Page 77 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 77
( *”>
tari din toate ţările, uniţi-vâ I
ANUL XXXI
NR. 6 702
JOI,
24 MAI
1979
VIZITA SE STAT A TOVARĂŞULUI
NIGOLAE GEAUSESCU SI A TOVARĂŞEI
ELENA GEAUSESCU IN SPANIA ’
9
Intîlnirea tovarăşului Nicoiae Oeauşescu
şi a tovarăşei Elena Geauşescu cu tovarăşul
Santiago Carrilio şi tovarăşa Carmen Menendez Garrillo
Marţi seara, tovarăşul planuri dintre Spania şi pe arena vieţii internaţiona I.M.C. Deva. Aspect de la punctul de lucru unde echipa condusă de Sabin Coroi exe
Nicoiae Ceauşescu, secretar România, dintre Spania şi le. In acest context, secreta cută turnarea primului strat do beton la tuburile premo destinate sistemelor de irigaţii.
general al Partidului Comu ţările socialiste, cauzei secu rul general al Partidului Co
nist Român, preşedintele Re rităţii şi colaborării în Eu munist Român a subliniat In spiritul cuvîntării secretarului general al partidului, tovarăşul
publicii Socialiste România, ropa şi în lume. Această vi însemnătatea deosebită a bu
împreună cu tovarăşa Elena zită, a subliniat secretarul nei pregătiri a viitoarei re Nicoiae Ceauşescu,la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. dinl6-17 mai a.c.
Ceauşescu, s-au întîlnit, la general al P.C.S., a fost şi uniuni general-europene de
Palatul Aranjuez, cu tova este urmărită cu profundă la Madrid din 1980, în aşa SPORIREA PRODUCŢIEI AGRICOLE — OBIECTIV CENTRAI
răşul Santiago Carrilio, se simpatie şi deosebit interes fel incit ea să răspundă de
cretar general al Partidului de către oamenii muncii din plin aşteptărilor popoarelor AL PREOCUPĂRII TUTUROR LUCRĂTORILOR OGOARELOR
Comunist din Spania, şi so Spania. privind instaurarea unui cli
ţia sa, tovarăşa Carmen Me- In timpul convorbirii, s-a mat de race şi securitate pe tă încă însemnate rezerve
nandez Carrilio. efectuat o informare recipro continent. Problemele pe care le-am pus pentru indus de creştere a producţiei ve
Tovarăşul Santiago Carrilio că privind activitatea şi pre In cadrul convorbirii, to trie — desigur ţinînd seama de specificul acti getale şi animaliere, de ridi
a salutat cu deosebită căl ocupările celor două partide. varăşul Nicoiae Ceauşescu a vităţii unităţilor agricole — trebuie să preocupe care a productivităţii muncii
dură pe secretarul general Totodată, s-a realizat un relevat necesitatea întăririi în aceeaşi măsură lucrătorii din agricultură. Şi şi realizarea unei eficienţe e-
al Partidului Comunist Ro larg schimb de păreri a- colaborării şi conlucrării în acest sector să se realizeze o creştere seri conomice sporite.
mân pe pămîntul Spaniei şi supra situaţiei din cele două partidelor comuniste şi mun oasă a producţiei, productivităţii, eficienţei e- Beneficiind de noul cadru
a exprimat satisfacţia sa ţări. citoreşti, a tuturor forţelor conomice, să se îmbunătăţească activitatea de organizatoric creat prin în
pentru modul cum se desfă T o v a r ă ş u 1 Nicoiae revoluţionare, democrate şi investiţii, inclusiv în domeniul irigaţiilor şi lu fiinţarea consiliilor agroin
şoară vizita. El a apreciat Ceauşescu a dat o înaltă a- progresiste în lupta pentru crărilor funciare. dustriale, în această primă
că această primă vizită a securitate, colaborare, pro vară uniţ^ţile agricole de
unui conducător dintr-o ţa preciére evoluţiei relaţiilor gres social şi pace în lume. NICOLAE CEAUŞESCU stat şi cooperatiste au efec
ră socialistă în Spania con dintre cele două partide, Referindu-se la sarcinile ciiie de animale, îndeplinirea tuat însămînţările la un ni
stituie un eveniment politic subliniind importanţa lor Intîlnirea s-a desfăşurat care revin lucrătorilor din exemplară a măsurilor supli vel superior, îndeplinind in
de însemnătate istorică, ce pentru dezvoltarea generală într-o atmosferă tovărăşeas agricultură pentru ca în toa mentare stabilite în scopul tegral planul pe culturi. O
seFveşte intereselor popoare a colaborării şi conlucrării că, de caldă prietenie, ca te sectoarele să se realizeze importantă resursă pentru a
a
lor, român şi spaniol, dezvol dintre România şi Spania a- racteristică bunelor' relaţii in .bune condiţii prevederile îmbunătăţirii permanente cu spori producţia de legume şl
populaţiei
aprovizionării
tării relaţiilor pe multiple tîl pe plan bilateral, cit şi dintre partidele noastre. furaje o reprezintă însă şi
planului, creînd totodată o produse agroindustriale. în cultivarea tuturor terenuri
Oaspeţi de onoare ai Valenciei Ceremonia bază trainică pentru ultimul făptuirea acestor obiective lor din incintele gospodăreşti
an al cincinalului şi trecerea
s-a aflat şi se află în conti
la noul cincinal, secretarul nuare în centrul preocupări şi ale fermelor zootehnice,
Miercuri. în cea de a treia Mediterană, Valeneia, cu o înmînârii general al partidului, tova lor organizaţiilor de partid, însemnate posibilităţi în a-
zi a vizitei de stat. pe care populaţie de 700 000 locui răşul Nicoiae Ceauşescu, a tuturor ţăranilor cooperatori, cest sens existînd îndeosebi
o efectuează in Spania, pre tori, este cel de-al treilea cheii oraşului subliniat din nou, în cuvîn- mecanizatorilor, cadrelor teh în unităţile din consiliile a-
şedintele Nicoiae Ceauşescu oraş al ţării ca importanţă tarea rostită la recenta con nice şi ţăranilor din zona ne- groindustriale Haţeg, Sime-
şi tovarăşa Elena Ceauşescu economico-socială, după Ma In continuare, în Salonul sfătuire de lucru de la C.C. cooperativizată, c-are-şi înze ria, Călan, Toteşţi şi allele.
au fost oaspeţii de onoare ai drid şi Barcelona. Economia oglinzilor, are Ioc ceremo al P.C.R., necesitatea ca în cesc eforturile, acţionează în In acelaşi timp, ’ maximă a-
oraşului Valeneia. Valenciei şi a zonei încon nia înminării „Cheii oraşu toate unităţile agricole şi spirit de ordine şi disciplină tenţie se impune la efectua
lucrărilor
rea
de
întreţinere
Împreună' eu şeful statului jurătoare este complexă : in lui“ Valencia preşedintelui consiliile agroindustriale să pentru transpunerea în viaţă a culturilor şi a celor de îm
judeţean
român s-au aflat tovară dustrie siderurgică, con Nicoiae Ceauşescu, în semn se acţioneze energic şi cu a programului agriculturii. de bunătăţiri funciare, redării
strucţii de automobile şi ma
E-
vederea
dezvoltare
a
hotărîre
în
folosirii
şii Gheorghe Oprea, Nicu terial rulant, de mobilă şi de înaltă stimă şi preţuire cu eficienţă ridicată a bazei xemplele oferite de coopera în circuitul arabil a supra
Ceauşescu, alte persoane o- textile, întinse podgorii şi faţă de şeful statului român. tehnico-materiale şi a forţei tivele agricole din Rapoltu feţelor planificate, utilizării
ficinle române şi spaniole. plantaţii de . citrice. La ceremonie sînt prezenţi de muncă, asîgurînd astfel • Mare, Silvas, Ostrov, Orăştie, depline a amenajărilor pen-
Situat pe coasta răsăritea obţinerea unor producţii spo Lăpuşnic şi altele, demon
nă a Spaniei, port la Marea (Continuare în pag. a 4-a/ (Continuare în pag. a 4-a) rite la toate culturile şi spe- strează convingător că exis- [Confinuare în pag. a 3-a)
în inima munţilor, Rîu de Mori Probleme majore ale mecanizării minelor
La stabilirea utilajelor
revarsă lumina civilizaţiei care vor fi achiziţionate
Nu se ştie clacă poves măreţia cunoscută cu se sociologică şi elno-proie- şi~ din capacitatea lor de sâ-şî spună cuvîntu!
tirile — mai mult ştiinţi cole în urmă, pe malul sională din istoria lor — cumpărare din cele 7 ma
fice, in perspectiva reali Rîuşorului, dincolo de sa de Ia ţăran, păstor, pădu gazine ale cooperativei de şî minerii care ie vor folosi!
zărilor practice clin '¿¡Iele tul Suseni, comuna din zi rar, crescător de vile, la consum, care au dcsiăcul
noastre, clecil fantastice — lele noastre este şi depo posibilul operator în insta mărfuri în valoare de pes Ca şi în celelalte unităţi tiludine nouă s-a dezvoltat
ale lui Jules Verne, refe zitara vestigiilor unor laţii hidroenergetice, sau te 3 211 000 lei, din capa miniere din Valea Jiului, sub ca urmare a rezultatelor ob
ritoare la... Castelul clin citatea de organizare şi îndrumarea organizaţiei de ţinute : productivităţi spori
efort
redus,
mai
te,
fizic
Carpati n-au vizat şi ¡inu mobilizare . la acţiunile de partid, colectivul de muncă securitate mai deplină, con
lui clin Retezat -pe care sc înfrumuseţară, la lucrările al întreprinderii miniere U- diţii de muncă mai bune.
ricani se preocupă tot mai
întind azi satele comunei prin muncă patriotică ale susţinut de realizarea sarci Ce ne învaţă experienţa
Rîu de Mori. Se ştie însă căror valoare sc ridică la nilor ce-i revin din progra noastră în ceea ce priveşte
precis că în Car pal ii me 810 000 lei. De ¡apt, la ca mul de mecanizare şi moder folosirea principalelor tipuri
ridionali, pe Rîu Mare, în pitolul hărniciei şi vredni nizare a lucrărilor miniere de utilaje miniere ?
inima Retezatului, se ridi ciei gospodăreşti, comuna din subteran şi de la supra Se poate spune, fără exa
că şi. va străjui, Ia concu Irămîntări sociale, mai a- alte meserii noi apărute Rîu de Mori este de doi faţă, elaborat pe baza indi gerare, că mina Uricani a
rentă cu iălnicia munţilor, les pe ioslelc domenii no aici odată cu primii con ani consecutiv fruntaşă în caţiilor secretarului general constituit un adevărat poli
gon de încercare a diferite
Castelul luminii ce va biliare de ia Clopot iva. structori de hidrocentrale. întrecerea pe judeţ- al partidului, t o v a r ă ş u l lor tipuri de combine de
In
Nicoiae
anii
Ceauşescu.
pulsa energia electrică în Urmaşi de cneji sau Şi, lotuşi, comuna dă o Sigur, în clasamentul trecuţi la Uricani s-au ex înaintare în steril pentru a
anii ultimelor decenii ale răzvrătiţi 'împotriva nobi producfic globală în va ierarhiei fruntaşilor au perimentat mai multe tipuri putea desprinde concluziile
secolului şi în mileniul al limii slăpînitoare în vre loare de 1 307 000 lei din de combine de înaintare în necesare asupra calităţii şi
decisiv
3-lea... muri apuse, locuitorii co agricultura practicată în punctat cele 530 lucrătorii steril, iar în prima parte a posibilităţilor de extindere a
hectare
pe
de
Re Rîu Mare în sus, în munei Rîu de Mori, adică cele trei unităţi agricole cultivate cu grîu, 250 cu anului 1979, pentru mecani acestor utilaje. Din experi
mentările
a
făcute
rezultat
abataje,
lucrărilor
din
extremitatea de sud a 'Ră cooperatiste — liîu de zarea introdus trei complexe că tipurile încercate pină a-
s-au
rii Haţegului, lu picioare 5 300 de oameni, traver Mori, Clopot iva şi Ostrov. NICOLAE STANCIU de susţinere şi tăiere meca cum se pretează a fi folo
le Retezatului, ca ultimă sează în prezent poale cea Dar, puterea acestor oa nizată. Ţinînd seama de ne site în steril, dar numai pi
aşezare de oameni, comu mai z 'Vieţuitoare mutaţie meni din munţi o simţim [Continuare în pag a 3-a) cesităţile impuse de creşte nă la anumite durităţi. Ele
na Rîu de Mori ocupă cir rile de producţie prevăzute pot tăia şi la durităţi mai
ca 38 000 de hectare de pentru anii viitori .şi de ex mari, însă în condiţii deo
teren, în cele mai dileren- perienţa cîştigată pe baza camdată noeconomicoa.se din
aplicării programului dc me cauza avansărilor scăzute,
ţiate forme de reliei-—• de canizare, în cursul acestui an consumului exagerat de cu
la platou întins, mănos, pe vom introduce încă două ţite şi uzurii premature a
care cărţoiul a ajuns la complexe mecanizate, pre utilajului. Aceste combine
producţii record, pînă la cum .şi o combină de înain pot să obţină rezultate bune
stîncă dură, golaşă, acce tare cu atac punctiform, u- în rocile cu durităţi mai
tilaj de înaltă tehnicitate — mici, precum şj în mixte şi
sibilă păsărilor din înaltul pentru săparea galeriilor în cărbune. Dacă se asigură o
cerului. Străveche aşezare steril. aprovizionare tehnico-mate
cnezială românească, loca Remarcăm în landurile co rială corespunzătoare şi o or
litatea ce dă numele unei lectivului o atitudine favo ganizare bună a locului de
comune întinse constituie rabilă faţă de mecanizare ; muncă, cu tipurile de com
şî un ultim popas pentru minerii, mecanizatorii, cadre bine experimentate se pot
obţine viteze chiar de 200—
iubitorii naturii în drumul le telinico-inginereşM privesc 200 mi înaintare lunar.
noua
cu
încredere
tehnică
lor spre piscurile semeţe. din dotare, cer ca mina să
Cu un bogat trecut istoric fie dotată în ritm mai in Ing. CAIiOL SCHKKTKR.
mărturisit şi de enigmati tens şi îşi exprimă dorinţa directorul întreprinderii
ca cetate Colt, cile cărei de a fi repartizaţi în locu miniere Uricani
ruine menţin încă ceva din Vedere din comuna Rîu de Mori. Foto : VIRGIL ONOIU rile de muncă înzestrate cu
tehnică modernă. Această a- (Continuare în pag. a 3-a)
