Page 69 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 69
Proletari din toate ţările, uniţS-vcs I
ANUL XXXI
VIZITA DE STAT A TOVARĂŞULUI MCfSt fif PRESTIGIU COLECTIVA
audienţa
Duminică, Iu căminul
cultural din JLuncoiu tis
NICOLAE CEAUSESCU SI A TOVARĂŞEI Hi"WreM S0C1MISTĂ la întrebările brigăzi ceîaţwinor
.fon a font organizaţii o im-
Au
răspuns
colectivă.
ctt&nţtt
de
la
membrii
miei
judeţean.
Problemati
BRIGADA zie planificaiă a fost nivel audienţei colective a fost
ca
ELENA CEAUSESCU IN SPANIA' PESTE PREVEDERI zarea şi automatizarea u- axată şi .şi statului de a politica
scurtat cu 2 zile), moderni
LUI KACSO IO AN
pe
teme
A EXTRAS
internă
externă
parti
nor fluxuri tehnologice —
dului
nostru,
is
24 006 TONE
V DE CĂRBUNE energeticienii de la Mintia torie, In legislaţie şi s-u medici
au reuşit să livreze supli
des
continuare
nii.
atractivă
troccro
făşurat
o
Plecarea din Capitala Sub deviza „Cărbune mai mentar sistemului cnerge- in revistă « montaje lite
formaţiilor
de
tic naţional, de ia începu
scurt,
teatru
mult pentru patrie", mine tul anului, mai mult de rar-muzicale şt brigăzi «r-
Tovarăşul Nicolae Ce au şes cu, Ion Dincă, Emil Drăgănescu, Un grup de pionieri au în rii din formaţia condusă de 200 milioane kWh energie fcistice, cu participarea aviiş-
brigadier
vrednicul
electrică.
Preocuparea
cen
Kacso
tilor amatori din. comună.
preşedintele Republicii So .lanos Fazekas, Ion loniţâ, mânat tovarăşului Nicolae Ioan, din sectorul VI al I.M. trală a personalului munci O audienţă colectivă ase
cialiste România, împreună Petre Lupii, Gheorghe Pană, Ceauşescu şi tovarăşei Elena Lupeni, îşi depăşesc lună de tor de aici este creşterea mănătoare a avut Ioc şi Sn
cu tovarăşa Elena Ceauşescu, Ton Păţan, Dumitru Popascu, Ceauşescu frumoase buchete lună, decadă cu decadă cantităţii de energie elec satul Dcaîu. Mare, * comun 91
a plecat,'luni dimineaţa, in Virgii Trofin, losif Uglar, de fiori. sarcinile de plan. In cele trică produsă pe bază da Y&lişoara.
Regatul Spaniei, unde va e- Ian Coman, Nicolae Constan Mii de bucureşteni aflaţi 141 de zile care au trecut cărbune, care în timpul ce RECENSA UÎNTUL
fectua o vizită de stat, la tin, Miu Dobrescu, Ludovic pa aeroport au salutat cu din acest an, formaţia lui a trecut din acest an este VIILOR, POMILOR SI
invitaţia regelui Juan Carlos Fazekas, Mihai Gere, Nicolae deosebită căldură pe pre Kacso Ioan, care exploa superioară aceleia produsă ARBUŞTILOR
1 şi a. reginei Solia. Giosan, Vasil» Patilineţ, Ion şedintele Nicolae Ceauşescu, tează un complex mecani in aceeaşi perioadă din
Tn această vizită, şeful sia- Ursu, Richard Winter, Ilie urîndu-i drum bun, succes 1978. FRUCTIFERI IN j
tului român este însoţit de Răduiescu, Marin Vasile. deplin în această viziiă, ex- zat de înaltă tehnicitate şi i’HNĂ DESFĂŞURARE
Gheorghe Oprea, primvice- Tovarăşii din conducerea primîndu-şi convingerea că randament sporit a extras O INIŢIATIVA A ceas fă importanta ¡»<lhi-
prevederile
peste
plan
de
prim-ministru al guvernului, de partid’ şi de stat au venit ea va contribui la întărirea aproape 24 000 tone de căr ŞI VALOAREA r,**, caro se alia in j/'ii.u I
Ştefan Andrei, ministrul a- cu soţiile. cooperării şi colaborării din bune cocsificabil •— cea Ei CONCRET A desfăşurare in toaie loenii- j
facerilor externe, Nlcu Erau, de asemenea, pre tre cele două ţări şi popoa mai marc depăşire a miei tăţilc judeţului nosl.ru, are j
Ceauşescu, de alte persoane zenţi membri ai C.C. al re, spre binele reciproc, în brigăzi de mineri din 'Va Colee i tivul cele i mai mari
oficiale. P.O.R., ai Consiliului de Stat folosul cauzei păcii, secu lea Jiului. La baza acestui o (chirii de la < :.s. i lin ne-
La plecare, pe aeroportul şi ai guvernului, conducători rităţii şi înţelegerii inire na doura - O.S.M . n — a- imxozi} |
Otopeni, tovarăşul Nicolae ţiuni. succes deosebit stau price dau să f; i in luna mai. 7i tfe
perea .şi hărnicia minerilor,
Ceauşescu şi tovarăşa Elena de instituţii centrala si or ' Tovarăşul Nicolae Ceauşescu spiritui lor de abnegaţie si zi, noi sporuri i de pr oduu- Imalta 11
Ceauşescu au fost conduşi ganizaţii obşteşti, alte per şi tovarăşa Elena Ceauşescu de dăruire in muncă. în ţie la c ele obţinute ii î pri
de tovarăşii Ilie Verdeţ, soane oficiale. au răspuns cu căldură mani treţinerea şi exploatarea inele 4 luni ale anulu it Jni- drept scop cunoaşterea, de- I
Ştefan Voitei-, Gheorghe Ra- Pe aeroport se afla însăr festărilor prieteneşti ale ce raţională a utilajului, a liativa 1 ii Pi S H l 5ici ..( • upto- taJiaiă a bînrii acluuîe a pa-- ]
dulescu, Emil Bobu, Cornel cinatul cu afaceri ad-inlerim lor veniţi pe aeroport. celorlalte mijloace tehnice rul tineretului- (nr. 1 al trinionitilltl viii-pomicol, în j
Burtică, Virgii Cazacu. al Regatului Spaniei ia La ora 8,MO aeronava pre din dotare. O.S.M. 11) — ca fice*© ire o- vederea fundamentării mă- 1
Gheorghe Cioară, Rina Cio Bucureşti, Carlos Basiarreehe zidenţială a decolat. indrep- chipá s ă elabnri rze in fie- surilor îehuico-organi/.alo- 1
puţin 2 io-
banii. Constantin Dăscăiescu, Sagues. tîndu-se spre Madrid. SUPLIMENTAR _ care sel limb cel plus rice de dezvoltare Sn u/sii • !
următori
viticulturii
şi
a
otel in
— se
20« 000 000 UWh ENERGIE ne de con:stante pomicuHurii. Comisiile con- j
concreţi zează in
Ceremonia sosirii la Madrid Acordind maximă atenţie depăşiri . de pian . Do Ia in- stituiîe oraşelor nivelul municipiilor, j
comune-
!a
ELECTRICA
lor,
şi
ccputul
anului
şi pi nâ la
funcţionării agregatelor şi zi. acest ie depăşii •i ÍPS’.imea- cu sprijinul reeenzorilor, au
recenzat piuă Ia data de 1K !
Madridul a primit luni. cu profunde semnificaţii pen re dinlre cele două ţări şi instalaţiilor în de’plinâ si ză ap. cos pe 8009 io. ué de mai a.c. «fi la suta d»n un- j
cei- mai înalte onoruri p« tru evoluţia relaţiilor de popoare. guranţa ~~ prin exploata oţe! Ms ir tir». cep;a c:c atestă mărul gospodăriilor popu
laţiei şi 70 1 h. sulă din nu
preşedintele Republicii So prietenia si colaborare din In această vizită de rea lor raţionala, efectua hbtărire a person? llullli mim- mărul pomilor exist eu ji. Po-
cialiste România, tovarăşul tre România şi Spania, din stat, preşedintele Nicolae rea la timp şi de calitate h ci tor de aici de a da pa trivit prevederilor Decre
Nicolae Ceauşescu. care. îm tre popoarele român şi spa Ceauşescu este însoţit de reviziilor şi reparaţiilor (la triei meta! mai mult si mai tului Consiliului de Stai,
preună cu tovarăşa Elena niol, legate prin originea la Gheorghe Oprea, primvice- blocul 5, termenul de revi bun. acţiunea' se va desfăşura pi-
Ceauşescu, efectuează o vizi tină comună, prin profun prim-ministru al guvernului, nă la mai a.c.
tă dc stat în Spania, la in de afinităţi de limbă şi cul Ştefan Andrei, ministrul a- „ARTA“ — locul nr
vitaţia şefului statului spa tură. facerilor externe, Nicu
niol, regele Juan Carlos I, Solia românească de pace. Ceauşescu, de alte persoane PE ŢARA
şi a reginei Sofia. prietenie şi colaborare pe oficiale. Cinematograful „Arta“ din
Vizita preşedintelui Nicolae pâmSntul Spaniei noi repre Ora 12,00 — ora Madridu cadrul Casei de culiură Hu-
Ceauşescu în Spania, prima zintă, in acelaşi timp, pri lui. Avionul prezidenţial, la uedoara a (responsabil locul Ovidiu
ocupat
Kalog)
I2f
vizită pe care un şef de stat lejul primului dialog ro- bordul căruia călătoresc j»e ţară la concursul pentru
român o face in această ţa mâno-spaniol la nivelul cel înalţii oaspeţi români, ateri difuzarea culturii prin fil
ră şi, totodată, prima vizită mai înalt, dialog menit să zează pe aeroportul interna mul românesc. Diploma de
Ia Madrid a unui şei: de stat contribuie la ridicarea pe « ţional Barajas — Madrid, onoare acordată pentru lo
dintr-o ţară socialistă, con împodobit sărbătoreşte cu cul III pe ţară înseamnă
stituie un eveniment de o treaptă superioară a relaţi pentru colectivul din cinemato
„Arta“’
Hune
grafului
deosebită importantă, eu ilor de prietenie şi colabora (Continuare în pag. a 4-a/ doara îndemn la. o muncă
responsabilă Sn nobilu mi
siune de formare u conşti
inţei inainuie a omului prin
ÎN INTERIORUL operele cinematografice. Fe
■ fW) ANOÁ JAMENTUL NQSTRU fi«?] licitări !
m •5 ZIARULUI : CLUB UE DEZBATERE
POLITICA
• CUM. ACfflÂW La Şcoala generală nr. (.
O măsură de mare Hunedoara, sub egida casei
însemnătate economi pionierilor prezenţa şoimilor aproape
pa
şi
iu
triei,
a
Cuvintul dat în întrecere că şi socială 100 de pionieri din şcolile
„Cîntarea României"
avut
municipiului,
loc
a
„Căprioara" cu... bu cea de a şaptea, intilnirc a
de
cuvîntu! de ordine line Lotul repu clubului Tema dezbatere poLi-
(ioâ.
—
dezbaterii
Sport.
economică
blicau de gimnastică „Xoiui ordine propuneri şi
internaţională,
al întregului colectiv feminină se pregăteş iniţiative româneşti“. (ION
VLAD, corespondent).
te intens pentru ma
rile competiţii ce ur PLANTEAZĂ
mează. răsadurile in
Convorbire cu tovarăşul ing. IOSIF TAMAŞ, (Fotbal — diviziile A. ClMP
şeful secţiei laminoare de sirmă a C. S. Hunedoara B şi C) Legumicultorii din Beriu
Agendă (programul lucrează intens la plantatul
cSmp.
Pînă
in
T.V.. radio, cinema ; răsadurilor au plantat gogoşa-
acum
ei
— După cum ştim, colec activităţii laminatorilor noş rezultate pronosport ; Harnic, priceput, conştiincios — aşa este apreciat Mireca rii pe aproape jumătate din
tivele do muncă de la cele tri. starea vremii)' Heiuş, rcctilicator la I.C, Orăştie. suprafaţa destinată culturii
respective.
două laminoare de sîrmă — V-am ruga să concre Foto : VIRGIL ONOIU
s-au angajat în acest an ca, tizaţi această idee prin cî-
odată cu îmbunătăţirea ca teva din cele mai semnifi
lităţii produselor, să reali cative aspecte.
zeze suplimentar 5 000 tone — Să luăm laminorul de
de sîrmă. In ce stadiu se sîrmă nr. 2. Aici s-a îmbu Duminică, pe ogoare s-a lucrai
află materializarea acestui nătăţit timpul efectiv de
valoros angajament ? laminare, prin mai multe
intervenţii ale colectivului. cu forţe sporii® la întreţinerea culturilor
— în primele patru luni
De pildă, modificarea trans
din acest an colectivul sec portoarelor de spire în zona
grăitor In acest sens îl re
ţiei noastre a realizat: peste de preluare a lor, după spi- © Mobilizaţi de organizaţiile de partid şi consi prezintă şi ampla mobilizare pe care a continuat-o şi
ieri, din zorii zilei, apropiind
prevederile de plan mai ralizator, a condus la redu liile 'agroindustriale, duminică, mecanizatorii au am de forţe intilnită duminică astlel finalizarea întreţinerii
mult de 3 000 tone lamina cerea evidentă a staţionă plificat cu peste 500 hectare realizările la întreţine pe ogoare, ca răspuns la mecanice pe o tarla de peste
te, ceea ce reprezintă pe rilor şi implicit la creşte rea culturilor ® Tot în aceeaşi zi s-au recoltat meca chemarea organizaţiilor de 30 de hectare. Şi alţi meca
ste 60 la sută din angaja rea randamentului. Tot nic mai mult de 460 tone furaje, din care o bună partid şi consiliilor agroin nizatori din secţia condusă
mentul anual. Am parcurs aici am încercat, pentru parte s-au însilozat © In numeroase cooperative a- dustriale, la întreţinerea cul de Vasile Pienar, prezent a-
strîngerea
şi
furaje
o perioadă fructuoasă ca prima dată, să materiali gricole s-a declanşat praşila a doua mecanică la cul turilor înţelegînd răspunderea lături de ei în cimp, au îm
de
hainele
brăcat
duminică
lor.
re ne stimulează în con zăm o idee care ne frâ turile de sfeclă de zahăr şi cartofi. deosebită ce o poartă faţă lucru. între aceştia ¡-am no
tinuare. A crescut nive nări tă si anume predarea de soarta recoltei, mecaniza tat pe Bovin Vullurar, Ion
lul calitativ al laminatelor cuptorului cu propulsie la torii de ia C.A.P. Sîntandrei Tiliban, Gheorghe Petrescu,
şi tot atît de important este reparaţia mijlocie planifica Hotărîţi să răspundă prin tru îşi intensifică în aceste nu precupeţesc nici un efort Dumitru Călealâ şi alţii, ca
faptul că nu avem restanţe tă cu 2-1 de ore înainte de fapte sarcinilor desprinse zile preocuparea pentru rea pentru a efectua cu maximă re au participat la îns'Uoza-
la contractele economice. termenul stabilit. Am reu din Cuvântarea secretarului lizarea în perioada optimă şi operativitate lucrările de rea furajelor. Tot în Consi
Dealtfel, grija pentru cali şit aceasta prin mecanizâ- general al partidului, tova la un înalt nivel calitativ a sezon. Pentru mecanizatorul liul unic agroindustrial Si-
care
lucrărilor
tuturor
con
duminică,
Nicolescu,
Nicolae
tatea laminatelor şi spori . Convorbire consemnată de : răşul Nicolae Ceauşescu, la diţionează obţinerea unor 20 mai a.c., a fost o zi obiş meria, la C.A.P. Bapoltu
rea indicilor de utilizare a SABIN IONESCU recenta consfătuire de lucru producţii agricole sporite de nuită de lucru. El a lucrat, n. tîrcob
capacităţilor de producţie de la C.C. al P.C.R., lucră pe toate suprafeţele şi la la praşila a doua mecanică
se află pc primul plan al (Continuare în pag. a 2-e) torii ogoarelor judeţului nos toate culturile. Un exemplu la sfecla de zahăr, acţiune (Continuare in pag. a 2-a)