Page 72 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 72
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 70» # MARŢI, 22 MAI 197»
Vizita ile stat a towarăşylyi Nsoolae Oeauşesoe j
O.J.T. Pavea
si a tovarăşei Elena Ceauşescu în Spania \
şi filialele sale din judeţ au pus în vîn-
&
zare locuri pentru Olimpiada 1980, de Ia
pe multiple planuri, de a nele probleme actuale alo ,
Ceremonia sosirii Ia Madrid promova o mai mare apro vieţii internaţionale, dînd j
piere între România şi Spa expresie dorinţei celor două • Moscova.
(Urmare din pag. 1) los I, tovarăşa Elena nia, spre binele celor - d o u ă ţări şi popoare de a desfă- |
Ceauşescu şi regina Sofia popoare strîns legate prin şura o conlucrare activă pe ' Valorificarea locurilor se face pînă la
drapelele de stat ale celor iau apoi loc pc podiumul originea latină comună, prin [jian mondial, pentru stator- J
nicirea unui climat de des- |
afinităţi de limbă ş:i cultu
două ţări. în întâmpinarea special amenajat, de unde ră, spre binele cauzei păcii tindere, pace şi securitate în , 30 iunie 1979.
oaspeţilor români au venit primesc defilarea gărzii de şi cooperării in Europa şi lume. |
regele Juan Curios 1 şi re onoare.
întrevederea
desfăşurat
!
s-a
gina Sofia, preşedintele gu După încheierea ceremo în întreaga lume. într-o atmosferă cordială, de -
Cei doi şefi de stat au
vernului spaniol. Adolfo niei ‘ oficiale de la aero
•Suarer. membri ai guvernu port, preşedintele . Nicolae examinat, de asemenea, u- înţelegere şi stimă reciprocă. |
lui, alte personalităţi politi Ceauşescu şi regele Juan
ce, civile şi militare. Carlos I,' tovarăşa Elena Ceremonia conferirii unor înalte ¡
Numeroşi cetăţeni ai Ma Ceauşescu şi regina Sofia iau
dridului. care au ţinut să fie loc la bordul unui elicopter distincţii româneşti şi spaniole j
prezenţi pe aeroport la sosi special, cu care se îndreaptă
rea înalţilor oaspeţi români, spre Palatul Aranjuez, re
le fac 'o caldă şi entuziastă şedinţa rezervată înalţilor Luni, în prima zi a vizitei prilejul conferirii înaltelor
manifestaţie de simpatie. oaspeţi români pe întreaga de stat a preşedintelui distincţii.
P r e s e d i n t e 1 e Nicnlae durată a vizitei lor. in Spa- Nicolae Ceauşescu şi a tova La rîndul său, preşedinte- '
Ceauşescu, regele Juan Car- ma. răşei Elena Ceauşescu în le României, Nicolae j
■ Spania, a avut loc, la Pala Ceauşescu, a înmînat rege- ;
Întrevedere între preşedintele tul Zarzuela, de lingă Ma lui Juan Carlos I Ordinul •
drid — reşedinţa suveranilor „Steaua Republicii Socialiste J
Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Spaniei — ceremonia confe România" clasa I. Reginei -
înalte
distincţii
ririi
unor
Sofia i-a fost conferit Ordi- I
Elena Ceauşescu cu româneşti şi spaniole. nul „Steaua Republicii So- J ’
eialiste România“ clasa I.
Regele Spaniei, Juan Car
Nicolae
]
P r e ş e d i n t e l e
regele Juan Carlos I şi regina Sofia los I, a conferit preşedinte Ceauşescu şi tovarăşa Elena « A N U N Ţ
lui Nicolae Ceauşescu Ordi
Ceauşescu adresează regelui 1
nul „Meritul civil cu colan“,
IiUni dupâ-amiază, la Pa timpinaţi cu deosebită cor cea mai înaltă distincţie Spaniei şi reginei Sofia calde * *
latul Zarzuela, a avut loc o dialitate de suveranii Spa spaniolă. Tovarăşei Elena' felicitări’ pentru înaltele dis- ' Se aduce la cunoştinţa consumatorilor
întrevedere între preşedinte niei. Ceauşescu i-a fost conferit tincţii ce le-au fost acordate. J
le Republicii Socialiste In timpul întrevederii a Sînt momente solemne, ca- * de apă din muncipiul Deva şi oraşul 5i-
România, Nicolae Ceauşescu, fost exprimată deosebita sa Ordinul „Meritul civil cu re confirmă, chiar din prima I meria, că în data de miercuri, 23 mai 1979,
eşarfă“.
şl tovarăşa Elena Ceauşescu tisfacţie faţă de evoluţia po zi a acestei vizite, sentimen- j
cu regele Juan Carlos 1 şi zitivă a relaţiilor româno- Suveranul Spaniei şi regi teie de stimă şi prietenie , se va sista furnizarea apei între orele 8—16,
regina Sofia. na Sofia felicită călduros pe dintre cele două popoare, as- j
La sosirea la palat. înalţii spanjole, precum şi dorinţa preşedintele României şi pe piraţiile lor comune de pa- ţ pentru spălări la barajul Crişeni — Călan.
oaspeţi români au fost în- de a dezvolta aceste relaţii tovarăşa Elena Ceauşescu cu ce, progres şi prosperitate. !
I
VlNZĂRI
i * Vîntl Dacia 1300, ru
lat 18 000 km. Deva, Da publicitate
0 Agenţia TASS rel-tlează apicultura, care va avea loc s-a retras din structurile mi- N O T A i cia, str. Eminescu bl. C. 2.
rji luni a părăsit Moscova în lunn septembrie .in capi lilare integrale ale pactului
losip Broz Tito, preşedintele tala Greciei. nord-allanlic în iulie 19H, i sé. IV ap. 53.
K.S.F. Iugoslavia, preşedinle- • Regimul miuorjlar rasist nemaiacceplind ca forţele sa DIALOG NORD-SUI» (558) SCHIMB DE LOCUINŢA |
lo U.C.I.. care s-a aflat în U- de la Pretoria a hotărît pre le armato să fie sub altă LA ORA AMERICll *
niimea Sovietică înlr-o vizită darea putorii legislative Sn comandă decît cea a guver • Vind apari amen t • Schimb apartament !
de prietenie şi pentru o Namibia — ţară pe care o nului naţional. LATINE I trei camere, Deva, Gojdu. j
scurtă perioadă de odihnă, administrează ilegal, contrar • Delaşamenfe ale Frontu 9 două camere, gaze. Deva,
îa Invitaţia C.C. al P.C.U.S. rezoluţiilor O.N.U. — imei lui Sandlnist de Eliberare. Sub acest titlu, Agenţia Dacia, bl. 20, se. C ap. fi. ou similar, telefon 12130. ,
şi rrczidiului sovietului Su aşa-zLse „Adunări Naţionale Naţională din Nicaragua au France Pressc consacră un \
prem al O.R.S.S. La plecare, locale“. anga.iat duminică luple pu- amplu material celei dc-a (55?) (554)
el a fost condus do Leonid Departe de a se înscrie în (erniee împotriva trupelor t8-a Conferinţe ministeriale
Jîvg.inev. secretar general ni contextul eforturilor poporu dictatorului Somo/.a iu ora a Comisiei Economice \ • Schimb apartament i
C..C. al P.C.U.S., preşedintele lui uamibian pentru respecla- şul Jmotega, situat Ia 160 O.N.U. pentru America La- s * Vîntl .Skoda 1000 Mfi
Prezidiului Sovietului Suprem kilometri nord de Managua, tină (CEPAL). ale cărei lu şi pianină Förster. Hune două camere Cluj-Napoca j
al U.R.S.S. şi la Granada, localitate a- crări se desfăşoară la La \ eu similar Deva, telefon j
• La Madrid au luat sfjr- rlttlă la 00 kilometri sud de Paz. Una şl aceeaşi lemă % doara, b-dul Dacia 17, ap. 15530, intre orele 20 -22. j
sit lucrările celui de-al capitală. Alte acţiuni ale for — scrie AFP — revine pe 24, telefon 14376.
XXVIiI-Jea congres al Parti ţelor sandiniste au fost sem buzele oratorilor ce s-au I
dului Socialist Muncitoresc nalate la sfieşitul săptămînii succedat la tribuna reuniu * ■557) DIVERSE
Spaniol (P.S.M.S.), formaţiu rea drepturilor sale legitime trecute la Lcon —■ unde un nii : S.U.A., Japonia şi
ne politică care după numă la independenţă şi autodeter grup de militari somozişli au Piaţa comună întreţin rela I • Vind motocicletă MV.
rul cie deputaţi ocupă locul minare, o asemenea liotârire căzut inlr-o ambuscadă şi a ţii discriminatorii cu Ame I • Mulţumesc cu alea
doi în Parlament. întrucât Fe- vizează ■instituirea unui ve- fost. anihilat —. la Managua rica Latină. * 250 cmc. cu ataş. D eva, să recunoştinţă doctorilor
lipc GOnzales. secretar gene gim-marionetă la Windhoek, şi in aUo localităţi. Două mari probleme stau Teodor Păcurarii .şi Vaier
ral al P.S.M.S., a anunţat in menit să perpetueze domina • Participanţii la congresul în faţa economiilor lulino- I str. K. Go jelii, nr. 61.
cadrul , congresului, că a ho- ţia Africii do Sud asupra Na foştilor deportaţi francezi de amcricane. I’e de o parte, (555) Neagoe, precum şi perso
tărit să nu mai candideze ia mibiei. După cum apreciază la Dacliau, caro s-a desfăşu cos'.ut creseînri al produse nalului medical de la sec
această funcţie, a fost de agenţia United Press Inter rat la Narbonne, in sudul lor industriale şi al tehnolo I « Vind
semnată o comisie . executi national, R.S.A. intenţionează Franţei, s-au pronunţat îm giilor exportale de ţările- N Dacia 1100. De ţia chirurgie a Spitalului
vă provizorie, care va asigu să îndrepte Namibia spre o potriva prescrierii crimelor de dezvoltate, iar, pe de altă va, i eiefon 158.13.
ra conducerea partidului in declaraţie unilaterală a inde război ale naziştilor, care ar parte, protecţionismul va I unificat Orăştie, pentru
următoarele şase luni, pînă pendenţei, de tipul celei de urma să intre în vigoare în mal ce afectează exportu s înalta competenţă profe
cînd un congres extraordinar cretate de Tan’ Smith in Rho R.F.G. la sfirşitul acestui an. rile statelor lutino-amcrica- 9 Vind casă două ca
va alege noul comitet central desia; • Agenţiile China Nouă şl ne, ale statelor în curs de I mere , bucătărie, baie en u sională şi umanismul pro
şi va elabora linia politică a 0 Grecia a respins pro VNA informează că luni a dezvoltare, bl genere. pe ** fund dovedite în inter
pariidului. punerile <’e revenire in struc avut Ioc, la un punct situat piaţa occidentală, tnsistind dependinţe Şohnuş nr.
0 La Atena, reuniunea Co turile integrate a!e alianţei la graniţa dintre cele două asupra eliminării acestor I venţiile şi îngrijirea ine- >
mitetului Executiv at Fede atlamiee, făcute guvernului ţări. primul schimb de prizo bariere, secretarul executiv H 214. (53 6)
raţiei Internaţionale a Aso elen de comandantul suprem nieri. Partea chineză a eli al CEPAL, Enricjue Tglesias. dicală ce ne-au acordat-o. J
ciaţiilor de Apiculturii. sub al forţelor N.A.T.O. din Eu berat 120'prizonieri, iar par afirma : „America Latină, I • Vâinl maşină tricotat Dorel Pogan — Petroşani
conducerea prof. V. Harnaj ropa; Alexandru Ilaig — a tea vietnameză 43. Schimbul ar putea exporta mai mult b ..Ver itas." nr. 9. 360 ace.
.(România),' preşedintele Api- declarat ministrul grec al a- respectiv s-a efectuat potri In următorii 10 ani, şi nu Telefon 951/41379- Cluj- loan Ardeau — Homorod
mondiei, a elaborat ordinea nărării. lîvanghelos Averoff- vit acordului intervenit între numai produse alimentare I
de zi a celui de-a! XXVII- TosJsa. - delegaţiile de Cruce Roşie şl materii prime, cl şl pro Napoca. ■552)
lea Congres internaţional de După. cum se ştie. Grecia din China şi Vietnam. duse industriale“.
Evenimentele politice lor producţiei materiale, portantă cuvîntare. Subli faptul că Hotărîrea are i
centrale ale săptămjnii intensificarea laturilor ca Cronica evenimentelor săptămînii niind rezultatele bune ob menirea de a stimula şi j
trecute au polarizat cu litative ale întregii activi ţinute de poporul nostru, mai puternic desfăşurarea i
maximă intensitate aten tăţi economice, extinde sub conducerea partidu unei ample activităţi po- i
ţia întregii naţiuni. Şedin rea schimburilor comer lui. în perioada care a litico-organizatorice şi cui- -
ţa Comitetului Politic E- ciale şi de cooperare eco IN AJUTORUL LECTORILOR, trecut de la începutul a- tural-edueative pentru u-
xecutiv. Consfătuirea de nomică şi tehnico-ştiinţi- cestui an, secretarul gene nirea şi mobilizarea tutu
lucru de la C.C. al P.C.R. fică internaţională, au PROPAGANDIŞTILOR, AL CELOR CARE ral al partidului a criticat ror forţelor oamenilor !
cu primii secretari, secre creat o puternică bază totodată unele neajunsuri muncii de la oraşe şi sate j
tarii cu problemele eco pentru continuarea în ritm PREZINTĂ INFORMAREA POLITICĂ ce se mai-manifestă în eco în vederea îndeplinirii în j
nomice, secretarii cu pro susţinut a procesului nos nomie. subliniind cu pu cele mai bune condiţii a j
blemele agrare şi direc tru constructiv, pentru tere căile înlăturării lor, Planului naţional unic de j
torii direcţiilor agricole progresul armonios al tu Pentru dezvoltarea mai necesitatea dezvoltării în dezvoltare economico-so- j
judeţene, publicarea Ho- turor ramurilor şi sectoa continuare în ritm susţi cială a ţării pe anul'1979,
tărîrii Comitetului Politic relor de activitate şi ri nut a economiei româ să însufleţească viaţa spi- .
Executiv al C.C. al P.C.R. dicarea nivelului de trai accentuată a economiei neşti, realizarea şi depă rituală a întregii noastre >
cu privire la aniversarea al întregului popor. şirea sarcinilor planului naţiuni.
a 35 de ani de la elibe Comitetul Politic Exe de stat pe anul 1979, pen în cadrul şirului do mă
rarea României de sub cutiv — se spune în co noastre naţionale tru care există toate con suri luate de partid, de j
dominaţia fascistă, se în municatul dat publicităţii diţiile. Ziarul nostru de mai multă vreme, în ve- j
scriu organic în orientări — consideră ca deosebit menit să marcheze o eta nergetic.e şi de combusti duminică a publicat un dereâ economisirii ener
le generale ale partidu de pozitivă activitatea pă nouă, calitativ superi bili, ridicarea substanţia editorial pe marginea sar- giei electrice, ziarele de
lui de dezvoltare tot mai desfăşurată pentru elabo oară, în opera de indus lă a gradului de valori- df.nilor ce revin organelor sîmbătă au publicat De
accentuată ,. economici rarea propunerilor preli-. trializare socialistă a - ţă fi-.’.re a materiilor prime, şi organizaţiilor de partid, cretul Consiliului de Stat
noastre naţionale. minare, privind Planul rii, de dezvoltare şi mo promovarea largă a pro din judeţ, din ampla şi al Republicii Socialiste
Dezbătînd Raportul cu naţional unic de dezvolr dernizare a agriculturii, gresului tehnic în întrea importanta cuvîntare a se România privind stabili
privire la propunerile pre tare economico-socială a de creştere şi moderniza ga economie, ridicarea cretarului general al parti rea orei oficiale de vară
liminare pentru Planul R e p u b l i c i i Socialiste re a forţelor de producţie productivităţii muncii, dului. ■pe teritoriul ţării. Aplica
naţional unic de dezvol România în cincinalul pe baza celor mai noi şi perfecţionarea calificării Contextul politic al săp rea riguroasă a prevede
tare economico-socială a 1981—1985 şi a dat o înal importante cuceriri tehni- personalului muncitor. tămînii a fost mai’cat, rilor Decretului va asigu
ţării xn cincinalul 1981— tă apreciere rolului esen co-ştiinţifice. în cincinalul cum subliniam, de apari ra o folosire mai raţională
1985, Comitetul Politic E- ţial al tovarăşului Nicolae viitor vor continua cu în aceeaşi problemati ţia Hotărîrii cu privire la a energiei, iar pe de altă
xecutiv a constatat că Ceauşescu, care a condus ■mai 'multă vigoare laturi că de primă însemnătate aniversarea a 35 de ani parte creează condiţii
s-a. înscris şi Consfătuirea
ascendenţa echilibrată şi si conduce în mod direct le calitative, de înaltă e- de. lucru de la C.C. al de la eliberarea României •pentru ca oamenii muncii
în ritmuri înalte a econo aceste importante acţiuni. îicienţă — folosirea inten P.C.R. din zilele de 16—47 de sub dominaţia fascis să beneficieze de un timp
miei în perioada care a Prin obiectivele pe care sivă a potenţialului pro mai a.e., la care secre tă, în legătură cu care mai îndelungat pentru ri
trecut din actualul cinci •le conţine, prin orienta-, ductiv de - care dispune tarul general al partidu ziarul nostru a publicat dicarea nivelului cultural,
nal, adîncirea proceselor rile generale şi de deta societatea, economisirea lui, tovarăşul Nicolae sîmbătă un comentariu. pentru odihnă.
de modernizare a ramuri liu, viitorul cincinal este maximă a resurselor e Ceauşescu, a rostit o im Vom sublinia aici doar CORNEL ARMEANU
REDACŢIA Jl ADMINISTRAŢIA. Dovo. str. Dr. Petro Grow, ni. 35. Telefoane . 11275, 11585, 20708. TIPARUL i Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257. I li 065.