Page 75 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 75
MIERCURI, 23 MAI 1979 Eag. 3
Decretul privind stabilirea orei ofisiaie de vară Forţa şi expresivitatea UN FEL DE „PANA" !
La depozitul pentru co
O MĂSURĂ DE MARE ÎNSEMNĂTATE artistică a tineretului lectarea şi din prelucrarea
metalelor
Simeria,
nu orice bun achiziţio
Pregătirea unei recente e- tici, obicei cu tradiţie în ju nai este... bun numai de
misiuni de tineret a televi deţul nostru. Elevii Liceului retopit. Asliel şi-a iăcut
ECONOMICĂ Şl SOCIALA ziunii române, respectiv industrial nr. 1 din Hune socoteala şi Ioan Crişan,
doara au fost reprezentaţi de
T“,
prilejuit
„Clubul
mi-a
întilnirea cu un numeros taraful de muzică populară, care s-a lurişat rntr-una
■grup de tineri artişti ama dirijat de pedagogul Vasile din seri în curtea depo
Călătorii vor fi serviţi cu Influenţe pozitive rile judeţului. întilnirea şi llyes. Eleva Camelia Maxim, zitului, înccrcînd să sus
tori, veniţi din toate colţu
de la ticeul industrial nr. 2
un
tragă
electric
motor
emisiunea au avut loc în in
aceeaşi promptitudine ale noului program cinta Bazei turistice pentru textil Hunedoara, a înfiorat în valoare de 2 740 lei.
auditoriul şi pe telespectatori
tineret, dată recent în folo
Trecerea, din 27 mai a.c., iar în orele de vîrf din 20 de muncă asupra sinţă la Geoagiu. Pe parcur cu un frumos poem folclo şi S-a „izbit" însă de vigi
Ghcor-
lenta
paznicului
actoricesc
Talentul
ric.
ia ora oficială de vară a în 20 de minute. Alt traseu sul a două zile, pe micuţa de recitatoare al tinerei hu- ghe Andrtca şt n-a reu
determinat luarea unor mă important, Deva — Hondol. sănătăţii estradă din curtea bazei nedorene, premiată nu de şit. A rămas, se spune,
suri deosebite si la noi, Primul autobuz va pleca din s-au produs numeroşi artişti mult la Braşov — ne face să
ia întreprinderea de trans autogară la oreie 5,50 (ora tineri — elevi, muncitori, in credem că vom auzi mereu tot într-un fel de „pa
Programul de lucru are o
porturi auto, în sensul ca 4,50 după orarul actual), ur mare influenţă asupra telectuali, studenţi — care de ea. Elevii Liceului indus nă '!
absolut toţi cei care apelea mătorul la 6,20, apoi la 7,00, stării de sănătate a popu reprezentau, în urma unei
ză la serviciile .autobuzelor 8,00, 9,30. 11,00. Pe traseul laţiei, asupra randamen riguroase selecţii, tineretul trial nr. 3 (chimie) din De CIUBUCUL... COSTĂ !
•e noastre să fie serviţi cu Deva — Brad circulaţia în hunedorean pe micul ecran. va au oferit o brigadă artis
i- promptitudine. Ce am stabi cepe la orele 5,35, continuă tului muncii, a dispoziţiei Forţa şi expresivitatea artei tică de bună calitate (in Prins asupra laptului,
lit concret? Toate cursele se la 6,50, 7,30, 8,15, 10,00. De sufleteşti a fiecărui om. Iar pe care o reprezentau aceşti structor George Casan). Re mai precis, cu maşina
munca este mai rodnică, mai
decalează cu o oră în avans. va — Simeria, alt traseu spornică atunci cînd se des tineri m-a uimit. marcăm pe elevii Uscar E- stalului Ia ciubuc, şofe
Acordăm cea mai mare a- mult solicitat, este început făşoară în timpul zilei, încă Gesturile, cuvintele, mesa auard, Avram Cristian şi rul Adam Munteanu, de
Alida.
Ciurezean
tenţie corelării orarului de de autobuzul de la orele 5,20, de la primele ei ore. Acest jul montajului literar-muzi- folk a cîntat tânărul Muzică la E.G.C.L. Orăştie, acum
Ursu
I transport cu programele de la 6,20, pleacă două autobu adevăr rezultă din numeroa ca] al Liceului industrial din Vladimir, tehnician la Coo sc căleşte amarnic. Are
lucru ale unităţilor economi ze. apoi cîte unul la orele sele cercetări efectuate în Petrila au emoţionat specta perativa „Mureşul” din De şl de ce: plăteşte con
ce şi ale şcolilor, cu mersul 7,20, 8,00, 9,10. ultima vreme, care dovedesc torii. Formaţia studenţească va. Două momente poetice
i trenurilor, în general, cu Putem asigura navetiştii, că consumul de putere şi in „Acustic” din Petroşani, for .au oferit tinerii poeţi Gheor- travaloarea cursei majo
cerinţele şi solicitările publi elevii, pe care-i transportăm teligenţă este mult mai efi mată din Geo Popa, Ioniţă ghe Nistor de la Cenaclul li rată cu 50 Ia sulă, i s-a
îu- cului călător. Cel mai soli zilnic, publicul nostru călă cient în timpul zilei-lumină. Valentin, Marcel Munteanu terar „Lupta“ al C.S. Hune diminuat retribuţia cu 10
,uo citat traseu Deva — Hune tor că am luat măsuri pen Se ştie că factorii naturali, şi Iosif Toth a fost o reve doara, şi Ion Ţiganlele, de Ia sulă pe o lună, a fost
ita doara va începe dimineaţa tru a-i servi prompt, corect, ambianţa, au o înrîurire im laţie. Circov Iacob, un tînăr
o- în deplină siguranţă, după de numai o şchioapă din Va la Cenaclul literar „Panait
ri; > a ele 5,40 (orele 4,40 du cerinţele programului adop portantă asupra organismului lea Jiului, a dat mult de Istrati” — Valea Jiului. Ul
ri- pă orarul de pină acum) — tat o dată cu aplicarea orei uman, în sensul că îi poate timul a fost prezentat de
i ; cu două autobuze, la orele oficiale de vară. spori sau diminua puterea furcă televiziunii. Nu se pu poeta Valeria Zamfir. Spec
că 0,00 — 4 autobuze, .6,20 — ARCADIE COCIORVA de muncă, creativitatea. Ian tea înregistra nimic din pri tacolul televizat a fost pre
ile două autobuze, 6,40 — două primele ore ale zilei sînt sti cina hohotelor de rîs stîrni- zentat de tinărul actor Ros-
iţii autobuze, 7,00 — două auto tehnician mulatoare, adică au o influ te de spusele lui. Un umor marin Delica, de la Teatrul
:o- buze. continuînd apoi din Ia biroul călători enţă pozitivă asupra capa sănătos, spumos, cu aplica de stat Valea Jiului din Pe
u- jumătate în jumătate de oră, al I.T.A. Hunedoara cităţii organismului, activi- ţie directă în viaţa tinerilor troşani. amendat, schimbai de pc
a ; zind sistemul nervos, siste îl caracterizează pe acest
,05 mul circulator. Dimineaţa, copil al povestitorilor artis VALERIU BARGAU autocamion şi pus în dis
:,oo Se prelungeşte economicos aerul este mai pur, mai ră cuţia colectivului de
>in coros, lumina e plăcută şi a- muncă. Să. recunoaştem,
u ; ziua-lumină a constructorilor ee.şti factori dau mai multă îl cam costă ciubucul
io; llmsp statorniciei în muncă!
;,oo poftă de muncă, bună dispo tăcut...
ta După cum bine se ştie, prelungite. O dată cu apli ziţie. Dealtfel, acest lucru
noi, constructorii, muncim carea noii măsuri ei îşi vor îl cunoşteau foarte bine oa Secţia de întreţinere şi ţei în circulaţia rutieră.
p Acestor minunaţi veterani I'ARA firma,
ate zi-lumină, uneori in schim încheia programul, chiar menii, ştiut fiind că, ,1a ţară, reparaţii drumuri şi po
u- buri prelungite, la unele lu prelungit, tot la lumina na la ora cînd răsărea soarele duri şi siguranţa circula la munca drumurilor li I’ARA spirit
iri; crări chiar şi noaptea. Dar turală a zilei, sau vor folosi începea munca la cimp, oa ţiei Deva. Nu mai puţin de s-au înmînat medalii, pla
¡e ; în perioada de vară, când se foarte puţin lumina electri menii plecînd de acasă cînd 41 muncitori cu vechime în chete, diplome, li s-au a- gospodăresc
ilui luminează devreme, pier că, ceea ce înseamnă un se crăpa de ziuă, cum se muncă şi 11 pensionari au dresat cuvinte alese de res
ii : deam ore bune de lucru. în zice. Or, acest obicei s-a fost sărbătoriţi înlr-un ca pect şi preţuire. Ei au răs Maga7,inul de desface
nai cepeam de obicei la orele mare şi economicos cî.ştig în cam abandonat. dru deosebit de emoţionant.. puns, angajîndu-se să-şi re a legumelor şi fructe
0,30 7,00, deşi era ziuă demult, munca noastră. Deoarece Am auzit disculîndu-se, Tovarăşii de muncă i-au pună în continuare puterea lor din centrul oraşului
iva iar seara încheiam lirziu, ştim cu toţii foarte bine : după apariţia Decretului şi priceperea in slujba în
nţc obligaţi să folosim Jumina e- avem îndatorirea primordia Consiliului de Stat, despre' înconjurat cu toată dragos făptuirii îndatoririlor ce le Ilateg, magazin care sc
r-o lectrică atît de costisitoare. lă să executăm lucrările în necesitatea unui efort pentru tea şi căldura pe Iosif Ma- revin. altă lingă podul de peste
top Stabilirea orei oficiale de grafice şi în avans, să fie adaptarea organismului uman las, Maria Doda, Miron Iniţiativa secţiei druma- rîul Galbena, nu are nici
vară va' face să începem numai de cea mai bună ca ia noul program de muncă,' Giurgiu, Iosif Henţ, Costea riior din Deva, din cadrul an Iei de firmă! El a-
Bolduş — toţi drumuri de
in- programul dimineaţa cu o litate, să economisim ener ce se va aplica din 27 mai peste ’ un sfert de veac; Direcţiei de drumuri naţio parfine, după cum am
nd- oră' avans, să-l încheiem gia electrică, combustibilii. a.c. Nu cred că aceasta este nale Timişoara, de a-şi săr ¡ost ¡nlormafi, de C.L.V.
ca- mai devreme. Am făcut o o problemă. Cornel Iliescu, Kelemen Hunedoara. Un alt as
E- socoteală : Lotul pe eare-1 Francisc, Ion Florea, Ioan bători veteranii este lăuda
rio- conduc are 160 de construc Subing. VICTOR CUCU Or. CORNEL STOICA Ceuţă — cu mai bine de 20 bilă. Dăruirii, statorniciei pect negativ îl constituie
;in- tori. Dintre aceştia, 60-40 lu şeful lotului 2 — construcţii, de Ia Spitalul C.l'.R. de ani prezenţă pe drumu în muncă, muncii bine fă ¡aptul că, de multe ori,
pu- crează zilnic în schimburi plalforma industrială Călan Simeria rile judeţului, la muncă cute — toată cinstirea ! în plină zi, în interiorul
mi- pentru modernizarea lor, magazinului becurile sînt
Jili- pentru garantarea siguran GH. I. NEGREA
jrtei aprinse, deşi aiară e lu
srii- mină naturală suficien
in i : tă !
cro-
20,00 Crescători de arnmaie fruntaşi pe ţară IN ATENŢIA...
mul
NEABONAŢILOR !
Pentru rezultatele deose-' Borza, Geoagiu, Aron To-
bine obţinute anul trecut dor, Balşa, Nicolae Barbu, Am scris şt scriem a-
în creşterea şi îngrăşarea Cucuiş-Beriu, Iosif Ar- deseort despre munca
de animale, livrate statu mioni, Ciula Mare, Nicolae harnică, responsabilă a
l u i . pe bază de contract, Vasiu, Luncoiu de Sus, unor colective de muncă
s-au atribuit unui număr Ioan Popa, Vaţa de Jos, din Hunedoara, cum sînt:
atele de 63 de contractanţi din limil Bota, Pişchinţi, Doi secţiile din Hunedoara
(I»a- judeţul n‘ostru titlul de nei Ignat, Sinpelru, Aron ale întreprinderii „Vidra"
ului
NE- „Crescător de animale Gabor, Deva, Florea A- Orăştie, centrala termo
ira) ; fruntaş pe ţară“, fiecare chim, Bătrîna, Nicolae Bi- electrică nr. 1, secţia
:ipul
l''OU‘| primind cîte o diplomă ca riş, Rapollu Mare, Ioan lorjă, slatia C.V.U. nr. 3,
re atestă cucerirea acestui slalia nr. 1 Peştiş şi al
.’RO- Barbu, Bucureşci, Salvina
sa) ; titlu de mare cinste. Intre Ilea,' Ghelari şi alţii caro tele — toate de Ia C.S.H.
ie) ; cei care au primit diploma au livrat la fondul de
.ibli- Dar, sttmali lucrători ai
era de crescători de animale stat, pe bază de contract, acestor colective, aţi ci
imul fruntaşi pe ţară se numă animale şi produse ani tit rindurile frumoase
T
:\ <\ : ră tovarăşii Ioan Ilina, maliere realizînd venituri scrise despre dumnea
cito- cuprinse între 17 000 şi
i de I.1V1.C. Deva, secţia materiale izolatoare. Aspect al instalaţiei <le format blocuri de po- Teliucu Inferior, Moise voastră ? V-aJi văzut nu
I'RI- liester muie lucrează ş> harnica operatoare mase plastice Lina Todea. Perţa, Strei-Săcel, Ioan 41 000 lei. mele în coloanele ziaru
tuai-
Foto : VIRGIL ONOIU lui ? N-a(i avut cum, din
\NI- moment ce nu sînteţi a-
alal-
isc); După cum ne aşteptam, te în gospodărie şi să în bonaft Ia ziar. Cu excep
Ten- articolul „.Suflete în deri cerce să se apropie de ele“. ţia secţiei „Vidra-2", (un
a (7 vă“, apărut in nr. 6687, din Ecouri la articolul „Suflete în derivă“ Opinii, -păreri, sfaturi. de sînt 48 de abonaţi,
Or- Ne bucură că cititorii care
eaua 6 mai a.c., a avut ecou in felicitări!), în celelalte
Re- rîndul cititorilor. Aşa se ne-au scris, printre care şi colective citate mai sus
|A§- face că am primit la re ra ^ IV, ap. 5) opiniază : în situaţia de a fi condam consuma băuturi alcoolice. Liliana Petruţ din Braşov, nu există nici un abona
linä- dacţie mai multe scrisori „După cum reiese din arti nate de copii“. Intr-un local se poate şi Nicu Sbuchea din Haţeg,
Re- în legătură cu cazul pus în col, Emilia este condamna „Ileana şi Lidia ar trebui mînca, bea o frucola...“. Gabriela Adam, Ioan Popa, ment. Păcat! Cel puţin
[Fla- atenţia opiniei publice. în tă la o viaţă destul de de să-şi îngrijească mama, In numai... câteva rînduri, Maria Petruţ şi E. Jula din cînd vă lăudăm munca,
Fru- cuvinte sincere, pornite din zolată. Dar Emiliei i se po fiindcă se ştie că mama este Ovidiu Şovrea este mai ca Deva — (am primit şi un hărnicia, ar merita să ci
i de inimă, corespondenţii noş triveşte proverbul „Cum îţi cea mai dragă fiinţă — tegoric, zicând : „Nu sînt de mare număr de anonime) tiţi. (V. Marinescu, co
Ma tri, oameni de vârste dife aşterni, aşa dorini“. Emilia consideră Maria Velea (tot acord cu jignirile ce le-au vor — făcindu-se purtăto respondent).
ar) ; rite, de profesiuni diferite nu a raţionat ca o mamă din Deva). Şi eu am o ma adus cele două fete împo rii de cuvînt ăi opiniei pu
r de îşi exprimă părerile în grijulie atunci cînd şi-a mă, la care ţin foarte mult triva mamei lor, care le-a blice — să le ajute pe cele
,AN: căsătorit fetele la vîrsta crescut. Ruşine mare din trei femei, exprimînd ast AU TRAS SCURTA...
ultu- scopul soluţionării situaţiei
în care a ajuns Emilia M. cînd mai aveau nevoie de partea fetelor ! Eu cred că fel umanismul caracteristic
tecul şi fetele sale, venind, tot sfaturi, de ocrotirea mamei. Opinia publică cele două fete au datoria cetăţenilor de azi ai pa La o recentă revizie de
jIA : Din punctul meu de vede să o. ajute cu bani şi tot triei. Cititorii care ne-au lond electuată la C.A.P.
spe- odată, cu sugestii în acest Bîrcea Mică, printre alte
uc : sens. Dar mai bine să le re, cea mai bună rezolvare în acţiune ce este posibil pe Emilia scris — şi probabil mulţi
itha- dăm cuvîntul. a cazului ar fi ca Emilia pentru că este mama lor alţii care judecă astfel, dar nereguli s-a constatat şi
I). „Am citit articolul „Su să se întoarcă în -satul ei şi e bolnavă“. In schimb, n-au pus mina pe condei faptul că unitatea plăti
flete în derivă“ şi m-a im natal, căci acolo unde te-ai şi. o ajut cum pot,, chiar Mariana Crişan (Deva), în — au înţeles imperativul că se la l.C.S. Alimentara
presionat foarte mult — ne născut e imposibil să nu dacă a mai greşit. Nici cearcă să le ofere Ilenei sîntem datori să venim în suma de 311 lei, repre
scrie I.M. din Simeria (fo-, găseşti alinare sufletească. prin gînd n-u-mi trece să-mi şi Lidiei cîteva sfaturi: sprijinul celor aflaţi în si zentând contravaloarea a-
losim iniţialele deoarece a- Ilearia şi Lidia nu trebuie bat joc de ea. Ar fi bine Fetele Emiliei sînt vino tuaţii dificile. Nu comen limentelor consumate cu
ceasta e dorinţa autorului). să uite nici o clipă că Emi ca Ileana şl Lidia să cea vate de -situaţia în care a tăm părerile, opiniile - şi
Eu socot că Emilia, Ileana lia le este mamă şi că au ră iertare mamei şi s-o ajuns mama lor şi eu cred sfaturile cuprinse în acest prilejul unor convocări
entru şi Lidia sînt vinovate în datoria s-o ajute moral şi primească în casele lor“. că ele sînt influenţate în articol, sperăm însă că ele pentru Întocmirea situa
tieral egală măsură pentru că au material“. într-o scurtă scrisoare, comportarea ce o au faţă vor găsi ecou în cele trei ţiei „A.Z." (!). Cum este
porar ajuns în situaţia în care se In scrisoarea trimisă re Constantin Pop consideră : de ea, ştiind că suferă de suflete aflate în derivă, pe şi iiresc, găstndu-se că
:a a- află. Am 58 de ani şi am dacţiei, Maria David se a- „Sincer să fiu, pe undeva nervi. Ca tînără căsătorită, terenul fertil al înţelege
ite şi trecut prin multe. Eu gîn- dresează direct celor două nu e frumos ca o mamă cu avînd şi eu doi copii, le-aş cheltuiala este ilegală,
Vin- fete ale Emiliei şi le zice : două fete 'să nu aibă nici da fetelor un sfat: Să nu rii juste a relaţiilor ce tre s-a dispus recuperarea
iode- desc că o soluţie ar fi ca buie să existe între părinţi
:ecto- Emilia să-şi caute un loc „M-a impresionat neplăcut un sprijin din partea lor... o alunge pe Emilia din şi copii. In ceea ce ne pri sumei de lcţ preşedintele
mi- de muncă cu condiţii uşoa ceea ce aţi zis despre cea Tovarăşa Emilia M. nu are drumul lor, să nu o dispre şt contabilul şei al uni
tcm- re, ca să aibă o sursă de care v-a dat viaţă şi v-a nici unde locui, de aceea, ţuiască fiindcă e mama lor. veşte, vom urmări în con
la 23 trai, ţinînd seama de fap crescut. Sînt mamă şi eu, cred că ar fi bine să i se In al doilea rînd, să o aju tinuare cazul Emiliei M. şi tăţii. Tot ei, pentru eiec-
tul că fetele nu o pot a- am doi copii şi n-aş vrea repartizeze o garsonieră. te cu ce pot, fiindcă şi ele tuarca unor plăti direct
stabi- juta, iar ea are nevoie de să ajung în situaţia ma Fetele o acuză pe Emilia au beneficiat de ajutorul vom interveni din nou, da
îoros. medicamente“. mei .voastre. Dragă Ileana că umblă prin localuri. Dar ei cînd au fost mici. Iar că va.'fi necesar. din încasări, au iosl
le de nu orice om Ce intră în Emiliei îi zic să meargă/
ărcărl Elena Lazăr (din Deva, şi Lidia, şi voi sînteţi ma sancţionaţi cu amendă.
cartier „Dacia“, bloc 9, sca- me şi puteţi şi voi ajunge restaurant o face pentru a totuşi pe la fete, să le aju TR. EONDOll