Page 73 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 73
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ F
ANUL XXXI
MIERCURI,
23 MAI
1ÍI7Í)
4 pagini — 30 i -ani
VIZITA DE STAT A TOVARĂŞULUI IN ZIARUL
DE AZI :
NIOOLAE OEAUSESGU SI A TOVARĂŞEI fll Livrarea ultimelor u-
tila je — condiţie hu-
tărîioare pentru pu
ELENA CEAUSESOÜ IN SPANIA ’ nerea în laminor de
funcţiune'a
noului
semifabricate
Hunedoara de In
Vizita !a primăria din Madrid Oaspeţi ai H Mobila de Brad — e-
logiaţă în mai multe
Marţi dimineaţa, preşedin Ceauşescu şi tovarăşei Elena Muzeului Prado limbi
tele Nicolae' Ceauşescu şi to Ceauşescu ie sînt prezentaţi, SS Opinii despre avan
varăşa Elena Ceaiişescu au de către primar, consilierii tajele stabilirii orei
fost oaspeţii Primăriei din municipali ai oraşului Ma Marţi dimineaţa, tovarăşul oficiale de vară
Madrid, moment pe care drid — reprezentînd princi Nicolae Ceauşescu şi tova
gazdele .au ţinut sări,, roar- palele partide politice din răşa Elena Ceauşescu au vi 9 Ecouri la articolul
• rheze intr-un cadru festiv, Spania. zitat Muzeul Prado, din Ma „Suflete în derivă"
in spiritul celor mai bune şi' După prezentări, înalţii drid. In cursul vizitei, înalţii 88 Forţa şi expresivita
mai frumoase tradiţii ale oaspeţi români sînt conduşi oaspeţi au fost însoţiţi de to tea artistică a tine
municipalităţii madrilene. de primar şi soţia acestuia varăşii Ştefan Andrei, Nicu
Iii piaţeta primăriei, la in în Salonul Goya şi, apoi, în- Ceauşescu, de alte persoane retului
trarea în palat, preşedintele tr-un mic salon," unde sînt oficiale române şi spaniole. C.S.H. — cocserie. Şeful de schimb, la bateriile de coos, Bl Semnal
Nicolae Ceauşescu şi tovară invitaţi să semneze în „Car La sosire, tovarăşul Nicolae comunistul Blcjiut Nicolae, discută cu muncitorii de la sorta ■ Sport
şa Elena Ceauşescu sînt în- 1 tea de onoare“. Ceauşescu şi tovarăşa Elena re unele măsuri tehnologice şt de organizare.
timpinaţi de primarul capi- După semnarea în „Car Ceauşescu au fost întîmpi- Foto : N. NEGKU
/ tale], Enrique Tierno Gal tea .de onoare“, doamna En- naţi cu .calde cuvinte de
van. cu soţia, de consilieri earnacion de Galvan, soţia bun sosit de către directo
ui municipalităţii. Tovarăşei primarului, oferă tovarăşei rul Muzeului Prado, Jose ÎN SPIRITUL CUVÎNTĂRII SECRETARULUI GENERAL AL PARTID ULUI,
Elena Ceauşescu i se oferă Elena Ceauşescu un dar sim Manuel Pita, care a prezen
un frumos buchet de flori bolic reprezentînd stema o- tat înalţilor oaspeţi date de
dc către soţia primarului. raşului Madrid. (Un ursuleţ spre muzeu, una dintre ce TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, LA CONSFĂTUIREA DE LUCRU
In marele Salon de cris care încearcă 'să se urce in le mai vechi şi mai celebre
tal, preşedintelui Nicolae tr-un pom). pinacoteci ale lumii. DE LA CC. AL P.C.R., DIN 16-17 MAI A C.
Ceremonia înmînării „Cheii oraşului“ Madrid
In continuare, în sala de niunii Centrului democratic, dului, Enrique Tierno Gal Creşterea productivităţii muncii — factor
Consiliu a Primăriei s-a 25 din partea Partidului So van, cu soţia.
desfăşura! ceremonia înmînă cialist Muncitoresc Spaniol A luat cuvîntul primarul determinant ai sporirii producţiei materiale
rii „Cheii oraşului“ Ma si 9 din partea Partidului Madridului.'
drid preşedintelui Nicolae Comunist din Spania, precum In continuare, Enrique
Ceauşescu. La ceremonie au şi guvernatorul civil al Ma Tierno Galvan a inmînat pre activităţii în fiecare secţie şi
luai "parte tovarăşa Elena dridului, Jan Jose lîoson. şedintelui Nicolae Ceauşescu Este necesar să acordăm mai m u l t ă atenţie atelier, la fiecare front de
Ceauşescu. tovarăşii Ştefan La ceremonie participă San Cheia oraşului“ Madrid! To problemei productivităţii muncii, acţionînd pen lucru de pe şantiere, pe în
Andrei, Nicu Ceauşescu. alle tiago Carrillo, secretarul ge varăşei Elena Ceauşescu i-â tru o mai bună organizare a producţiei şi a tregul flux al producţiei ma
persoane oficiale care ii în neral al P.C. din Spania. fost înmînată, de asemenea, muncii, pentru extinderea mecanizării şi auto teriale şi urmărirea desfăşu
soţesc pe şeful- statului ro In prezidiul adunării iau . o plachetă reprezentînd matizării. rării ei conform planului, în
mă'; loc preşedintele Nicolae simbolurile Madridului. seamnă control, permanent şi
Sini prezenţi cei f>9 ds Ceauşescu, tovarăşa Elena A luat, apoi, cuvântul pre- NICOLAE CEAUŞESCU îndrumare competentă, iu
consilieri — 25 din partea .U- Ceauşescu, primarul Madri ’ şedinţele Nicolae Ceauşescu. faţa locului, din partea ca
drelor tehnice şi de speciali
latre
Convorbiri oficiale între preşedintele Republicii care asigură alte probleme şi călii]care,' pentru- realiza tate, înseamnă ordine, răs
multe
pundere si disciplină' In ¡1-
rea ¡uestui obiectiv de im
sporirea
pro
direcţie,
Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi ducţiei materiale, dezvolta portanţă deosebită. desigur, că c castă Ceauşescu a tovarăşul
Nicolae
reco
Se
cunoaşte,
rea economico-şoeială a pa
triei şi creşterea veniturilor productivitatea muncii este mandat să se acţioneze cu
preşedintele guvernului spaniol, Adolfo Suarez Gonzalez oameriilor muncii, producti condiţionată de o serie de inai multă hotărîre pentru
vitatea muncii ocupă un loc factori, delerminînd — la trecerea în producţie a per
Marţi, 22 mai, la prînz, au de a dezvolta şi adinei a- un schimb de păreri privind prioritar. Referindu-se la rîndul ei — diminuarea e- sonalului auxiliar şi nepro
a v u t loc, la Palatul Moncloa ceste relaţii pe multiple pla situaţia internaţională ac necesitatea amplificării preo forturilor fizice ale oameni ductiv, să ajungem acolo
din Madrid, convorbiri ofi nuri, de a promova o mai tuală, relevîndu-se, cu acest cupărilor şi eforturilor în a- lor, creşterea producţiei ma incit în fabrică, fiecare ani
ciale intre preşedintele Re mare apropiere şi conlucra prilej, necesitatea consolidă cest domeniu în fiecare uni teriale, a venitului naţional, să lucreze cel puţin o ju
publicii Socialiste România, re între România şi Spania rii cursului spre destindere tate economică, secretarul obţinerea unor câştiguri spo mătate de zi in producţie.
Nicolae Ceauşescu. şi pre pe tărîm politic, economic, si cooperare, în Europa şi general al partidului nostru, rite de către cei ce mun De asemenea, specialiştii, in
şedintele guvernului spaniol. tehnico-ştiinţific, cultural şi în întreaga lume, a promo tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cesc. Aşa cum s-a subliniat diferent în ce servicii sint
Adolfo Suarez Gonzalez. în alte domenii de activita vării unor relaţii internaţio a subliniat din nou. la re ia consfătuire, în fiecare angajaţi, să lucreze cel puţin
in cadrul convorbirilor, te. spre binele celor două nale noi, bazate pe respecta centa Consfătuire de lucru întreprindere trebuie să se a jumătate din timpul de
ambele părţi şi-au exprimat popoare, al cauzei păcii şi rea independenţei şi suvera de la C.C. al P.C.R. că este insiste mai energic pentru muncă în producţie, în con
satisfacţia în ’ legătură cu cooperării în Europa şi în nităţii naţionale, a tuturor necesar să se stabilească con buna organizare a producţiei cepţie sau în proiectare, în
evoluţia pozitivă a relaţiilor întreaga lume. cret, pe fiecare întreprinde si a muncii. Aceasta înseam
românn-spaniole şi dorinţa A avut loc, de asemenea, (Continuare în pag. a 4-a/ re, măsurile de organizare nă planificare riguroasă a (Continuare în pag. a 2-a)
La zi în agricultură CMAll—ililTORIT ÎN MII SOCIALISMIJUIi—PRIVLSTE CU î«Dff Vilîilll
Demaraj alert la efectuarea ...Cinci pătrunzi în Călan toric, folosit şi în prezent. tînd însemnătatea acestor uzina siderurgică, apar fi
praşilei a doua ! dinspre Batiz, In stingă te La apus de băi, pe terasa locuri străvechi din fstoria nind societăţii pc acţiuni
intimplnă un mic părculeţ ocupată de oraşul vechi şi neamului nostru. „Titan —- Nădrag —- Că-
Aflate în actualitate şi o- rea cooperatorilor şi me cu arini. Aici se alia Iz în împrejurimile acestuia ...Călan — străbună va- lan“. Ce-a fost la înce
eupînd un loc central pe a- canizatorilor din Toteşti voarele ele apă termală, put ? O tucerie pentru tur
genda organizaţiilor de partid de a valorifica deplin po băile—Călan, cunoscute nat oale, un furnal de 80
şi consiliilor unice agroin tenţialul productiv al pămîn- încă clin vremea ro mc, la care se muncea ma
dustriale, lucrările de între tului prin aplicarea la timp
ţinere a culturilor solicită ca şi de calitate a lucrărilor de manilor. Şapte bazine nual : încărcarea se tăcea
în cimp să fie mobilizate' .întreţinere a culturilor este captează apa termală, cu ghllla, desfundarea şti-
zilnic, din zori şi - pînă-n dovedită şi de faptul că pe tămăduitoare, unul dintre cului cu ranga, fonta se
seară, toate forţele satelor. ogoarele acestei unităţi se ele, de lormă ovală, săpat spărgea cu barosul. A-
Xnţelegînd semnificaţia deo lucrează intens la efectuarea în sllnca naturală şi. ali ceastă muncă grea, dură,
sebită a îndemnurilor şi sar primei praşile mecanice la mentat prin trei izvoare se întindea aşezarea ro tră de istorie românească,
cinilor desprinse din cuvîn- cultura porumbului, acţiune brută, era un permanent
tarea secretarului general al realizată pînă acum pe mai care pşnesc din lunclul mană cu acelaşi nume; Dai Călahul este şi un izvor de mizerie, de tuber-
partidului, tovarăşul Nicolae mult de 60 de hectare. Me bazinului, datează clin e- loc din care s-au scos la pionier în siderurgia Româ
Ceauşescu, la recenta consfă canizatorii Viorel Tămăşloni poca cind localitatea era 'supralajă nenumărate mo nie T.~ Au Trecui mal bine Gn. I. NEGREA
tuire de lucru de la C.C. al şi Ion Brăila, cărora li s-a consemnată ca Aquae. Este numente, unele cu Inscrip de 126 de ani de cînd aici
P.C.R., lucrătorii ogoarelor încredinţat răspunderea să un bazin — monument is ţii, toate amintind şl ates- a început să funcţioneze (Continuare în pag. a 2-:\)
judeţului nostru se strădu efectueze praşilele mecanice,
iesc să folosească cu eficien oferă exemple demne de ur
ţă ridicată noul cadru orga mat privind calitatea lucră
nizatoric creat prin consti rilor şi oportunitatea inter
tuirea consiliilor agroindus venţiilor pentru a crea con
triale în scopul îndeplinirii diţii optime de dezvoltare a
Merită
prăsitoare.
culturilor
exemplare de către fiecare relevată, de asemenea, stră
unitate agricolă a sarcinilor dania depusă şi de alţi me
economice ce-i.revin în a- canizatori la întreţinerea cul
cest .an hotărîtor al actualu turilor, între care îi amin
lui cincinal. tim pe Ion Iubaş (C.A.P. Rîu
Eforturi şi preocupări me de Mori), Voicu Iosivoni
ritorii în acest sens se întîl- (C.A.P. Peşteana), Siminic
mesc şi în unităţile din raza Olărescu şi Constantin Lăs-
Consiliului agroindustrial To- coni (C.A.P. Ciula Mare).
.teşli. Cum este şi firesc, o Intre primele cooperative
atenţie aparte este acordată agricole din Consiliul agro
sporirii producţiei de cartofi, industrial Deva, care au tre
cultură care deţine o ponde cut la efectuarea praşilei a
re importantă în această zo doha mecanice la cartofi, se
nă. Priniele cooperative agri situează cele din Şoimuş, Bir-
său şi Le.şnic. Intr-un ritm
cole care au dat semnalul în
ceperii praşilei a Il-a sint N. TlK COH
cele din Toleşt.i, ■Dcn- Oraşul vechi. Oraşul nou.
suş şi Ostrov. Hotărî- (Continuare în pag. a 2-a)
io
