Page 70 - Drumul_socialismului_1979_05

PaR. 2 DRUMUL SOCIALISMULl

EecretuS privind stabilirea orei oficiale de vară
s r
r eh
O MĂSURĂ DE MARE ÎNSEMNĂTATE 9,00 Teleşco
10.00 Roman-
dark
10.55 Festival
ECONOMICĂ SS SOCIALĂ 11.15 In alb .•
„Cintar»
„VORBEŞTE la constituirea primului maţiile de gen din mai ter
ISTORIA NEAMULUI“ stat dac centralizat şi in­ multe aşezări miniere ale 12.05 Mu/ică
dependent de sub conduce­ Văii Jiului. Cu un reper­ 12,20 Telex
Consum sporit de lumină naturală— Un important Duminică dimineaţa, Bo- rea lui Burebisla au fost toriu care a răspuns feri­ 17.00 Telex
17.05 Teleşco;
şorodul a îmbrăcat haine ascultate cu legitim interes cit genericului, corurile ca­ 17,25 Curs dc
economii de energie electrică obiectiv care de sărbătoare : avea loc de către numeroşii partici­ drelor didactice din Petro­ 17.45 Din ţăi
Mircea
încheierea celei de-a V-a panţi, sosiţi la Luncani din şani (dirijor prof. didactice Republic
«ară —
cadrelor
Oneţiu),
Am Tăcut un calcul sim­ losind foarte puţin energia ne angajează ediţii a Zilelor culturii şi toate colţurile judeţului şi în limba maghiară din nii Bar,
Hunedoara.
socialiste,
educaţiei
„Vor­
plu : întreprinderea noastră electrică. Acelaşi lucru sc beşte istoria neamului“, Un amplu program artis­ Vulcan (dirijor Fiilop Ati- 17.55 Medalioj
18.15 Cîntece
va economisi anul acesta, va realiza şi în birouri. A- In: actualele condiţii de ac­ înscrisă în cadrul „Lunii e- tic a aureolat această fru­ la), mixt şi bărbătesc din Julio Ig
ca urmare a aplicării De­ poi să nu uităm că seara, centuare a crizei energetice ducaţiei politice şi culturii moasă zi d& mai. Air con­ Vulcan (dirijor prof. Va- 18,80 Intrcbăr
din
18,50 1001 de
cretului Consiliului de Stat acasă, ne vom culca cu o mondiale, se impune cu a- socialiste pentru tineret, tribuit la aceasta artiştii a- sile Repede), feminin (dirijor 19.00 Telejurn
comuna
Aninoasa
privind stabilirea orei ofi­ oră mai devreme, ceea ce cuitate mai buna utilizare a Costeşti ’79“, manifestarea matori din localitate, din prof. Emilia Mărcoiu), mixt 19.30 „Răspun
Bretea Română, Călan, Ha­
de la’ Boşorod a însemnat
compete
ciale de vară, mai bine de se va resimţi în consumul materiilor prime şi materia­ un frumos succes, atit din ţeg, Hunedoara şi Deva. din Lupeni (dirijor llaria 19.55 Seară di
lelor, economisirea prin toa­
325 MW energie electrică. de energie electrică, va a- te căile şi prin toate mijloa­ punctul de vedere al con­ Nucă) şi mixt din Uricani tobiograi
Această economie se locali­ duce economii în bugetul cele a combustibilului şi e- ţinutului' educativ cit şi •SIMPOZION au oferit spectatorilor un Covin esc
fiecărei familii. nergiei. Decretul Consiliului pentru modul cum a fost concert apreciat, relevînd, 21.30 Melodii
zează mai cu scamă la a- Extinzînd aceste calcule organizată. Duminică, la căminul .totodată, posibilităţile reale orchestrj
telierele şi secţiile care lu­ la nivelul oraşului Slmeria, de Stat privind stabilirea Festivitatea a început cultural din Beriu a avut de care dispune Valea Jiu­ şoară a
orei oficiale de vară in ţara
crează în două schimburi: printr-o policromă paradă loc simpozionul „Munţii O- lui privind activitatea aces­ nii
al judeţului, al întregii ţări, noastră vine în sprijinul e- răştiei, leagăn al dezvol­ tui gen artistic. O notă me­ 21.45 Telejurn;
secţia I cisterne, secţia a ne dăm seama de marile fectiv al activităţii de econo.- a portului popular, cînd, în tării şi organizării primu­ ritorie oraşului Vulcan,
Il-a vagoane, secţia a lV-a economii care se vor obţi­ misire a energiei electrice, faţa oficialităţilor, frunta­ lui stat dac centralizat şi. prezent la manifestare cu
mecanică-vagoane şi atelie­ ne în utilizarea energiei şi al stimulării rodniciei mun­ şilor în producţie şi a bă- independent condus de Bu­ patru formaţii corale ! IE API
satului
irînilor
au
defilat
către
susţinut
rul VI mecănică-cisterne. combustibililor, fără a afec- cii, ai îmbunătăţirii condiţi­ formaţiile artistice de ama­ . rebisla", Samoilescu, de Eugen
loan
Aici lucrul va începe cu o ta cu nimic confortul nos­ ilor sociale şi de trai ale tori invitate la această e- Br.uzan şi Iosif Nistorescu. SEMICENTENAR
Nu
trebuie
prea
poporului.
oră mai devreme, diminea­ tru de zi cu zi. multe calcule pentru a înţe­ di ţie. Cu acest prilej, a fost de­ LUPENI ’29
ţa pe lumină naturală, iar FLOHIAN URICAN lege că luerînd o'oră în plus în continuare, la poiana clanşată acţiunea „Dialog diopr,
schimbul II se va încheia tehnician energetic pe lumină naturală, econo­ Luncani, în apropiere de pe aceeaşi scenă“, cu par­ Fanfarele minerilor din Radiojufţiitl ;
presei ; 8,10 <
tot pe lumina zilei sau fo- Ia I.M.M.R. Simeria misim curent electric. Asta antica cetate dacică Piatra ticiparea echipelor artisti­ Valea Jiului s-au înlîlnit, diiior ; 3,00 Bl
în întreprinderi şi pe şantie­ Roşie, s-au desfăşurat ma­ ce de pe raza comunei. duminică, într-un impre­ 9.05 Răspunde
re. La fel de uşor este de nifestările propriu-zi.se. E- sionant concert. In preaj­ lor ; 10,00 Bul
Stimulent al bugetului de timp înţeles că încheind cu o oră vocarea istorică ,a fost sus­ CONCERT CORAL ma monumentului .„Lupeni 10,20 Aliernanp
mai devreme seara treburi­ ţinută de dr. docent Octa­ „PARTIDUL, CEAUŞESCU, ’29“, fanfarele reunite ale 10,10 Mioriţa;
şi materia! al fiecărei familii le noastre casnice, în familii, vian Floca, omul de ştiinţă ROMANIA“ Văii Jiului au susţinut un de ştiri ; 11,05
ric ; 11,20 Ava
concert de muzică clasică,
care a fost ¡printre primii
ori
şi
sociale
activităţile
dio-tv. ; 11,35
promena­
La noi, la mina Lupeni, greutăţi în funcţionarea uti­ cultural-sportive, economisim cercetători ai cetăţii Piatra „ P a r t i d u l , Ceauşescu, patriotică şi de emoţionant late ; 12.00 Bu
genericul
Roşie. Viaţa şi lupta pentr.u
dă,
deschizând
« fost primit deosebit de fa­ lajelor mari din abataje, de asemenea energie electri­ independenţă a strămoşilor România“ a fost desfăşurat, manifestările ce vor oma­ 12.05 Din eonii
s-a
care
sub
vorabil Decretul privind sta­ cum se mai întîmplă în pre­ că şi, deci, păstrăm nişte ini nostru ; 13
bilirea orei oficiale de vară zent. Apoi este vorba dc bani în plus în bugetul fa­ noştri, geneza poporului ro­ duminică, la Casa de cul­ gia împlinirea a 50 de ani 3 ; 15,00 Clubi
Radiojuri
tură din Uricani, un con­
de la luptele minerilor din
10,00
mân,
aniver­
însemnătatea
pe teritoriul ţării noastre, îmbogăţirea bugetului de miliilor. De asemenea, • nu sării celor 205Ó de ani de cert coral susţinut de for­ august 1929. ordonate ecoh
împreună cu ortacii din bri­ timp liber folosit pentru o- trebuie omis nici faptul că Noi înregistra
gada pe care o conduc, am dihnă, recreere, sport, de lucrul de dimineaţă este mai uşoară ; 17,00
discutat pe îndelete avanta­ care minerii au multă ne­ spornic, iar în fiecare xi-lu- ştiri ; 17,30 l’c
jele acestei măsuri şi am în­ voie, ca şi a bugetului fa­ minâ beneficiem de mai ate muzicii ; 1
ţeles fiecare că ele sînt milial prin consumarea unor. mult timp pentru familia rii ; 20,00 Vier
pas dc joc ; i
foarte mari pentru economia cantităţi reduse de energie noastră, pentru creşterea şi literaturii Guvintul dat in întrecere — peisaj indie
naţională, pentru viaţa noas­ electrică şi deci economisi­ educarea copiilor. „Săptăinîna poran ; 20,30
tră socială. Intr-un fel, prin rea unor sume de bani. Lucrătoarele de la Ţesă- ■şi cinematografiei" a mintului rom.
faptul că sîntem mineri şi îmi este deosebit de plăcut toria de mătase Deva apre­ Buletin de şti
dăm cărbune ţării, ne sim­ să exprim satisfacţia mine­ ciază cum se cuvine această prilejuit şi in Valea Jiu­ cuvintul de ordine ilenţe sonore :
ţim contribuabili la produ­ rilor de la Lupeni faţă de reglementare şi se angajează lui plăcute întilniri. In ir-o oră : 23,0
stop muzical n
cerea energiei electrice. Şi această nouă măsură a parti­ să-şi amplifice preocupările fotografie : cineaşti şi
atunci, trebuie să avem ma­ dului şi stalului nostru, ca­ şi eforturile în muncă, pen­
re grijă de această energie, re vine în sprijinul progre­ tru a obţine noi şi impor­ scriitori — Corneliu Leu, ai întregului colectiv
s-o folosim raţiona], s-o eco­ sului şi dezvoltării ţării, al tante succese, răspunzând Arthur Pali, Dorin Tu-
nomisim cit putem mai bine. bunăstării generale a poporu­ astfel prin fapte grijii per­
Noi, în” subteran, lucrăm lui. Aceasta ne angajează să manente pe care , partidul o doran, Valeria Zamfir — (Urmare din pag. 1) -fizico-mecanlce cerute de
în continuă noapte, dacă se muncim mai mult şi mai bi­ poartă oamenilor muncii. în mijlocul minerilor de normele în vigoare.
poate spune aşa, dar măsura ne, să extragem cantităţi la I.M. Dilja. — Un alt parameiru de­ DEVA: Fron
despre care vorbim ne- avan­ sporite de cărbune de care MARIOARA NAN, rea operaţiunii de scoatere frontului — sci
tajează foarte mult prin a- patria noastră are nevoie. a ţaglelor din cuptor, care finitoriu pentru activitatea tria); Sfirşilul
ceea că, redueîndu-se pute­ CONSTANTIN NICHITA muncitoare Foto : A. LICIU - pe lingă reducerea duratei productivă, în condiţiile din Taiga (Ai
rea la orele de vîrf de sar­ miner, şef de brigadă, Ţesătoria dc mătase nu mai implică intrarea noului mecanism economi- DOARA : Cob!
cină, nu ne mai creează sectorul V, I.M. Lupeni Deva muncitorilor In cuptor pen­ co-financiar, îl constituie E timpul să tră
să
(Arta)
iubim
tru o asemenea intervenţie, nivelul consumurilor speci­ idei (Constructo
desfăşurată de obicei la o fice. Din acest punct de ŞAN! : Cobra
temperatură de peste 100°C.
Duminică, pe Cîştigăm astfel timp pre­ vedere, cum se prezintă sec­ Dueliştii (7
Toţi sau nici ur
ţia dumneavoastră ?
ca) ; LUPENI :
ţios pentru efectuarea unor — în primul trimestru linişte (Cultur
(Muncitoresc)
;
de
ogtssrc s-a ¡aerat reparaţii obţine calitate, pen­ al anului am înregistrat o Sonată pe ma
economie de 230 000 kWh
producţii
su­
a
tru
;
(Muncitoresc)
plimentare. Vom extinde a- energie electrică, ponderea Masca de apă
Tm
eu forte sporite ceastă mecanizare şi la la­ acestor economii deţinînd-o PETHTLA : (Munci
paralele
linia nr.' 2 de sîrmă. La a-
minorul rir. 1, cu ocazia re­
paraţiei planificate în tri­ ceastă linie ne confruntăm NI NOASA : Dc
oglinzii
laltâ
a
la întreţinerea mestrul IV al acestui an. însă cu unele greutăţi în ce rose)*; BRAD :
preună
(Steaua
priveşte
încadrarea
în
'con­
— InlrucîE am ajuns cu
:
Şuier
discuţia şi la laminorul nr. sumid normat de metal (la RAŞTIE W/-<tlier (.
rului
culturilor 1, mai putem vorbi şi de laminorul nr. 1 am înche­ o porlaj .“u&spre f<
căra) > CIEOlVG I
trimestru
cu
primul
iat
îmbunătăţiri
alte
survenite
în munca celor de aici ? economic de peste 6 tone gentul liniştit (t
tură) ; HAŢEG :
meta'). miliardar (Popul:
(Urmare din pag. V) ■— Bineînţeles că efortu­ Simburii de vi*
rile de perfecţionare a ac­ — Care sînt cauzele aces­ LAN : Visul ro.
Mare, la întreţinerea cultu­ tivităţii vizează în egală tei situaţii şi cum vedeţi cultură) ; SIME1
rilor s-au evidenţiat şi nu­ măsură şi prima linie de ieşirea din impas ? mucliachos (Mur
meroşi mecanizatori, între sîrmă. Printre altele, aş a- — Ele sînt mai multe şi, Animalul (Lum
care îi amintim pe Ion Fili- LIUC-: Onoarea
mon şi Titus Şerban. îm­ minti că în ultima vreme pe măsură ce le depistăm, Kath ai? firet Blur
rul).
preună au lucrat cu freza la a crescut foarte mult pon­ ne ocupăm cu multă fermi­
întreţinerea mecanică a sfe­ derea laminatelor din oţe­ tate de înlăturarea lor. Ne-a
clei de zahăr. Ei sînt hotă- luri cu garantarea probei dat de lucru îndeosebi fap­
riţi să încheie în mai puţin de refulare — destinaţe tul că in perioada care a 1&RONOS
de două zile şi a doua pr.a- organelor de asamblare, şu­ trecut din acest an am asi­ Bh-adHsawras®,
şilă pe cele 40 de hectare ruburilor, niturilor etc. — milat laminatele tip „PC52”
planificate. Neîntrecuţi în ceea ce are efect pozitiv di­ şi ,.PC 60".pe laminorul nr. Rezultatele con
hărnicie s-au dovedit a fi şi rect asupra valorii produc­ 2 şi pînă la stabilirea teh­ (lin 23 mai 1979
mecanizatorii Ion Gore şi ţiei nete obţinute în com­ nologiei definitive am înre­ „U" Craiova — i
Modoş Imre, care au lucrat Steaua — Corvii
Ia recoltatul mecanic al fu­ binat. Această modificare gistrat unple consumuri Poli. Tim. — Ji'
A.S.A. Tg. Mure.
rajelor la Complexul inter- structurală se realizează în mai mari. de metal. Pentru F. C. Bihor
6
cooperatist de îngrăşare a „Căprioara* ... cu buline principal prin separarea din a reintra în limitele consu­ Chimia Km. V. -
mieilor Simeria. oţelul beton obişnuit a co­ murilor economice, odată Poli. Iaşi
Ogoarele cooperatorilor din lacilor, de sîrmă care înde­ cu însuşirea temeinică a Olimpia — s.C.
Geoagiu şi Vaidei au cunos­ Duminică, 20 mai a’.c. a fost tări au fost destule : de pericol pădurea ; oameni plinesc condiţiile calitative tehnologiei amintite avem Gloria Buzău —
F.C. Baia Mare
cut atmosfera zilelor obiş­ pentru deveni una dintre mici, de bere, de apă mine­ fără inimă pentru frumu­ pentru fabricarea şuruburi­ în atenţie, printre altele, U. T. Arad
nuite de lucru. Întreţinerea zilele cele mai călduroase rală, de pepsi şi de alte seţea pădurii, taie crengi lor, cu ajutorul instalaţiei valorificarea colacilor de F.C. Argeş — C.:
ale acestui sfîrşit de primă-
şi erbicidarea cartofilor, pră- vară. A fost o autentică zi răcoritoare (acestea din ur­ imense din copaci pentru numită „Defectotherm". De sîrmă care prezintă unele I.C.I.M. Braşov —
şitul mecanic la porumb, de vară. Dis-de-dimineaţă, mă, ce-i drept, cam puţine a-şi clădi frunzare în mij­ F.C.M. Galaţi
transportul îngrăşămintelor — n.n.), iar oamenii şi-au locul zonelor verzi, în asemenea, au fost refăcute defecte, reducerea număru­ F.C. Constanţa -
Steagul roşu
organice în cîmp — sînt ac­ sute, mii de oameni au luat făcut datoria. Dovadă şi timp ce umbra este la doi liniile de răcire dirijată a lui de bare rebútate la li­ înfrăţirea Oradea
ţiunile care au polarizat a- drumul locurilor de agre­ vînzările de aproape 15 000 paşi ; deşi intrarea în pă­ sîrmei, după laminare, asi- nia de laminare şi o mai Gloria Bistriţa
tenţia mecanizatorilor Cornel ment, deopotrivă de popu­ lei într-o singură dumini­ dure este oprită prinlr-o gurîndu-i acum acesteia o riguroasă sortare a celor cu U.M. Timişoara -
loane.ş, Dorel Boca, Ion Ru- late fiind campingul de la că, ceea ce înseamnă de- barieră metalică, bara poa­ temperatură finală cores­ defeote, înainte de alimen­ c.F.n. Cluj-Nar
su, Ion Dobîrtă, Nicolae Măr- Strei, cabana „Căprioara“, te fi uşor dată la o parte, punzătoare caracteristicilor tarea cuptorului. Fond de cîştigl.
gineanu, Ion Florea, Avram popasul „Bejan“. Cine a iar posesorii de autoturis­ lei. Report : 142 i
'Dandea — să amintim doar fost odată la Căprioara, va civică me pătrund pe zonele de
cîteva nume. reveni precis a doua oară plajă şi de joacă, poluînd
O contribuţie meritorie la • şi a zecea oară şi... Cadrul liniştea şi curăţenia. După Plenara Consiliului Uniunii judeţene a C.A.P. VREME
amplificarea rezultatelor la natural deosebit de plăcut, păşirea substanţială a pla­ plecarea turiştilor, frumoa­
întreţinerea culturilor de aerul curat, zonele de plajă nului de vînzări al unităţii sele zone verzi rămîn mu­ Ieri, la Deva a avut loc recenta consfătuire de lucru
cartofi sau porumb şi-au a- şi de joacă, simfonia păsă­ pe luna mai. tilate de hîrtii, pungi, oase, Plenara lărgită a Consiliului de la C.C. al P.C.R., pro­
dus-o şi mecanizatorii din rilor — toate pledează pen­ Dar au fost, duminică la Uniunii judeţene a C.A.P. bleme referitoare ia îndepli­ Timpul pfobabi
Consiliul unic agroindustrial tru recreere, odihnă şi re­ „Căprioara“, şi unele punc­ beţe, pietre, focuri stinse la care au participat mem­ 22 mai : Vreme
Haţeg. Duminică s-a lucrat te negre pe care le pun şi alte .accesorii pe care brii consiliului, preşedinţii şi nirea programului de inves­ cu cerul tempt
după-amiaza cine
cu spor, îndeosebi pe ogoa­ confortare la „Căprioara“. le-a folosit turistul la iar­ inginerii şefi din C.A.P., ca­ tiţii în C.A.P., precum şi la vor semnala avei.
rele _ C.A.P. Silvaş, Haţeg, Iar gazdele de aici — per­ frecvent în popasurile lor bă verde. dre din permanenţa consilii­ buna organizare şi desfăşu­ cărcărl electrice,
Sînlămăria-Orlea, ’ Livadea, sonalul cabanei — harnice ■ duminicale unii turişti. Le Cum stăm oare cu iubi­ lor unice agroindustriale şi rare a lucrărilor de între­ sufla moderat din
Sălaşu de Sus şi altele. Prin­ şi ospitaliere, au încercat şi readucem în atenţie din rea pentru pădure, pentru de la organele agricole jude­ ţinere a culturilor şi a celor peratura minimă
prinsă între 12 şi
tre autorii realizărilor i-am duminică, şi au reuşit în bu­ dorinţa de a reflecta fie­ natură, pentru frumos, ce ţene. Cu acest prilej parti­ din campania de recoltare a iar cea maximă
¡notat pe Ion Taşcu, Ion Mun- nă măsură să le intre în care asupra lor şi a nu le ne spune oare nouă con­ cipanţii au dezbătut, în lu­ cerealelor păioase, stabilind 31 grade.
teanu, Nicolae Micu, Vasi- voie la toţi, să servească o- mai repeta. Se fac focuri ştiinţa în acest sens ? mina sarcinilor desprinse din măsuri corespunzătoare pen­ La munte : vn
Be Popa, Viorel Vlăiconi, Ra­ perativ pe fiecare turist cu în locuri amenajate şi ne­ cuvîritarea secretarului ge­ tru’continua îmbunătăţire, a cu cerul tempo
du Tăbîrcic, Grigore Bozga ceea ce a dorit. Şi solici- amenajate, punîndu-se în DAN VRÎNCEANU neral al partidului, tovară­ Vor cădea averse
«I alţii. activităţii de producţie în şi descărcări clet
şul Nicolae Ceauşescu, Ia unităţile agricole.