Page 66 - Drumul_socialismului_1979_05

DRUMUL SOCIALISMULUI NK. <> «
Fag. 2

Amplu şi mobilizator O MĂSURA DE MARE ÎNSEMNĂTATE 'i'ELH

— ECONOMICĂ Sf SOCIALĂ
program de acţiune 8,30 Gimnastic
nUMINKV
clliu
s,40 Tot inaln
(Urmare din pag. I> mai raţionale a materiale­ 9,23 .Şbimii p:
lor, combustibililor şi ener­ în deplină Judeţul nostru va economisi mari 9,35 Film seri
pii : Săg<
producţia netă, dc 6,4 mili­ giei, a reducerii consecven­ Producţie
oane lei la producţia desti­ te a consumurilor, asi-gu- concordanţă cu cantităţi de energie şi combustibili engleze.
nată exportului, la un mare rînd astfel creşterea pro­ 10.00 Viaţa sac
11.30 Pentru iii
număr de produse fizice, ducţiei materiale; eficienţă (Urmare din pag. 1) ber sînt. considerabile. Este neavoastr
între care cocs. oţel, fontă, sporită întregii activităţi e- cerinţele actuale o măsură bine gîndită, ale 11.43 Bucuriile,
•laminate,' energie electrică, eonomice. în toate între­ Ani amintit cîoar cîteva cărei urmări sînt imedia­ 12.30 De straji
13.00 Telex
minereuri, materiale de prinderile industriale se dintre efectele pozitive pe te, dar şi dc perspectivă. 13,03 Album dl
-construcţii ele. De aseme­ cere acordată, de aseme­ (Urmare din pag. I) plan economic ale aplicării Ele se vor reflecta în con­ • Umor
nea, lucrătorii din agricul­ nea, atenţie majoră ridică­ decretului. Dar şi cele pe solidarea. economici naţio­ 14,00 - II
tură au acţionat 'mai ener­ rii .nivelului, tehnic calita­ plan social, ale mai bunei nale, în accelerarea ritmu­ tc. Wodd
rea
buelu
gic clecît în anii anteriori, tiv al produselor, care să Pc de altă parte, orarul folosiri a timpului de lucru, lui nostru de. dezvoltare şi 13.03 — F
au încheiat la timp şi de le sporească competitivita­ de vară ne favorizează în ca şi a timpului nostru li­ progres. tar. Pion
hună calitate campania în- tea pe piaţa externă. ce priveşte dimensiunea ducţic a
chineze
rămînţărilor de primăvară, Dinamismul economiei- timpului liber pe care il 10.00 Film serj
ceea ce asigură garanţia noastre naţionale este de­ avem la dispoziţie pentru In folosul nostru, la Londra
obţinerii unor recolte bo­ terminat însă hotărâtor de 10,33 Prin Spai
rană
gate în acest an, cînd în intrarea la termen în func-. odihnă, recreere şi instrui­ 17,13 Tclesport
agricultura românească s-au ţ.iune a obiectivelor indus­ re, pentru a fi mai pre­ al tuturor 18,50 1001 de si
•luat noi măsuri de îmbună­ triale, domeniu în care se zenţi în mijlocul familiilor *19,00 Tclejuma
19.20 De pe Mi
tăţire" a activităţii de pla­ mai manifestă încă multe noastre. în acest mod, ieşi­ Decretul Consiliului de la nivel republican. Noua ţării ! Pit
nificare şi conducere a a- neajunsuri. Se înregistrea­ rile noastre în mijlocul na­ Stat eu privire la stabilirea măsură legislativă va asi­ 20.20 Film arjs
cesthrri’mportant domeniu ză rămîneri în urmă pe turii, în pitoreştile locuri orei oficiale de vară pe te­ gura mai mult timp liber Premieră
dtteţio h
al vieţii noastre economi- multe şantiere de.construc­ de agrement din preajma ritoriul Republicii Socialis­ cetăţenilor, inclusiv lucră­ franceze
co-sociale. ţii — atît la obiective . din Hunedoarei —. la pădurea te România urmăreşte, în. torilor clin domeniul deser- 21.30 Tele juma
Prin justeţea şi clarvizi­ industrie şi din agricultu­ principal, economisirea ^ visrii populaţiei, care pot-să • Sport
unea orientărilor date, prin ră, cît şi la Ipeuinţe — Cliizid şi la lacul Cinciş, cu nergiei prin utilizarea mai efectueze mai bine aprovi­ LUNI, ;
competenţa şi realismul re­ ceea ce presupune o mobi­ deosebire — vor căpăta o bună a luminii naturale, zionarea unităţilor penţ'jj-
comandărilor făcute, ma­ lizare ■ mai energică. de for­ mai mare frecvenţă, ceea fapt deosebit de însemnat ziua următoare. 10.00 Emisiune
Khîară
gistrala cuvântare a secre­ ţe din partea tuturor facto­ ce va influenţa în mod di­ în această etapă, când raţio­ Incepîndu-şi prdgr_. - -1,50 loot de Kl
tarului general al partidu­ rilor — constructor — be­ nalizarea consumului de' mai degrabă şi închei ndu > -00 Telcţurna
1
lui se constituie intr-un neficiar — proiectant — rect gradul de împrospăta­ electricitate se impune cu mai devreme, oamenii vor «9,30 La ordini
conomie
amplu şi mobilizator pro­ furnizor de utilaje, insta­ re a forţei de muncă, cît necesitate, precum şi asi­ avea mai mult timp pe care 19,40 Ora oficL
1
gram de acţiune pentru laţii şi materiale —: pentru şi efectul practic al aces­ gurarea unui volum mai să-l consacre familiei, re­ pe teritor
„Magistrala' 1 de lumină şi c-
toate organele şi organiza­ recuperarea rteîntîrzialu a liergie. teia. mare de timp liber pentru zol văiâi treburilor obşteşti Socialiste
ţiile de partid, pentru toa­ restanţelor şi punerea în - cetăţeni, folosirea mai u- şi personale, cumpărături­ 20.00 Homan Ic
dark“ —
te colectivele de muncă în funcţiune a tuturor capaci­ tilă a acestuia. în confor­ lor, odihnei. Iată de ce sus­ 21,23 Cadran n
vqderea înlăturării operati­ tăţilor, dc producţie şi a lo- ţin —- in acord cu toţi co­ 21.43 Telejctrna
ve a. neajunsurilor semna­ 'cuinţelor restante din 1978, ist un decalaj între praşileie mitate cu noul act norma­ legii mei — că Decretul
late şi crearea .condiţiilor precum şi a celor planifi­ tiv, unităţile .comerciale Consiliului de Stat -recent
optime de desfăşurare a ac­ cate pentru acest an.. vor începe programul cu o dat publicităţii, este un act KAPO
tivităţii, îneît prevederile mecanice şi manuale! oră mai devreme şi îşi vor ''normativ binevenit, care
planului de -stat po acest „Consider, de aceea, ne­ înceta activitatea zilnică tot slujeşte progresului patriei BUCUREŞTI
an şi angajamentele să fie cesar.— a recomandat to­ (-Urmare uîd pat, t> mecanizatorii vor prăşi 100 cu o oră mai repede. A- noastre, ‘ interesului între­ dio,furnal; 7,30
îndeplinite integral, exem­ varăşul Nicolae Ceauşescu ha ocupate cu porumb şi ceasta înseamnă că, practic, gului popor. sel ; 7,45 Du»
plar. Fiecare frază din . cu­ — ca organizaţiile de par­ îoxandru.. Pop, .Ghcorghe . alte-culturi. Rău este însă în perioada de vară, în NICOLAE LAZAR, rutieră ; 8,oo
mul satelor ;
1
vântare este un comanda­ tid judeţene, municipale, o- Cîrjo, loan Şervenschi, Eu- că eforturile lor nu sînt magazine nu se va folosi secrearul organizaţiei duminical ; li
ment major al muncii noas­ răşeneşti, organizaţiile de gen iââ/.ă-rcscu şi Naghy susţinute şi de cooperatori, aproape deloc lumina elec­ de partid din cadrul pentru toţi ;
tre spre noi împliniri, din partid din unităţile econo­ Ion. care nu acţionează energic trică, ceea ce înseamnă o I.C.S. Alimentara, jurnal ; 13,13
Unda veselă.
fiecare, frază şe degajă mice să tragă toate con­ Prima.- unitate, din Consi­ la întreţinerea manuală a mare eeonomie de energie Deva fermecător“;
imensa capacitate de sinte­ cluziile din lipsurile mani­ liul - agroindustrial .Călan în culturii cartofilor,' deşi bu­ pe portativ —
1
ză , ştiinţifică, sentimentele, festate in primele patru caro ş-a trecut la prăşi tul ruienile şi-au făcut apari­ gomlr ; 14,33
terpreţf »1 mu
de patriotism şi spirit re­ luni ale acestui an şi să porumbului este. C.A.P, ţia masiv pe unele supra­ CETĂŢENI AI JUDEŢULUI NOSTRU ! 15.00 Clubul
voluţionar ale ilustrului -ia măsuri hotărîte pentru Bretea, Sţreiului. Mecaniza­ 18.00 Ritmuri
1
nostru conducător de par­ desfăşurarea normală a în­ torul Gheorghe Chivu me­ feţe. între praşileie meca­ Economisirea energiei electrice, prevenirea oricăror 10,30 Sport şi
Muzlcotcca |
tid şi de stat. grija consec­ tregii activităţi economice". ■ rită numai- Laude pentru a- nice şi manuale sînt, de a- forme de risipă sînt îndatoriri de mare răspundere 20.00 lladiojur
venţă pentru continuă dez­ Din cuprinsul cuvântării, tenţiâ ce a acordat-o cali­ semeriea,. - unele decalaje pentru fiecare dintre noi. tcrpreţl indră
voltări şi prosperităţi; a ţă­ oamenii muncii hunedoreni tăţii praştiei pe cele peste care trebuie grabnic înlă­ La locurile unde ne desfăşurăm activitatea zilnică, cuiul popular
1
rii. pentru' bunăstarea ge- au înţeles că şi în judeţul 30 ha întreţinute mecanic.' turate printr-o mobilizare în casele noastre, oriunde ne aflăm să nu îngăduim banu ; 20,30 S
dlilor ; 21,33 K
rmra’ă' a poporului. In a- nostru mai sînt încă lipsuri Şeful secţiei de mecani­ mai susţinută a cooperato­ să sc irosească energia electrică, această forţă vitală a mante cu bis
«•est sens,' in centru! preo-' şi neajunsuri in- -unele do-- zare de la G.Â.P. Ruşi, Cor­ rilor clin Bretea Sţreiului, economiei naţionale. Este în interesul societăţii noas­ cu, Nicolae FI
c’.ioăriior tuturor factorilor menii dc activitate. îndeo­ nel Costea, ne-a-spus că in Valea Sîngidrgiului şi din tre, în interesul fiecăruia dintre noi ! tin Teodorlan
22,10
jurnal ;
caro acţionează în domeniul sebi in investiţii, precum şi săptămîna care urmează alte unităţi. sportiv; 22.30 i
industriei, construcţiilor şi lă unele produse fizice şi la 24.00 Buletin i
agriculturii trebuie să stea unele consumuri de' mate­ 5.00 Non stop
turn.
«alica rea fermă a noului riale, au desprins sarcini­
mecanism economico-finan- le ce Ic revin în continua­ Multiple căi de acţiune şi efectul lor
c ar. perfecţionarea sa con­ re în acest an şi sînt hotă- M]INE!
tinuă, pentru a-i asigura rîţi să acţioneze fără pre­
1
maximă operativitate şi e- get, să-şî îmbunătăţească iU'mcue din ouq. lţ Po linia folosirii raţionale pentru apă şi aer compri­ multe alte materiale. Aşa
ficienţă şi. in strânsă de­ sub toate, formele activita­ a combustibililor şi carbu­ mat, burlane de aeraj, scări am ajuns ca pe primele pa­ DEVA : Col
pendenţă,: realizarea rit­ tea şi să obţină succese tot continuă a .consumurilor de ranţilor am introdus fişe li­ de mină etc. tru luni ale anului Să înre­ Cuibul iluz.j
1-11 (Arta) ; .1
mică şi integrală a pro­ mai mari in producţie. Cu­ materiale, combustibili şi e- mită pentru fiecare consu­ Aşa cum se spune în po­ gistrăm economii la cl’V M l’olicc pyltho
ducţiei fizice, la fiecare vântarea secretarului' gene­ nergie electrică— una din. mator, am vegheat la încăr­ por, „nevoia te învaţă". Pe ielile totale de produr^ţ 'o Ic l-n ti'iac«
.sortiment în parte, ca şi u ral a! partidului .nostru, to­ sursele principale de reali­ carea la capacitate nomina­ noi ne-a mai învăţat să aproiipe 400 000 lei, din ectre rii (Arta) ; P
producţiei nete, în cuvân­ varăşul Nicolae- Ceauşescii, zare a producţiei nete. Cum lă. a tuturor mijloacelor de folosim unele bride metali­ la cheltuielile materiale-de de curse (C
PETKOŞAN1:
tare se accentuează în mod la recenta Consfătuire do acţionam, ce măsuri am transport, am urmărit reali-' ce pentru susţinerea grinzi­ 314 000 lei. Tennessee —
deosebit asupra necesităţii lucru de ia C.C. al P.C.R. luat, care şî-nt rezultatele zarea în timp şi de cea mai lor (înlocuind astfel stâlpii (Unirea) ; Ex;
de recuperare grabnică a va constitui pentru colecti­ concrete ? bună calitate a reparaţiilor de susţinere a grinzii), sus­ Sigur că preocupările.. tea, (7 Noiem
munţi
,din
restanţelor la toate .produ­ vele de muncă hunedoferi-e Sigur, căile sînt multiple la autovehicule, măsuri care ţinerea rostogolurilor abata­ noastre nu se opresc aicK \ iu
L.UPENI : Mi
in
continuare
cu
sele fizice, de majorare în — mineri, siderurgişti, e- şi diverse. Măsurile şi ac­ ne-au permis încadrarea ri­ jelor cu piatra brută, utili­ Acţionăm şi exigenţă pen­ (Cultural); O
insistenţă
continuare a sporurilor de nergeticîeni, forestieri, te-, ţiunile' întreprinse — de a- guroasă în normele de zarea unor guri de rostogol ciută serii
1
cltoresc) ;
producţie acumulate de' ia roââari, •ch.rmi.şti, construc­ semenen. Iar; rezultatele — consum, reducerea de la în­ metalice, folosirea unor şine tru aplicarea tuturor măsu­ pediţla tilspii
începutul anului, de creş-' tori, lucrători din Lranspor-: promiţătoare. în primul plan ceputul acestui, an cu 14 la şi conducte Vechi pentru rilor stabilite şi completarea resc) ; LONE,
ter*. pe toate căile a efici­ turi şi de pe ogoare — un situăm îmbunătăţirea conti­ lor cu altele noi, vizînd în­ miliardar (M:
Ii
enţei economice. Se impun preţios îndreptar în activi-- nuă a tehnologiilor do ex­ deosebi depozitarea, păstra- TRTLA : (Mic
paralele
eforturi susţinute' privind tatea de fiecare zi, în do-, tracţie şi de preparare a ■ rea şi utilizarea raţională a NINOASA : C
creşterea tot mai pronun­ rinţa fermă, unanimă de a minereurilor, mecanizarea u- CONTO Bl ECONOMII materialelor, extinderea ga­ sub clar de ;
URIC:
;
ţată a productivităţii mun­ obţine rezultam din ce în nor operaţiuni grele şi cu mei de materialo eliberate resc) întinerit >
de
cii, prin utilizarea deplină ce mai bune, de a întîmpi- volum mare de iiuincă, pro­ pe „fişă limită“, recuperarea» BRAD : Totv
a maşinilor, utilajelor .şi na, cu noi lapte de muncă, movarea unor tehnologii do şi refolosirea unor materia­ bal (Steaua i
instalaţiilor, precum şi a marile evenimente politice, lucru de. mare productivita­ le, urmărirea decadală şi zil­ BARZA : Pai
nerul) ; ORA;
forţei d" muncă şi a timpu­ aie anului — a 3o-a ani­ te, folosirea . do înlocuitori sută a consumului de ben­ realizarea unei armături a- rin miliardar
lui efectiv de lucru, promo­ versare a eliberării patriei ai unor materiale deficitare zină şi cu 5,8' la sută a ce­ decvate etc. Pentru înlocui­ nică a tuturor consumurilor, pod prea inel
varea mai largă a progre­ şi Congresul .al Xll-lea ăl şi cu cost ridicat (ia susţi­ lui de motorină faţă de pe­ rea unor materiale deficita­ întronarea unei atmosfere rllle I-Jl : (Fia
D
GIU-BAI
sului tehnic, a tehnologiilor partidului —, sporindu-şi nerea lucrărilor miniere),' or­ rioada similară din anul re am folosit torcretul la riguroase de ordine, chib­ Zbor mortal
moderne do lucru, a cuce­ astfel contribuţia la îndepli­ ganizarea temeinica a lucru­ trecut. susţinerea galeriilor şi a u- zuinţă şi gospodărire la fie­ ruă) ; IIAŢR
(Popular)
II
ririlor ştiinţei şi tehnicii nirea Programului- supli­ lui, atît în subteran cît şi Am acţionat stăruitor şi hor canale subterane, utili­ care loc de muncă şi pen­ dolcan. ; lisrt
contemporane. De aseme­ mentar de dezvoltare eco­ la suprafaţă. Aceste .măsuri în privinţa reducerii consu­ zăm bolţari şi bandaje din tru fiecare lucrător. Acestui CAIjAN : Exţ
nea, este necesar să se ac­ nom ico-socială a patriei şi' vizează deopotrivă creşte­ murilor de lemn de mină şi beton la susţinerea galerii­ scop îi este subordonată rea Egce (Cas
E-
ţioneze eu dinamism în menţinînd judeţul Hune­ rea productivităţii muncii şi de armături metalice, prirâ lor, rostogolurilor şi a unor munca politico-cducativâ SIME1UA: /Mure
dorolu
continuare pa linia . valori­ doara printre judeţele frun­ reducerea cheltuielilor ma­ introducerea unor înlocui­ abataje. Tot în sfera acestor desfăşurată de organizaţiile Melodiile nop
ficării superioare a mate­ taşe în întreceri- i socialistă teriale, implicit creşterea c- tori, dar mai ales prin re­ preocupări experimentăm în de partid, de sindicat şi alo na); TELIUC
riilor prime, folosirii cît pe ţară. ficienţei economice a între­ cuperarea şi refolosirea a- prezent folosirea unor con­ nerul); GI1EI
prinderii. Prin aplicarea me­ ceslor materiale. Pentru ducte din PVC şi polietilenă ÎJ.T.C., aceste probleme se (Muncitoresc).
todelor do exploatare în creşterea duratei de între­ pentru transportul apei şi află ,.ermanent pe agenda
subetnje cu surpare şi îh buinţare a materialului lem­ aerului comprimat, precum de lucru, a consiliului oa­
subetajo cu gol abandonat, nos utilizăm operaţiunea do şi unele tuburi dc aeraj din menilor muncii, soluţiona­
prin aplicarea riguroasă a impregnare la elementele material plastic şi plăcuţe rea lor operativă şi eficien­
măsurilor din bilanţurile c- de susţinere a puţurilor şi de bază din cauciuc pentru tă este urmărită cu maximă Timpul pro.
nergetice (sectorizarea ilu­ galeriilor, la scările de mi­ rigurozitate la toate nivelu­ ziua dc 20
minatului, raţionalizarea nă şi la traversele din Ierna şinele de cale ferată mi­ rile. Ne vom mobiliza şi în mea va îl
cerul niai -
nieră.
consumurilor pe agregate, pentru calea ferată minieră. continuare pentru îndepli­ tea şi dii
înlocuirea motoarelor mari In acelaşi timp insistăm Multitudinea de acţiuni, nirea exemplară a sarcini­ mult norc
care nu funcţionau la capa­ mult pentru recuperarea măsuri, iniţiative, dintre ca­ lor puse de partid, personal cinci local
se dc ploa>
citatea nominală, dirijarea materialelor’ din lucrările re am prezentat cîteva din de secretarul general, tova­ cărcări ele;
apelor la suprafaţă — evi- miniere scoase clin funcţiu­ cele mai importante, au con­ răşul Nicolae Ceauşescu, la sufla mc
tînd utilizarea pompelor ne şi routilizoroa lor în a- dus la reducerea unor con­ recenta Consfătuire de la Temperatul
cuprinsă ir
pentru evacuarea lor din celeaşi scopuri ori în altele. sumuri normate de materia­ do iar cea
subteran etc.), în cele pa­ In 1978, de exemplu, s-au le în acest an, faţă de 1978, C.C. al P.C.R., în a- şi 30 grade
tru luni şi jumătate din a- recuperat aproape 350 mc cu 22 la sută la lemn de cest domeniu deosebit de Timpul ;
cest an am redus consumul lemn de mină, 850 armături mină, 6 la sută Ia şină de important al reducerii chel­ zilele dc 2.
Vremea va
de énergie electrică cu n- metalice pentru galerii, 1 100 cale ferată minieră, 15 la tuielilor şi încadrării in con­ uşor instal
I.M.C. Deva, secţia materiale izolatoare, atelierul diallt. în proape 180 000 kWh faţă de armături metalice pentru a- sută In ciment, 22 la sută fiabil. Vor
fotografie: harnicele sortatoare Ana Cioian şi Irioa Ormos sor- sumuri, al creşterii continue cale de pl
liiui cărămidă termoizoiatoare destinată exportului. perioada similară a anului batajo, precum şi un mare la scări de mină, 10 la sută a eficienţei întregii activi­ descărcări
i-)r» tr-urAi-cA la /»/ai maro /Ia r’suwinr* l/i tăţi .nconnmir-r..