Page 67 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 67
‘J ® DUMINICA, 20 MAI 1970 Pag. 3
r * ***“*■ <r y-w* f-ya*» * j
IZ ¡UNE ! CONSEMNĂRI ' „D@ stat aş putea,, ! Coi
I dar... nu u
20 MAI A visa BALADA UNUIA CU MÍNA LUNGA... <■
la tloml-
Strada Independenţei tem face cu mîinile noas
nci Acel om lînăr şl Inimos dau Identitatea la pieptul în loc de moito :
jienlru co fu se confesa de pe patriei, şi ţoale astea nu I din Petroşani străbate o tre. Că, deşi ne creşte ini
ta neagră, care bană porţiune clin cartie ma cînd vedem în jur tot I’OAIE VERDE DOI BUJORI
studiourilor ecranul televizorului avea mai pentru a trăi în lux, rul Liyczeni. în faţa blo mai multe.şi mai frumoa AVIZ PENTRU... AMATORI î
pisodul 1 In urma sa o experienţă c un vis înliorător de trist,
ui amară. Sedus de mira de steril, de egoist, dc in curilor ce o străjuiesc,de-o se zone verzi, am vrea ca
dinul drnn- parte şi de alta, zonele a noastră să nu fie între-, ....Şi uite-aşa începe cîte unul
jul multicolor n 1 occiden uman, Visul propulsor nu să intre-n banii care mt-s ai lui
luuzicii tului, a ajuns la concluzia poate ii decît cel al Iul verzi rid de prospeţime. cută. şi dacă îndrăzneşti ceva să-i spui
patriei că nici unul din visurile Vlăicu, care, în modestia In apropierea şcolii gene •— Şi cum reuşiţi ? — îl se supără şi face pe nebunul.
rale nr. 6, în preajma blo
ninical care l-au determinat să-şi onestă a Binţ iriţi ului natal, curilor nr. 25 şi 35, pri întrebăm pe Gheorghe
muzică părăsească {ara nu era s-a văzut zburînd întru Şutoi, cel . care ni se con Dar ca-n proverb, mai greu e începutul
sene aniraa- realizabil, nu se uila nici gloria sa şi a neamului său. măvara parcă e mai lu- fesase pînă acum.
ciocănitoa- 'minoasă. Prin fantezie şi că urma vine, sigur, de la sine !
işă in prelungirea, nici in an li visul arhitectului care, inventivitate, locatarii — Cum? Pentru .că Şi creşte tot mai mare „împrumutul",
ai üoeumen- ticiparea realităţii. Eroarea cu mult înainte dc insta ne-am unit la muncă. îl iar banul înapoi nu mai revine...
>rii — Pro- de a confunda ambalajul larea planşetei, vede aie şi-au făcut din zonele vedeţi colo pe omul care
studiourilor verzi adevărate oaze, îţi
cu conţinutul. O eroare vea liniile noi şi luminoa I vopseşte banca ? E preşe Un chef grozav c.u banii unităţii
1 : „Dickens care se plăteşte uneori ne se ale oraşului ce va să care coloritul viu al glas dintele asociaţiei, Vasile (dacă-s obşteşti înseamnă că-s şi-ai lui ! ?),
, Episodul 10 aşteptat de scump. O măr fie. V, visul artistului, sin trelor, al băncilor şi bor Gheorghiu, minerul pen dar îşi promite că de ziua plăţii
» contempo- durilor aleilor se îmbină
turiseau ochii săi: fru gurul care îi dă. putere să sionar de la Aninoasa, ca ii pune iar Ia loc şi lipsă nu-i.
moşi, profunzi, dar pur tind înfrunte timpul şi îndoiala plăcut cu cel al florilor. re a schimbat acum... sec
— cei doi elenii duşmani Minerul .şef de schimb torul. Nu-i mai la patru, Dar ce să-i faci: o zi a datoriei
în’ ei o prematură şi grea din sectorul II al minei nu e trccută-n calendar de loc
rea scena a tristele. Ochi care au cu ai. săi — pentru d-şi îm în subteran, ci la 35, la
:$ti noscut spaima şi deznădej plini o popa. Visul oricărui Aninoasa — Gali Ludovic ziuă — şi rîcle. Uitaţi-i si-atunci iar ia. Ce-o fi de-aeum, să fie'!
c. „Knoclc". om care cunoaşte preţui — împrospătează din nou colo pe fraţii Carol şi A- Ar fi păcat să piarclă-aşa noroc !
e ţară. Pro- dea. „Cine visează că va muncii şi incomparabila 1 cu var tulpinele pomilor lexandru
studiourilor trăi acolo în lux se în ornamentali din faţa blo Bonk, pe. Ion Dar inii--o zi dă „cinstea" pe ruşine
şeală amarnic", spunea a- satisfacţie a împlinirii: a Nica şi pe Ion Gherasim.
cel om tînăr şi nesiirşit de vedea ziua de ,/nîine mai. cului 25. „Mai e un pic Credeţi că preşedintele e (de ziua socotelilor amare !)
trist, bl era deci un visă presus decît cea dc azi. şi intru în şut, că-s schim singur la muncă ? Să-i Urinarea .se-nţelcge de la sine :
MAI tor. Visase, dar iui în în A visa să trăieşti în lux, bul Ii; dar mi-am propus vedeţi pe minerii Mihai Arestul... Judecată... Condamnare...
ăsta
de
şirul
să
termin
i> limba ma- tâmpinarea realităţii, ci a- sub zări luminate dc ste pomi. îţi rid ochii cînd Si Podaru şi Ludovic Şomodi
le străine c un vis teribil
r
Y'" i de ea. cînd se. iau la întrecere, MORALA:
ce sărac. Prcsupunînd prin vezi aşa frumoşi" — şi
n visa e o calitate fun absurd că ci s-ar împlini: vorbele minerului sînt în pe mecanicii, lăcătuşii şi 1. Urciorul dus; prea' cles la apă, crapă L
ezij e.i în e- damentat umană iar visul cît ar putea trăi un om tipărite pe ci îip. electricienii Nicolae Trif, ■2. (şi dacă intri-n bani, intri la apă!).
c, la urma urmelor, unul Ivelemen Antal, lîomulus
1 .de vară dintre clementele de pro în lux, singur cu mulţumi — Ce vă îndeamnă să Groza, pe nevestele noas OMUL DE PE STRADĂ^
il Kcpublicii rea sa egoistă ( Şi cc se munciţi mereu aici în faţa tre, pe a lui Vasile, pe
tomâiiia pulsie ale progresului. Dar ailă dincolo de scăpărarea blocului ?
e'.on : „Pol- a-şi vedea visul cu ochii a lui Gheorghiu, pe a lui
lisodul 13 nu le e dat decîl celor ce luxului visat ? Ne-a răs — Ei, de stat aş putea, Bonk. Păi, ce, dacă-i fru
ndial puns imensa tristeţe din dar... nu pot! — rîde el. mos, e frumos şi pentru
visează constructiv şi ge ochii acelui tînăr frumos : — Noi, cei din blocul noi, şi pentru cartier, şi
neros, cotor ce sînt obiş dincolo de acest vis nu c 35, am ocupat primul loc pentru oraş. UNA PE SÀPTÀMÎNÀ
nuiţi să se gîndeâscă şi deci: vidul. Golul dezilu
pe oraş la înfrumuseţare.
la ceilalţi, nu numai la ei ziei. Iar pentru cei în care S-au luat şi alţii după noi Ascultîndu-1 pe Gheor-
înşişi, Ia casa lor, la ma omenip a supravieţuit to ghe Şutoi am tălmăcit fru
t : 7,00 Ra- şina lor, la aurul şi la pân tuşi, întîiuJ vis omenesc •— şi bine au făcut — dar museţea din vorbele mi
tot nu vrem să ne lăsăm nerului
Gali
Ludovic:
ïevLsta pre- tecele lor. A visa să-ţi pă este acela de a se vedea
nica mefeo- răseşti (ard, să-fi retezi din nou acasă. în urmă, adică n-am .vrea „De stat aş putea, dar... nu
taxlioprogra- să iie-o ia alţii. înainte cu pot".
,34 Magazin ■singur rădăcinile care-ţl RADU CIOBANI) frumosul pe care îl pu- LUCIA LICIU
0 De toate
3.00 Kadlo-
agăre ; 13,30
mor, umor...
,oo Portret Aninoasa, Petroşani, Petri
Marcel Dra- CONCERT CORAL
op « — In- 8 mergem azt la, Lonea, clasaţi pe primul
rii popularei Astăzi, Consiliul munici loc la întrecerea municipa
lasionaţllor ; pal de educaţie politică şi lă din cadrul festivalului.
'ii portativ ; cultură socialistă Petro
auzită; 19,00 ia Piatra .Roşie — Luncani ŞOIMII PATRIEI — FOTBAL • Divizia U:
otru toţi ; şani ne invită la Uficani. (comuna Boşorod), se des IN ÎNTRECERE
il ; 20,13 Iu Casa de cultură a oraşului făşoară manifestările cul- Mureşul Deva — Chimica
ti ui etnte- va găzdui concertul coral mral-educative „Vorbeşte
¡Maria Clo- „Partidul, Ceăuşeşcu, Rom li istoria neamului", manifes Palatul cultural din Lu Tirnăveni ; Aurul Brad —
meul melo- nia'', la care participă for peni, găzduieşte, începînd F.C.M. Reşiţa. • Divizia
■avă de ro maţii de gen din Lupeni, tări . ce vor încheia , cea de la orele 10,00, faza ju C : Minerul Glielari — Vul
la Tancul cs- de-a V-a ediţie a Zilelor deţeană a formaţiilor artis turii Textila Lugoj — toa
•fei şi Valen- Vulcan, Aninoasa, v Petrila culturii şi educaţiei socia tice ale şoimilor patriei din te pe terenurile cunoscute,
122.00 Ratllo- şi -Petroşani. Concertul de liste, Boşorod. De această cadrul celei de-a 11-a edi începînd de la orele 11.
> Panoramic azi se află la cea de-a 13-a
ng de dans; ediţie. dată. manifestările se în ţii a Festivalului naţional
1 ştiri : 6.03— l.A PIATRA ROŞIE — scriu in Luna educaţiei po „Cîntaroa României". Parti HANDBAL. • Divizia B:
auzical noc- „VORBEŞTE ISTORIA litice şi culturii socialiste cipă micii artişti din gră Metalul Hunedoara — Ti
NEAMULUI“ pentru tineret — Costeşti diniţele şi căminele din mişul Lugoj (teren „Meta Fii atent ! Azi avem o zi „tare" !
începînd de la orele 10, 79. Lupeni, Uficani, V ulcan, lul", orele 10). . Desen de : v. MUlAll.ESCU
■OmEB^SH
i (Palria) ;
x — seriile
INEDOARA :
3*57 — serii-
I Cascado-
Iţlstul pilot După răscoala lui Horea, pînă la, â nu măi accepta
istructorul) ; ' Cloşca şi Crişan, teama de Arhivele vorbesc... nici precizările la ' patentă
Şeriful din 30 materiale mi şi reproiectate o nouă ridicare la luptă făcute de însuşi împăratul
irtea a lll-a cu privire lu obligaţia de
(iul de EJuf- . a iobagilor şi dorinţa de a
de) ; Caper- face din ţăranul transilvă a se aduce-cm in locul ce
(Ilepublic; • ; Unităţile din industria tre de cercetări şi în la nean un bun contribuabil 0 patentă din anul 1785 lui care pleacă- de pe mo
:a' de apă chimică şi-au îmbogăţit, boratoarele unităţilor pro-’ pentru statul babsburgic, şia nobilului. Continuînd
risoare pieră în perioada caro a trecut ductive. Punînd în valoa au fost elementele care au cele. de mai sus,- cei din
t l-n <Muu- de la. începutul hanului, re gînuirea tehnico-vştiinţi- determinat pe împărat să La data apariţiei, paten les dreptul de liberă, muta Şilvaşul de , Jos afirmau
:
fcCAN : Ex-
:â (BTuncito- nomenclatoarele de pro fică • românească şi expe ia unele măsuri de îmbu ta a avut totuşi' un larg re ea eliberare din iobă „Om capete-şi dumnielui
: Nea Mărin duse cu 30 de materiale rienţa dobîndită în dome nătăţire a situaţiei ţărăni răsunet în rîndul ţăranilor. gie şi au refuzat să-şi în (nobilul — n.ti.), dacă Si tre
irul) ; PE- : mii. La 22 august-1785, Io- Ei refuză să mai munceas deplinească obligaţiile faţă buie, că noi nu putem că
. re' oglinzi noi şi reproiectate, dintre niul cercetării ştiinţifice sif al II-lea emite o pa că pentru nobili şi să-şi mai de stăpînul local. Anche păta“. Pentru toate acestea
ioresc) ; A- care G au fost asimilate în şi ingineriei tehnologice, tentă prin care acordă io achite obligaţiile, iar cînd taţi de autorităţi ei afir
iipania a 7-a avans faţă de prevederile procedeele utilizatele re bagilor dreptul de liberă stăpînii sau oamenii lor ve mă; „Noi ne ţinem de po ţărani-' s.mt bătuţi de vice-
.ii (Munclto- mutare de pe moşia nobi- neau pentru a le cere să se runca împăratului, care judele din Haţeg. Ca de a-
71 : Maşina planului tehnic. marcă printr-o ridicată c- tîtea Ori „bunul împărat“
Noiembrie); O însemnătate deosebi fieienţă economică, rezul Jil'or. Dar precizările ulte achite de sarcini, ei erau a- ni-a slobozit a ne muta de prin slugile sule îşi punea
.pentru £ot- rioare făcute de împărat li lungaţi şi bătuţi. Tulbură pe moşie. Şi tocma să' îăcă
ăe); GUilA- tă din punct de vedere e- tată din valorificarea .su mitau mult acest drept.' Cel rile au luat asemenea pro domnii prav de puşcă din în evidenţă ¡adevăratele in
play (Mi- conomic ■ prezintă noile perioară a materiilor pri care voia‘să plece de pe porţii, îneît nobilii au fost noi, în drept, sub Ciru in- tenţii. Astfel cei din Silva-
IE: Nea Mă- produse realizate în sec me indigene, reducei'ea moşia nobilului era obligat nevoiţi să apeleze la aju -ti'-a domnului. Varady şui de Jos ca şi. toţi ţă
Patria) ; Un .să anunţe din timp inten torul armatei, care împreu n-om merge“. întîlnim în ranii din Transilvania
tirtat — se toarele chimiei anorgani substanţială. a importuri ţia sa, să-şi achite toate nă cu aparatul administra sînt siliţi să; constate iro
ra); GF.OA- ce, medicamentelor,' îngră lor şi crearea unor dispo aceste afirmaţii nu numai
a lozuri • şămintelor, fabricării şi nibilităţi datoriile faţă de nobil şi să tiv au făcut pe ţărani „să negarea obligaţiilor feuda nic că : „Aceasta îi slobo
asa de cul- pentru export, aducă în locul său un alt înţeleagă“ adevăratul sens le, dar şi hotărîrea oame zie de la împăratu nos
ă Revanşa prelucrării maselor plas folosirea . într-o măsură iobag. în condiţiile de a- al patentei. nilor de a nu le mai ac tru...“.
\7.l : San- tice şi cauciucului. Ele au tunci, îndeplinirea acestor In satul Şilvaşul de Jos, cepta, chiar dacă domnii ar
Malaeziei : sporită în procesele indus obligaţii era, practic, impo ca .şi îri celelalte sate tran face din ei „prav de pus-' I*rof. M. CKUGHEDEAN
«ie Sn Ma fost introduse în fabrica triale a produselor secun sibilă. silvănene, ţăranii au înţe
cle cultură); ţia curentă pe baza unor dare, diminuarea consu că“. Opoziţia lor merge Arhivele stalului Deva
ierina Teo- tehnologii originale, ela murilor de énergie electri
I); IUA :
uibe (Lumi- borate în institutele noas- că şi combustibil.
PUntca (Mi- SU«MARINE PENTRU...
II ; Jucăria Sectele religioase-afaceri TURIŞTI
Originalitate şi frumuseţe
pentru iniţiatorii Papua-Noua Guinee va
Pe şantierele sucevene riante coloristice (gri, ro- fi. prima ţară care pune
turiştilor
ia
dispoziţia
se utilizează pe -o scară .«■u, galben şi verde) şi or Sub titlul „Lpoca culte „Seclclc religioase sînt o celor 250 grupuri, deşi un
•îl pentru tot mai largă panourile namentate cu ceramică în lor", ultimul număr din afacere foarte, foarte bu reprezentant ai unei so submarine. într-un ast
9 : Vrc- din beton armat cu pe rcvisla americană „News nă". Cu nume precum cietăţi pentru apărarea fa fel' de submarin. încap
■asă cu diverse desene, conferind pînă la -10 persoane care
in'iioap- reţii exteriori finisaţi în astfel viitoarelor construc week" consacră un amplu „Harc Krishna“, „Copiii lui miliei, dc la. l’aris, releva
„îşi mal poligoane. Urmărind per ţii o notă în plus de ori articol răsplndirii sectelor Dumnezeu“, „Biserica uni- că este greu de stabilit doresc să facă o incursi
amiaza, fecţionarea şi extinderea religioase în Occident, fe iicată o lui Moon“ ele iac numărul lor. In Marea une în lumea de basm a
ea aver- ginalitate şi frumuseţe. pădurilor de corali şi a
.e de des- procedeului, în condiţii de Prezentînd multiple avan nomen care a mai stat în o puternică presiune, une Britanic o astiel de sectă
intul va eficienţă sporită, un co atenţia presei în legătură ori agresivă, dc recrutare număra 250 000 dc persoa enigmaticelor corăbii
Tin sud. lectiv de maiştri, ingineri tajă în planul economisi cu tragedia din Guyana, a prozeliţilor. După eveni ne, dispunînd de mari ion- scufundate. în apropie
ud va fi rii materialelor, forţei de rea insulelor, pe fundul
ii ÎS gra- şi proiectanţi din Sucea cînd au pierit, „sinucişi", mentul din Guyana, un durl. Un alt grup dispune oceanului se află c-ele
l intre 25 va a definitivat o nouă muncă şi energiei, noua circa 000 membri ai unui parlamentar francez, Alan de un castel cumpărat _cu
tehnologie de confecţiona tehnologie permite obţi astiel de grup. „Există, în Vivien, a atras atenţia că 480 000 dolari, chcltiiială mai pitoreşti colonii de
i pentru re a panourilor de faţade' nerea de economii la pre prezent, o super-piaţă spi aşa ceva se poale Inii ru pe care şi-a permis-o pen ■corali din lume, iar în
Uiai 1979 : rituală pentru aservirea pta şi în franţa. Un comi apropierea lor un cinxi-.
1
Iuroasă şi care elimină covorul de ţul de deviz de 12—15 la tru că o lecţie dc. „levi-
cerul va- cauciuc ce se folosea pînă' sută faţă de tehnologia e- oamenilor" — subliniază tet special parlamentar a taţie“ costă 2 400 dolari. tir do . nave militare
Iverse lo- acum. Noile panouri pot xistentă. cercetătorul britanic Carol lost, atunci, îniiinţat pen scufundate în cel de-al
iţite de doilea război mondial.
fi realizate în patru va (Agerpres) Williams, care adaugă : tru a cerceta activităţile S. N.
