Page 74 - Drumul_socialismului_1979_05

Pag 2 DRUMUL SOCIALISMU1

Creşterea
9 Livrarea ultimelor utilaje - condiţie hotărîtoare
productivităţii pentru punerea în funcţiune a noului
9,00 Tc
10.00 „c
muncii laminor de semifabricate de la Hunedoara 10,15 Te
gr;
ne;
11,50 Şo;
înscrise pe coordonatele cu maiştrii lor, puşi la — Lucrăm cu 4 formaţii dajele mecanice din zone­ 13.00 Co
(Urmare din pag. I) pe acest an la productivita­ angajamentului luat de dispoziţia noastră, de către (ale lui Gaşpar Line, Teo- le 3 şi 5, în fază avansată 13.20 Tel
tea muncii sînt pe deplin constructori încă de la în­ beneficiari: C. S. Hune­ fil Rotarii, Harulambie de montaj aflîndu-se lu­ 17,05 Tel
meseria de ingineri şi teh­ realizabile. îndeplinirea lor ceputul anului, lucrările de doara. Cical şi Andrei Ciumaş) crările din , compartimen­ 17,25 Cui
nicieni pe care o au. reclamă însă mobilizare e- la laminorul nr. 2 de se­ Şeful lotului V de con­ în zonele III şi IV — ara­ tul de transport şi debi­ 17,45 Tr;
O altă latură a creşterii nergică, acţiune susţinută, mifabricate au avansat vi­ strucţii —, Viorel Vasile, ta la rîndul său maistrul tare a laminatelor la fe- 17,55 Roi
productivităţii muncii o con­ fermitate în muncă. Secreta­ zibil, obiectivul ajungînd preocupat de condiţiile ce restraie. La linia de lami­ 18.20 Tel
nîe:
stituie extinderea şi genera­ rul general al partidului a acum în preajma startu­ se impun pentru prima e- instalator Mitrică Tălîngă. nare pentru ţagle pătrate 18,35 Fes
Alături de instalatori, ac­
lizarea — acolo unde est* insistat cu stăruinţă să se lui productiv. Ne-am edi­ tapâ de punere în func­ s-a montat 90 la sută din „Cî
posibil — a acordului global, treacă cu liotărîre la organi­ ficat asupra stadiului a- ţiune a laminorului, şi-a ţionează cu hărnicie şi su­ utilajul tehnologic, dar aş­ 18,50 1001
Grigore
Marin,
Ni-
dorii
întărirea disciplinei tehnolo­ zarea procesului de produc­ tins, în aceste zile cind concentrat oamenii pe fi­ teptăm încă vreo 80 de
să permită
ţie,
astfel
încît
gice, utilizarea raţională, in­ munca constructorilor este nalizarea liniei de lami­ colae Mar.tiniuc, Gheorghe tone de la I.M. Buzău (a 19,00 Tel«
tegrală a capacităţilor de trecerea la lucrul la mai marcată de ritm înalt şi nare şi, prin realizarea lu­ Mărgărit, Vasile Potcovel căror livrare trebuie fă­ 19,30 La
producţie şi a timpului efec­ multe maşini a unui număr intensitate sporită. crărilor de la primul bloc care, dealtfel, au dat un cută în cel mult 5—10 zi­ con
tot mai mare de oameni ai
tiv de lucru. Toate acestea muncii. In fiecare unitate să — în această perioadă al zonei a Il-a, a dat po- reuşit examen al calităţii le), iar pentru linia de la­ 19,40 Noi
depind, cum este şi firesc, să ia măsuri hotărite pentru am pus în funcţiune două minare a ţaglelor rotun­ 20,10 Tel(
crai
de,
de pregătirea profesională a ca procesul de trecere la poduri rulante în hala de IN VESTIŢII« NU E STITII • I.IU VESTIŢII întîrzierea livrării e- liter
I
cadrelor, de îndatorirea lor lucrul la mai multe maşini ajustaj a laminorului, s-au chipamentelor pneumatice sa“
civică, de conştiinţa lor să se realizeze într-o perioa­ rodat mecanic primele — de la întreprinderea iran
muncitorească. în acelaşi dă scurtă în toate unităţile, două paturi de răcire a «UMRATMRE UVERA „Balanţa“ Sibiu şi a ca­ mie]
timp se cer amplificate pre­ în întreaga ţară 1 laminatelor, al treilea a- idurilor electrice — de la 21,45 Tele
ocupările şi eforturile în di­ In acest domeniu există flindu-se în finisare şi la obiectivele scaileufe I» 1979 I.P.T.E. Alexandria se
recţia autodotării şi autouti- probe — ne informa sub- accentuează, punîndu-ne
încă posibilităţi şi rezerve şi inginerul Alexandru Cîm- în mare dificultate.
lării, mecanizării şi automa­ în unităţile economice din peanu, conducătorul acti­ ...Din constatările pe
tizării fluxurilor de fabrica­ judeţul nostru. Este de dato­ vităţii de montaj. în zona sitailiţatea începerii roda­ la lucrările de instalaţii şantier şi din discuţiile
jului mecanic pe întreaga
ţie, promovării în producţie ria organelor şi organizaţii­ a treia au fost efectuate linie. Dulgherii, zidarii, hidraulice şi termoenerge- purtate cu constructorii se
a celor mai moderne tehno­ lor de partid, a consiliilor rodajele mecanice indivi­ lăcătuşii şi fierar-beto- tice e'xecutate în mai toa­ deşprinde necesitatea strin­
te zonele laminorului.
logii de lucru, generalizării oamenilor muncii şi a orga­ BUCUR
experienţei pozitive, iniţiati­ duale la primele cinci ca- niştil din echipele, lui Mi- — Prima etapă de pu­ gentă a livrării în cel mai dioprogra
scurt timp a’ ultimelor u-
je, urmînd să începem a-
hai Veber, Dionisie Laszlo,
Radiojurr
velor muncitoreşti valoroase. nizaţiilor de sindicat de a ceste probe la cea de a Ion Nicolau, Ion Corobo- nere în funcţiune a obiec­ tilaje tehnologice de că­ presr* • £
organiza şi conduce mai bine
Fiecare din aceste coordona­ munca, deplasînd centrul de şasea. S-au intensificat în ianu, Tudor Polifronie, tivului — releva inginerul tre : diilo
Crăciun,
Cornel
coordo­
te ale creşterii productivită­ greutate al muncii lor în ultimele zile lucrările Ia Dumitru Gologan, depun nator şef al lucrărilor de întreprinderea „TJNIO“ 9.05 Răsp
ţii muncii stau la îndemîna secţii şi ateliere —, de â se căile cu role de grupare, eforturi stăruitoare. la noui laminor — impu­ •Satu Mare : • Calea cu lor ; 10,00
10.05 Dis.
tuturor colectivelor, materia­ consfătui permanent cu co­ la ferestraiele la cald şi — Avem unele restanţe ne finalizarea lucrărilor role în curbă I © Trei
lizarea lor fiind condiţionată muniştii, cu masele de oa­ transportorul transversal la lucrările din zona fe- din zonele tehnologice de tronsoane căi cu role de populară
de spiritul de organizare, de meni ai muncii, de a solu­ de după ferestraie, am ter­ restraielor '— ne spunea la 2 la 5, care înglobează accelerare • Două tron­ socialiste
artistice i
interes şi exigenţă, de con­ ţiona operativ şi eficient, la minat calea cu role din subinginerul Viorel Vasile. cca. 7 500 tone utilaj teh­ soane căi cu role la maşi­
ştiinţa patriotică a tuturor faţa locului, toate proble­ faţa răsturnătorului încît, In prezent avem tot ce ne nologic. Au fost deja mon­ na de tlamat; rul şi orc
lui
sideru
acelora care au răspunderi mele care mai apar. pînă la sfîrşitui acestei trebuie pentru a asigura tate peste 6 800 tone, res­ I.M. Buzău : • Tronso­ 11,00 Bule
în activitatea economică şi luni, vom monta şi un un înalt ritm muncii de tul intrînd în manoperă nul căii cu role de grupa­ Microfon u
Es.te necesar să se pună
socială. un accent sporit pe contro­ grup din calea cu role de aici, încît pînă la finele pe măsură ce sosesc de la re • Trei grupuri de ac­ Buletin d
Este un fapt îmbucurător lul îndeplinirii liotărîrilor, al accelerare, Sintem cu toa­ lunii mai să recuperăm I. M. Buzău şi de la ţionare şi alte utilaje a- comoara 1
că judeţul nostru se numără măsurilor adoptate, pe con­ te lucrările principale în întîrzierjle. Ne bazăm „UNIO“ Satu Mare. Lucră­ ferente ; 12,25 Opt
printre cele 22 de judeţe din grafic. Aceasta şi p.entru mult pe capacitatea profe­ rile de construcţii-montaj întreprinderea „Balanţa“ 13,00 De ;
Clubul im
ţară care au îndeplinit pre­ lucrarea mai strînsă între faptul că formaţiile — sională şi experienţă for­ sînt în cea mai mare par­ Sibiu : • Echipamentele
vederile de plan pe primele toţi factorii care concură la conduse de Iuliu Clep, maţiilor ’conduse de Ioan te în grafic, iar pentru pneumatice ; diojurnal ;
patru luni ale anului la pro­ realizarea sarcinilor de plan. Ioan llea, Gabriel Gros, Vocs, Constantin Drăgoi, cele întîrziate ş-au întoc­ I.P.T.E. Alexandria : O triolice ; 3
economice
ductivitatea muncii, 92 la su­ Sub îndrumarea permanentă Mi,hai Voichiţa — sînt Dumitru Gologan, pe care mit programe corespunză­ Cabluri electrice. şoară ; 17,0
tă din sporul producţiei nete a organizaţiei judeţene de sprijinite concret de cea. le-am concentrat în aceas­ toare de recuperare. .Sînt 17,05 Odă
înregistrat pe perioada ia­ partid, cu sprijinul mai con­ 40 de oameni, împreună tă zonă. în curs de terminare ro­ SABIN IONKSCU 17,25 Inter]
nuarie — aprilie a.c. — de 84 sistent al comitetelor muni­ popular ;
milioane lei — fiind obţinut cipale şi orăşeneşti de partid, 20,00 Fes
pe seama creşterii producti­ colectivele muncitoreşti din Demaraj alert la efectuarea „Cintarca
vităţii muncii.’ In multe uni­ judeţul Hunedoara au capa­ Pagini din
tăţi economice s-a lucrat bi­ citatea de a-şi realiza exem­ praşileî a doua! cm m i — mm rit iu fascismului
ne în acest domeniu, activi­ plar sarcinile de plan pe a- sonore ; 2<
tatea a fost atent organizată cest an şi angajamentele mo­ (Urinare din pag. 1) cartofilor. In cele două uni­ oră ; 23,00-
şi condusă, măsurile de creş­ bilizatoare asumate în între­ tăţi amintite, precum şi la muzical nc
tere a. productivităţii muncii cerea socialistă, înlîmpinînd susţinut se desfăşoară şi pri­ C.A.P. Rişca şi Vata, impor­ MII SOCIMISMULUI
TIMIŞ O A
au fost aplicate cu atenţie cu succese de prestigiu ma­ ma praşilă mecanică la cul­ tante forţe au fost concen­ litatea rad
şi răspundere şi, ca urmare, rile evenimente politice ale tura porumbului, lucrare ca­ trate la efectuarea praşileî nia azi; li
rezultatele au fost cele scon­ anului — a 35-a aniversare re la C.A.P. Hărău şi Şoi- mecanice la cultura porum­ (Urmare din pag. Ij adinei şi trainice în stră­ morale tini
tate. In alte întreprinderi, a eliberării patriei şi Con­ muş va fi încheiată pînă la bului. In Consiliul agroin­ buna noastră vatră stră­ misiune pe
însă, la indicatorul producti­ gresul al XlI-lea al parti­ sfîrşitui acestei săptămîni. dustrial Brad, sînt însă şi u- culoză şi silicoză pentru moşească, oraş întinerit şi rităţi pe o,
vitatea muncii se mai înre­ dului —, sporindu-şi astfel Pe lingă praşileîe mecani­ nităţi, ca de pildă C.A.P. muncilor!, dar, totodată, o rechemat la viata adevăra­ tă solişti şi
gistrează neajunsuri, nereali- contribuţia la accelerarea ce, la C.A.P. Brad şl Mes­ Brad şi Sălişte, unde mobi­ sursă de mari alaceri bă­ tă in anii de cinci Parti­ Iară „Ghiot
'zări. procesului de edificare mul­ teacăn. cooperatorii au in­ lizarea cooperatorilor la în­ neşti pentru patroni. Ne- dul Comunist Român că­ si un ea lite;
După cum s-a subliniat la tilaterală a patriei şi de îna­ tervenit cu lucrări manuale treţinerea culturilor se face maiputînd Îndura mizeria lăuzeşte destinele tării, tate, cerinţi
umaniste.
consfătuire, sarcinile de plan intare spre comunism. de întreţinere la cultura mai anevoios, rn care se muncea, inllu- oraş cu alese perspective tori bănăţer
entati tot mai puternic de în anii care vin. Ghcorglie r
mişcarea muncitorească, ...Călan — oraşul per­ nică de lib
Ritmuri
pe,
Mobila de Brad—elogiată In mai multe limbi nist Român, siderurgişlii spectivă. Siderurgia româ­ dvs.
condusă de Partidul Comu­
nească, în drumul ei ver­
Călanului declanşează o tiginos spre dezvoltare şi
grevă de 2 săplămini — în întărire, îşi pregăteşte aici
— Ne-am străduit în­ toţi cei 35 de membri ai tot ce ne trebuie, avem tă Dorin Nistora, secretar 1026, şi o grevă de peste
totdeauna să muncim bi­ echipei pe care o conduc, oameni harnici — cum adjunct pentru probleme­ trei luni — în 1920. o adevărată premieră. A-
ne, să realizăm produse dintre care se evidenţiază sînt Sabina Martin, Ma­ le de propagandă al bi­ ...Actul eliberării de la dică, dinlr-o parte vor in­
de calitate şi ne face plă­ Georgeta Mărgineanu, Me- rin Ncdelcu, Ion Raţ, roului organizaţiei de ba­ 23 August 1944 a însem­ tra materiile prime, pe
F
DEVA:
cere cîn-d auzim vorbin- lania Abrudean, Letiţia Toader Fărău -—, avem ză. întrunesc un înalt nat cotitura radicală, defi­ alta vor ieşi piese Unite frontului —
du-se elogios că „acest şi­ Haida, Maria Toraa. dorinţa de a ridica mereu grad de calitate şi de nitorie şi pentru viat a ?i pentru beneiiciarii din ta­ tria); Sfîrşil
fonier sau pat, această bi­ în ateliere e cald şi plă­ ştacheta calităţii, presti­ funcţionalitate. începînd destinul Călanului, a des­ ră şi de peste hotare. O clin Taiga
bliotecă sau comodă ■ au cut. Oamenii pun în lu­ giul secţiei noastre de cu primirea materialului, toinicilor săi oameni. La înlănţuire : cocserie — a- DOARA : C
E timpul să?
fost făcute la Brad". Ca crurile pe care le fac căl­ mobilă din Brad". ca şi în fazele de încleiere scurtă vreme după naţio­ glomerator — iurnale — să iubipŢ v l;
urmare, mobilierul nostru dură din căldura inimii Spusele şefului de echi­ şi băiţuire, de uleiere şi nalizarea din iunie 1943 in- turnătorie, unicat în side­ idei (Conslru
a început să fie tot mai lor, le dau strălucire din pă Ioan Pavel sînt con­ lăcuire, în celelalte ope­ rurgia românească in con­ ŞANI : Col
Dueliştii
mult solicitat atît în ţară, strălucirea sufletului lor. firmate de un alt şef de raţii din fluxul productiv, cepe coiislruirea iurnalu- diţiile construirii concomi­ Toţi sau nici (
cit şi în străinătate, 50 la Procesul de producţie se echipă, din noua secţie de se acordă maximă aten­ lui II, apoi modernizarea tente, cum o iac construc­ ca) ; LUPEN
sută din producţia totală înlănţuie armonios. în fie­ montaj general — Horia ţie calităţii pentru a nu primului furnal. Uzina torii de pe plaliorma de linişte (Cult
a unităţii fiind destinată care atelier, materia pri­ Siler — şi au temeinică trece în produsul finit muncitorilor de-acum, de­ la Călan. (Muncitoresc)
azi exportului. mă — lemnul — primeş­ acopsrîre. în fapte. Sar­ nici cel mai mic defect. numită simbolic Victoria“, ...Ca să întregim tabloul M-aţi confur
resc) ; LONE
Maistrul principal Emil te valenţe noi, superioare, cinile de plan se îndepli­ La noi acţionează cu bu­ creşte văzînd cu ochii. vieţii de astăzi al locuito­ întinerit (Min
Clej ne vorbeşte cu plă­ ajungînd în final acea nesc lună de lună, oame­ ne rezultate o iniţiativă Turnătorii moderne, semi- rilor Călanului ar trebui să LA : Hop...
cere despre dezvoltarea şi mobilă fină şi elegantă nii cîştigă bine, calitatea de valoare : „Atelier de cocserie, atelier mecanic, scriem aici numărul mereu muţa (Muncit
modernizarea atelierelor, care ne înfrumuseţează produselor este ireproşa­ producţie şi educaţie so­ centrale termoelectrice... în creştere al autoturisme­ NOASA : De
despre .perfecţionarea teh­ casele, birourile, care dă bilă. Horia Siler ţine să cialistă". Marca „I.V.C." devine o lor, al depunătorilor sta­ tă a oglinzii
URICANI : Şc
nologiilor şi a fluxurilor ambianţă căminelor noas­ sublinieze priceperea şi Priceperea, hărnicia şi Urmă de prestigiu a side­ tornici la C.L.C., al tele­ nessee — par
de fabricaţie, despre pa­ tre. Ioan Pavel, şef de e- hărnicia colegilor săi de conştiinciozitatea în mun­ rurgiei româneşti, un pilon vizoarelor şi radiourilor, Noiembrie);
siunea în muncă, price­ chipă montaj general mo­ echipă Nicolae Matei, Pe­ că, dorinţa de a realiza al dezvoltării ei. Firesc, al numărului de căsătorii chestra ambii
roşie) ; GUR./
perea şi hărnicia persona­ bilier intern, lucrează cot tra Lup, Traian Crepcea, lucruri mai bune şi mai în paralel se dezvoltă im­ şi nou-născuti, al pensio­ vărsarea (Min
lului muncitor de la Sec­ la cot cu ceilalţi munci­ Aurelia Haida, Iov Lup, frumoase fac, pe drept petuos oraşul, se naşte o- narilor ce-şi trăiesc ome­ TIE : Sufer
ţia de mobilă din Brad, tori. „Am terminat de?cu- faptul că „nu au proble­ •cuvînt, ca mobila de Brad raşul nou Călan, construit neşte binemeritata odihnă rului Werlher
din cadrul IJP.L. Deva. rînd un nou tip de came­ me", că sînt hotărîţi să să fie elogiată în mai mul­ anume pentru siderurgişli portaj despre
Am trecut prin cîteva a- ră combinată, ne spune, muncească şi mai bine. te limbi, în mai multe ţări şi familiile lor. De Ia o co­ de după muncă, ai citito­ căra) ; GEOAG
moşi
nebui
şi
teliere, i-am asistat pe oa­ cu care credem că vom „Iată acestea sînt como­ din lume. lonie de cîteva zeci de rilor permanenţi ai biblio­ cultură) ; HAT
meni la lucru, am stat prinde piaţă bună. Avem de pentru Belgia, ne ara­ DUMITRU GHEONEA case, care constituiau stra­ tecilor, al inovatorilor şi rin miliardar
de vorbă cu ei, le-am ad­ da FurnalislulLU, singura invenlalorilor, al sulelor şi BRAZI : Cron
mirat măiestria şi fru­ stradă mai răsărită a loca­ sutelor celor care activea­ foc — seriile 1
(Ca
roz
Visul
moasele lucruri ieşite din lităţii, astăzi Căianul vechi ză în lor maţii artistice, ră) ; SIMERI.A
mîinile lor. Şeful echipei şi nou arc zeci şi zeci de despre al fi indicatori in­ lebedei (Mureş
de zeţuit furnir, Ioan Bo- străzi largi, încărcate de contestabili ai vicfii de Timpul dragos!
can, ne dă amănunte verdeaţă şi ¡lori, zone astăzi. ranţei (Lumina
interesante: „Acum facem verzi şi pomi ornamentali, ...Dar Căianul este un Onoarea pierdi
rinei Blumm
paturi „Elegant" cu des­ care îneînlă ochiul trecă­ oraş tinăr, viguros, ci se
tinaţia Uniunea Sovietică torului. Aproape 2000 de mîndreşle tot mai mult cu
şi realizăm o comandă de apartamente conlorlabile irunlaşii săi în muncă, cu
comode pentru Belgia. s-au pus la îndemîna si- activul său detaşament co­ Vrem
Ştiţi, cred, că despre mo­ derurgişlilor, alte 700 se munist, promotor al înfăp­
bila pe care o fac moţii vor construi anul acesta, tuirilor, aliat in primele
Timpul pro
noştri din Brad se vor­ iar peste 500 anul viilor. rînduri ale transpunerii în 23 mai : Vremi
beşte în mai multe limbi Şi proporjia sporeşte... lapte a politicii partidului instabilă cu cei
străine. Şi ne mândrim Şcoli, licee, creşe, grădi­ noslru. Tinereţea de astăzi noros. Local v
cu aceasta-. Pentru piaţa niţe, locuri de agrement, a Călanului secular, tine­ verse de ploai
internă avem în fabrica­ magazine comerciale, casă reţe generată şi împlinită de descărcări el
tul va sufla si;
ţie camera combinată de cultură, club muncito­ în anii socialismului, este rat predominîm
„Crişul". Strădania şi gîn- resc, cinemalogralc, unităţi garanfia de granit a ade­ rul sudic. Temi
dul fiecăruia dintre noi prestatoare de servicii şi vărului exprimat de Pro­ nime : 12 la.,17
peraturi
maxim
este să ştim că nimeni nu pentru ocrotirea sănătăţii gramul Partidului Comu­ grade.
cae vorbeşte de rău, că ele. completează coniorlul nist Român, adevăr pe ca- La munte, vr,
lă cu corul mai
¿mobila noastră este ceru­ Un nou tip de cameră combinată — poate cea mai reuşită de pînă acum — va fi su-i şi siguranţa vieţii de fie­ re-1 trăim, îl întărim şi-i Vor cădea aver,
tă şi apreciată. Asemenea pusă în curînd exigenţelor specialiştilor şi publicului. care zi a locuitorilor Că-^ aproniem prin faptele ploaie însoţite d
Şeful de echipă Ioan Pavel (primul din dreapta) este de părere că vă avea succes
sentimente ,îi stăpânesc pe la cumpărători. lanului, oraş cu rădăcini' noastre de muncă! electrice.