Page 65 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 65
ANUL XXXI
NR. 6 699
DUMINICA,
20 MAI
1979
4 pagini — 30 bani
Cuvintarea secretarului general al partidului, tovarăşul Decretul privind stabilirea orei oficiale de vară
NICOLAE CEAUŞESCU, la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R.
O MĂSURĂ DE MARE ÎNSEMNĂTATE
Amplu şi mobilizator program de acţiune
ECONOMICĂ Şl SOCIALĂ
pentru îndeplinirea planului pe acest
Judeţul nostru va economisi mari fn deplină
an şi în perspectivă
cantităţi de energie şi combustibili concordanţă cu
Recenta Consfătuire de plină satisfacţie .că succe rile evenimente politice ale
lucru de la C.C. al P.C.R. sele dobîndite sint rezulta anului — a 35-a aniversare — Mai întâi aş vrea să port ştim cu toţi ce efor
a făcut o analiză aprofun tul aplicării consecvente în a eliberării patriei şi Con subliniez că ţara noastră turi presupun. înseamnă, cerinţele actuale
dată, intr-un spirit de înal viaţă a politicii partidului gresul al Xlf-lea al parti era printre puţinele din de asemenea, permutarea
tă responsabilitate şi exi- şi statului nostru, al mate dului —, de a încheia acest Europa răsăriteană care vârfurilor maxime de con
:
mţâ, a modului în care rializării neabătute a pre an hotărîtor al actualului n u-şi decalase cu o oră în sum, la nivelul ţării şi al Recentul Decret al Con
organele şi organizaţiile de ţioaselor recomandări şi in cincinal cu însemnate reali avans orarul oficial de va judeţului. Un calcul sim siliului de Stat al Republi
partid, toţi oamenii muncii dicaţii afe secretarului ge zări în toate' domeniile de ră, adică nil folosea avan plu ne arată că sarcina din cii Socialiste România cu
din ţara noastră acţionea nerat .ul Partidului Comu- activitate. tajele duratei mai mari a orele de vîrf va fi redusă privire la stabilirea orei o-
ză pentru îndeplinirea in nţst Român, preşedintele încercăm un îndreptăţit luminii naturale a'zilei din cu 250, pînă la 400 MW. ficiale de vară pe teritoriul
tegrală a prevederilor de Republicii Socialiste Româ sentiment do mîndrie patri sezonul verii. Şi în perioa Conrrelizînd la nivelul ţării noastre se integrează
plan pc acest an în indus nia, tovarăşul Nicolae otică ştiind că în bilanţul da zilci-tumină atît de judeţului, aş vrea să sub pe deplin în complexul do
trie, investiţii şi agricultu Ceauşescu, eminentă perso de înfăptuiri pe primele lungi consumam, pentru liniez că Decretul influen măsuri stabilit de conduce
ră. înscrisă în practica te nalitate a lumii contempo patru luni ale anului jude multe activităţi, energie e- ţează pozitiv în mod deo rea de partid şi de stat
meinic statornicită a parti rane, care conduce cu clar ţul Hunedoara se situează, lectrică costisitoare — pre sebit iluminatul şl utiliză pentru utilizarea mai efi
dului nostru, a secretarului viziune şi înţelepciune na in primele rînduri, înregis- ciza ing. Petre Stanciu, şe rile casnice, iluminatul ge cientă a resurselor energe
său general, tovarăşul ţiunea română spre culmi trînd apreciabile depăşiri ful compartimentului fur neral, iluminatul comercial, tice. Este evident faptul că
Nicolae Ceauşescu, de a se le socialismului şi comu de plan- la producţia indus nizarea energiei electrice de alţi consumatori. Numai în pe această cale, în perioa
întâlni periodic cu activul nismului, ale progresului şi trială şi netă, la productivi la Î.R.E. Deva. Or, este bi aceste sectoare se vor eco da de vară, sporeşte gra
•de partid, cu masele largi bunăstării generale a celor tatea muncii şi la un mare ne cunoscut că astăzi se nomisi într-o lună peste dul de folosire a timpului
ce muncesc din patria noas număr de produse fizice, la pune pe plan mondial pro 117 500 kWl) energie elec de lucru şi se. pot obţine
de oameni ai muncii, Con tră. blema economisirii energiei
sfătuirea a evidenţiat, prin export şi la alţi indicatori electrice şi a combustibili trică, ceea ce înseamnă în .importante economii de e-
intervenţiile celor 67 de Luînd euvîntul în înche de plan. Acţionînd în de şi lor, ale căror rezerve nu cele patru luni afectate din nergie electrică în nume
plină
unitate
de
idei
participanţi la dezbateri, ierea lucrărilor Consfătui sint inepuizabile, cum gre acest an, circa o jumătate roase domenii de activitate,
rii, într-o puternică atmos simţăminte,’ oamenii mun de milion kWh, în anul vii
rezultatele bune pe care po feră de însufleţire şi entu cii hunedoreni — români, şit s-ar putea crede. tor mai bine de 700 000 concomitent cu crearea u-
porul nostru le-a obţinut în ziasm, de ataşament fier maghiari, germani şi de al — C'e înseamnă înlocui kWh. Cu această cantita nor posibilităţi mai bune
primele patru luni ale anu binte la politica partidului te naţionalităţi — şi-au am rea, în bună parte, a lumi te, Ţesătoria de înătase de folosire eficientă a tim
lui, în industrie, investiţii, nostru, de înaltă stimă şi plificat cu fiecare zi preo nii electrice cu lumina na Deva poate funcţiona din pului liber de către toţi
transporturi, în toate prin preţuire, tovarăşul Nicolae cupările şi strădaniile în turală, timp de o oră zil plin o lună de zile, iar în oamenii muncii. Sint pe
cipalele sectoare ale acti nic, la nivelul ţării, cit şi deplin convins că şi în ca
Ceauşescu a apreciat efor producţie, înregistrînd re treprinderea „Vidra" Oră.ş-
vităţii economice, a adus, turile deosebite pe care or zultate mult superioare fa la nivelul judeţului nostru, tie — două luni. Este deci, zul nostru, al siderurgişti-
totodată, în atenţie Lipsuri ganele şi organizaţiile de ţă de primele 4 luni din mare consumator tic e- cit se poate de limpede e- lor, care ne desfăşurăm ac
le şi neajunsurile care se partid. toate colectivele anul- 1978. în centrul hăr nergie electrică ? feclul deosebit pe care îl tivitatea pe principiul „fo
mai manifestă, relevînd o muncitoreşti din ţara noas niciei şi al realizărilor do — La nivelul ţării, în aduce aplicarea Decretului cului continuu", munca va
serie de măsuri pentru în tră le-au depus de la în bîndite de judeţul nostru în 1980, o oră înseamnă peste în economisirea acestei for fi mai rodnică decît pînă
lăturarea lor grabnică, pen ceputul acestui an pentru primul pătrar al acestui an 190 milioane kWh energie ţe vitale a economiei na acum.
tru îmbunătăţirea muncii şi îndeplinirea sarcinilor de se înscriu depăşiri de a- electrică economisiţi, pen ţionale — energia electrică.
sporirea eficienţei economi plan. obţinînd rezultate de proape 142 milioane lei la tru producerea cărora s-ar AL. HAJUAŢEANU
ce în toate domeniile de osebit de bune — dovadă a producţia industrială şi dc folosi mai bine de 70 000 Convorbire consemnată de prim-furnalist
activitate. hotărîrii şi voinţei unani peste 80 milioane lei la tone combustibili, în speţă, GH. I. NEGREA x la C.S. Hunedoara
in cadrul Consfătuirii s-a me a poporului de a cinsti cărbune energetic, a cărui
subliniat cu justeţe şi de cu succese remarcabile ma (Continuare în pag. a 2-a) extragere, prelucrare, trans- (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a)
\
CONCERTE
SIMFONICE LA La zi în agricultură
din CONTUL II ICBNBBIi
HUNEDOARA ŞI DEVA
Filarmonica de slat din
Cluj-Napoca va cornelia
. , nou in faţa publicului din Nici un decalaj între
f judeţul nostru, in program :
Uvertura „Moldova“ de Al. WM à $3 fu l \ rUj odd • “Hli • ^ .1 H a ţ • jIi 59
Flechteiunacher, Concert praşiEeie mecanice
pentru vioară, şi orchestră
în I.a major de W.A. Mo-
zart. Simfonia a V-a de şi manuale!
î’.I. Ceaikovschi. Dirijor — Pornind de la sarcinile puse de partid
Lorant Szniman, solist — Rugăm pe această cale conducerile
Ştefan Huila. la faţa economiei noaslre naţionale, unităţilor să colaboreze la susţinerea
Concertele simfonice vor privind utilizarea şi gospodărirea cit rubricii, trimiţîndu-ne materialele so In unităţile aparţinătoare dîncă, discuitul şi nivelatul
avea loc luni 21 mai, ora mai raţională a materiilor prime şi a Consiliului unic agroindus în scopul cultivării terenu
18,30, la Casa de cultură licitate. Abordarea problemelor privind trial Călan eforturile coo lui respectiv cu porumb
din Hunedoara, iar marţi, materialelor, reducerea pe toate căile a mai buna gospodărire a materiilor pri
22 mai, ora 18,00, la Casa -consumurilor de energie şi combustibil, me, materialelor, energiei şi combusti peratorilor şi mecanizatori pentru siloz. De menţionat
de cultură din Deva. valorificarea superioară a tuturor aces bilului dorim să fie sirius legată de in lor sint concentrate la efec că şi cooperatorii au reali
cu
tor valori atît dc preţioase, precum şi troducerea şi perfecţionarea noului me tuarea lucrărilor de între zat şi în maximă operativita
te
ţinere a culturilor. Un bun
calitativ
condiţii
mm o zî în dorinţa de a evidenţia preocupările canism economico-financiar, avînd în exemplu de urmat în ceea superioare prima praşilă
şi eforturile ce se depun în întreprin
Bă alta I derile şi şantierele de construcţii ale vedere că reducerea cheltuielilor de ee-priveşte mobilizarea for manuală la cartofi.
producţie şi îndeosebi a celor materiale
ţelor la prima praşilă oferă
judeţului în aceste direcţii, de a popu determină în mod hotărîtor realizarea cooperativa agricolă din Merită evidenţiat şi inte
NOI SECŢII 1)E lariza experienţa şi iniţiativele valoroa şi depăşirea indicatorului de bază al Boşorod, unitate unde cul resul deosebit manifestat de
PRESTĂRI SERVICII se, acţiunile şi măsurile eficiente apli planului economic — producţia netă. turile de plante prăsitoare cooperatorii din Vîlcele
cate, de a ajuta unităţile în care mai pentru înlăturarea decala
în ultimul timp, m sutele Pentru început, publicăm articolul de sint întreţinute în mod e- jului intre praşila mecani
clin zona Brad au luat fiin sini lipsuri şi neajunsuri in acest do mai jos, de la o unitate economică xemplar, atît mecanic cit
ţă noi secţii de prestări ser meniu, redacţia ziarului „Drumul socia că şi cea manuală. La sfe
vicii pentru populaţie. Ast lismului” Deva iniţiază rubrica: „CON fruntaşă, cu realizări meritorii în fie şi manual. Şeful secţiei de cla furajeră cooperatorii au'
fel, s-a înfiinţat cîte o sec mecanizare dst la această făcut prima praşilă pe în
ţie de tricotaje în satele TUL DE ECONOMII AL ÎNTREPRIN care an — ÎNTREPRINDEREA MINIE- cooperativă. Ion Ştef, a ţi
Plai (com. Blăjeni), Vulcan DERII”. NIERA BARZA. nut să remarce eforturile treaga suprafaţă, iar la
(eoni. Buceş) şi o secţie de cartofi această lucrare a ră
cismărie în satul Dupapia- me'ca n i za ¿orilor Vi ctor mas de efectuat pe mai pu
trâ (conUina Buceş). (ION Munteanu şi Petru Rembe- ţin de 5 hectare.
Multiple căi de acţiune şi efectul lor ta, care ieri au încheiat şi In unele cooperative a-
COTOI, corespondent).
¡Ylîine începe la Deva lucrarea de erbicidare a po grico'e, între care .amintim
rumbului pe vegetaţie. Po
TURNEUL Esle evident pentru oriei-’ late în tot ceea ce avem trivit programului de ac pe cele din Gînţaga, Sîn-
INDIVIDUAL AL ne c ă dezvoltarea fără pre de făcut. ţiune stabilit, în săptămâ crai, Batiz şi altele, datori
ECHIPELOR cedent a economiei ţării Noi, minerii de la Barza na care urmează se va tre tă răspunderii deosebite
DIVIZIONARE A, LA noastre a necesitat şi nece * I.M. BARZA sîntem deplin conştienţi de ce la efectuarea primei pra- dovedite de mecanizatori
TENIS DE ClMP sită în continuare eforturi necesitatea mobilizării mai şile mecanico la cultura po faţă de soarta recoltei de
susţinute din partea tuturor cartofi, s-a făcut şi lucra
Pe terenurile de tenis de energice a fiecăruia pcnlru rumbului, concomitent cu
cîmp de la stadionul „Ce- acelora caro acţionează pe ECONOMII TOTALE mai buna folosire şi gospo aceasta făcîndu-se şi ferti rea a doua de . rebilonare
tate u din Deva, începe mîi- frontul muncii productive ; dărire a tuturor valorilor pe ei te 20—30 hectare, une
ne un interesant turneu al eforturi de gîndire, de voin lizarea fazială. Prăşitul me
echipelor masculine şi fe 400 000 LEI materiale ce ne sint încre canic îl va realiza, aşa cuir» le unităţi realizînd întreţi
minine, divizionare A. Par ţă, de hotărîre şi răspunde dinţate, pentru reducerea este prevăzut in angaja nerea pe întreaga suprafaţă
ticipă : Dinamo Bucureşti, re patriotică. A lucra mai planificată. Directorul
Steaua, Jiul, Tenis club mult, a lucra mai bine, a mentul de acord global,
Bucureşti, Poli. Bucureşti, NICOLAE PANTEA mecanizatorul Lazăr Tămă- S.M.A. ^ălan, ing. loan Co-
Progresul Bucureşti, Poli. lucra mai eficient — iată secretarul şoi. tuţiu, ne-a relatat că la în
Cluj, Sănătatea Oradea, E- imperative majore ale pro ■H comitetului de partid, O altă acţiune la care vor treţinerea cartofilor s-au
lectrica Timişoara, U.T.A., gresului şi' dezvoltării, ale
Dinamo Braşov, Mureşul preşedintele consiliului fi utilizate mijloacele me remarcat prin hărnicie şi
Tg. Mureş, Dunărea Galaţi, bunăstării generale a po 314 000 LEI oamenilor muncii, canizate o reprezintă reda pricepere mecanizatorii A-
Constructorul Brăila, Spar- porului. La rindul ei, efi NICOLAE LUNGU rea în circuitul productiv a
tacus Brăila, Cuprom Baia cienţa presupune cumpăta
Mare, Sănătatea Baia Mare, directorul I.M. Barza unei suprafeţe de 10 hecta N. TlRCOB
Cimentul Deva. re, chibzuinţă, bună gospo re, te.'-'n unde mecanizato
dărire şi pricepere, fermi- (Continuare in pag. a 2-a) rii ¿efectuează alinarea "»- (Continuări» în mm •> a.„I
