Page 78 - Drumul_socialismului_1979_05

DRUMUL SOCI A LIS
Fag. 2

Recent, la Hunedoara a potenţialul şi resorturile
Propaganda noastră trebuite avut loc un reuşit schimb reale ale. uneia din for­
de
organizat
mele cele mai tenace, du­
experienţă
de secţia cîe propagandă rabile şi eficiente ale
să-i însufleţească pe oameni în j a Comitetului judeţean de muncii de partid cu largi
Comitetul
şi
muni­
şi
reverberaţii
partid
profunde
de
Hunedoa­
întreaga lor activitate de edificare cipal vizînd partid din latu­ asupra comportamentului
oamenilor — munca poli­
una
ra,
rile cele mai importante tică de la om la om.
a noii orîn&uiri, să-i determine să ale activităţii politlco-e- ¡Schimbul larg de expe­
ducatlye, cu autentice va­ rienţe şi opinii a relevat
nu
numai
facă totul, să-şi consacre toate for­ lenţe organizatorice, mo­ -ac.„vităţii de însemnătatea
po­
convingere,
munca
bilizatoare
—
litică de la om la om —• de determinare, ca meto­
ţele, toată capacitatea lor de muncă desfăşurată de organiza- dă esenţială a muncii de
' ţi.ile de partid din raza partid, ci şi particularită­ Participanţii la dezbateri
şi creaţie înfăptuirii politicii parti- , municipiului. Au partici­ ţile şi cerinţele sale, for­ au apreciat, pe bună drep­ M,
pat
secretari
con­
adjuncţi
modalităţile
cu- mele
şi
ex­
problemele de propagandă crete de desfăşurare a a- tate, că a schimbul de unele 10,:
perienţă
bristalizat
duliii, cauzei victoriei socialismului al organizaţiilor de de partid, cesteia. particularităţi ale muncii 20,:
cu
munci
răs­
cadre
In pagina de faţă, re­
pundere în activitatea po- dăm, pe • scurt, unele as­ politice de la om la om, 2i,:
si comunismului în România. litico-ideologică din uni­ pecte ţinînd'de experien­ care îi conferă şanse spori­
te
reuşită.
de
Fiind
una
> tăţile economice şi insti­ ţa câştigată de organizaţi­ dintre cele mai. cuprinză­ 21,1
tuţiile municipiului. ile de partid din unităţile toare forme ale activităţii
Principalul
merit
NECOLAE CEAUŞESCU consfătuirii constă în fap­ al economice şi sociale din educative ea mijloceşte un I
tul că a pus în evidenţă municipiul Hunedoara. schimb viu şi direct de pă­ a
reri, de transmitere opera­
tivă, promptă a ideilor, o- B
rientărilor şi sarcinilor, ori tlio
. de cîte ori se ivesc cerinţe Rai
pre
Cine şi cum şi probleme noi. Ea arc, de riiil
asemenea,
avantajul
Munca de la om la om. TENACITATE, mobilităţi mai largi, a u- 8,03
unei
lor:
desfăşoară această nei supleţe sporite, puţind 10,0
Jor;
ţine seama de particulari­
psihologice
şi
importantă muncă? MOBILITATE, VIGOARE, CARACTER VIU, tăţile ale oamenilor cultu­ ciot
cărora
rale
ll,2i
se
să
li
transmită
împărtăşind din experi­ trebuie Sînt situaţii în care TV.
12,0(
ideile.
enţa organizaţiilor de partid un comandament, o sarci­ Din
din oare fac parte, mai nă, nu este recepţionat do nost
mulţi: participanţi s-au re­ CONCRET, CONVINGĂTOR, CONŢINUT iN STRINSĂ la primul enunţ, deci tre­ pon
ferit la modul în care este 23.00
Rad
organizată munca ele la om buie repetat, cu detalii, ar­ şi t
la om. gumente, sublinieri, pentru ră;
Cine şi cum desfăşoară ca mesajul să capete carac­ iolcl
această activitate V LEGĂTURĂ CU CERINŢELE MAJORE ALE ter militant, convingător, ştiri
lici;
Pe lingă marea majorita­ să modifice comportamente preţ.
te a organizaţiilor de bază — cerinţe cărora munca de 19.00
intui
sint constituite colective — la om la om le poate răs­ ctoin
la nivelul municipiului e- PRODUCŢIEI, CU VIAŢA COTIDIANĂ punde. ilext
xistă 343 asemenea colec­ Un alt avantaj al acestei denţ
tive — care acţionează în forme constă în faptul că tr-o
muz!
activitatea de la om la om. ea. se încadrează firesc în
Iile sînt alcătuite în cea raporturile cotidiene de Tlî
mai mare parte din membri muncă, face parte integran­ lítate
ai comitetelor da partid şi tă din relaţiile interumane lila i
ai birourilor organizaţiilor OBIECTIVE CONCRETE determinate de locul de re -
AMCb
de bază. cadre tehnice şi coorí
economice de conducere, muncă, de cauza comună a ţii; i
oameni cu o bună pregă­ de lucru, decizii de tăiere a îndeplinirii sarcinilor, a do­ i'ioar
pen­
tire şi experienţă profesio­ Economisirea energiei metalului, ş-a instituit o tru Spun lucrul acesta obţinut rinţelor . de împlinire pe donat
că
faptul
s-au
nală şi politică. Prin natu­ modalitate mai adecvată de toate planurile. Ideile, me­ Picoti
nnulu
ra muncii ce o desfăşoară cointeresare materiaiă. Toa­ rezultate bune. în 1978 am sajele, comandamentele' nu lului,
economie
realizat
o
do
membrii acestor colective O. largă dezbatere a sus­ faţa locului, cu formaţiile te acestea s-au. dovedit bu­ 74 000 tone de metal faţă se transmit de la o „tribu­ 12-Ieu
cuprind, de fapt, toate sec­ citat modul în care munca de lucru. Aici acţionează ne, dar insuficiente. De ce ? de anul precedent, iar în nă exterioară" preocupări­ 20,00
ţiile. sectoarele, loturile, a- de la om la om, alături de colectivul muncii politice lor colectivului; tovarăşi
sigurînd o bună cuprindere alte forme, ale muncii poli- de lâ om la om. Rău este O decizie, o instrucţiune, primul trimestru din acest
a tuturor locurilor de mun­ îico-organizatorice .şi tehni­ că această activitate nu are orieît ar fi ele de bune şi an s-a realizat o economie de muncă îşi transmit re­
idei
cuprinde
pot
şi
ciproc
se
precise,
nu
Idealuri,
că şi a tuturor formaţiilor. ce, acţionează în vederea continuitate, este mai In­ de 7 000 tone de oţel faţă stimulează reciproc, se îm­
Comitetul de partid de la reducerii consumului de e- tensă după analize, apoi întreaga complexitate a de perioada corespunzătoa­ bărbătează.
problemelor. Cînd s-a insti­
Aglomeratorul nr. 2 — spu­ p.ergie. slăbeşte, ceea ce influen­ tuit premiu pentru cea mai re anului trecut. Cu toate
nea în cuvîntul său tova­ In cuvîntul lor tovarăşii ţează direct nivelul consu­ bună scoatere s-au obţinut acestea, dacă avem în ve­ Viul grai mai are, şi nu DE\
lo I-E
răşul Gheorghe Radu, din Tosif Covaci, de la Uzina dere sarcina dată de secre- în ultimul rînd, virtutea Mare
această secţie, s-a îngrijit de preparare Teliuc, ton mului. De aceea, am putea rezultate foarte bune, dar rul general al partidului, to­ intonaţiei şi tensiunii, a Cobra
ca in colectivele fiecărei Măr-îscu, de la O ţel aria e- spune, fără greş, că la noi au fost neglijate alte laturi varăşul Nicolae Ceauşescu, vibraţiei şi emoţiei, atît de lea st<
organizaţii să avem tova­ lectrieă nr. 1 a C.S.H., Io- nivelul consumului se află — calitatea, funcţionarea sînţem datori economiei na,- organic legate de trăirea cumpfl
normală
pro­
PETRO
a
agregatelor,
răşi care se bucură de sti­ sif Csilty de la I.C.S. Ali­ în raport proporţional cu ţionale cu 6 000 tone de o- umană, de pasiune şi dă­ rea); i
de
ce
intensitatea
mă şi respect în rîndul co­ mentara au împărtăşit din continuitatea şi cu atenţia tecţia muncii. Iată întreprinse ţel. Acesta rămîne terenul ruire, atît de necesare mun- timp
muncii
măsurile
politice,
toate
lectivului, al căror ciivînt experienţa organizaţiilor de pe care o acordă fiecare ia cel mai fertil al muncii cu ' cii de partid, care, prin ex­ muri. 1
ea); X
este respectat şi urmat. în partid din care fac parte în locul său de muncă. au fost folosite de munca oamenii. celenţă, este muncă de con­ stol ((
prezent, pe lingă birourile privinţa reducerii consumu- de la om la om doar ca Beneficiarii au devenit tot M-aţi
organizaţiilor de bază avem rilor de energie de toate — Organizaţia de partid repere şi ca pîrghii de ac­ mai exigenţi, atît cei din vingere şi modelare. Ea mai rcsc) ;
48 de astfel de tovarăşi. felurile, ca o condiţie esen­ de la I.C.S. Alimentara — ţiune, de convingere a oa­ ţară, eît şi cei din străină­ are capacitatea îmbinării şi tn'ţner:
Misiunea lor principală este ţială a îndeplinirii indica­ sublinia tovarăşul Ioslî menilor. Fiecare lingou la­ tate ; nu se mai primesc alternării tonului blînd şi lut. : I i
mnţa
de a ţine la curent pe toţi torului de producţie -netă. Csiky — în cadrul discu­ minat cu un procent mai orice ţagle. Recurgem la sobru eu cel dur, caustic NOAS2
-cei care lucrează cu docu­ — După dimensionarea ţiilor individuale cu comu­ mic de scoatere este anali­ pistolare, polizare, flamarc. sau ridicat, de factură ex­ nată (
mentele de partid, legile cu stricteţe a consumului niştii, am abordat cu Insis­ zat în formaţiile de lucru Toate le facem cu oamenii, CÂNI :
care apar, cu evenimentele de energie electrică, pe ca­ tenţă problema reducerii şi se face un drum critic care trebuie convinşi ca clamativă, imenţinînd însă nessee
Xoienii
interne şi internaţionale, tegorii de agregate — spu­ consumurilor de energie e- al -acestuia, stabilindu-se din. lingou să scoatem cit earacterul imperativ al me­ diestra
precum şi cu măsurile po­ nea tovarăşul losif Covaci lectrică şi materiale. Moda^ cu precizie unde s-a greşit mai mult oţel. Toţi trebuie sajului. roşie) ;
litice, organizatorice sau “ s-au stabilit măsuri teh­ litatca am extins-o şi în şi cine a greşit. Aceasta s-a să înţeleagă eă economisi­ Caracterizată printr-un vărsare
tehnice care se întreprind nico-organizatorice care să consiliul oamenilor muncii, dovedit cea mal bună şcoa­ rea metalului este o cauză TIE: F
tria); x
în cadrul secţiei în spriji­ asigure îndeplinirea para­ care discută cu întregul lă a calităţii şi a eficienţei a economiei naţionale, a robust spirit de lucru, con­ Olseit (
nul îndeplinirii sarcinilor metrilor. De pildă, în uzină personal angajat. Am mers în .valorificarea metalului. noastră, a tuturor. sfătuirea a formulat, direct BAI :
(Casa ó
de plan. Pentru ca aceste au fost introduse tipuri noi chiar pînă la unităţi. în sau indirect, şi unele ce­ Nea Mă
colective să constituie o de arzătoare în cuptoarele fiecare dimineaţă şefii uni­ rinţe care ţin de calitatea lar); B
prezenţă activă, neam ori­ de prăjire, cu eficienţă spo­ tăţilor stabilesc sarcinile de Calitatea şi termenele lor de
entat ca din fiecare forma­ rită. Acesta este doar un plan pentru fiecare lucră­ şi eficienţa muncii politice calan
de la om la om.
cultură)
ţie de lucru să avem cel exemplu. De aici totul a tor, iar la sfîrşitul progra­ de punere în funcţiune lebedei
puţin un tovarăş în colecti­ rămas pe oameni, pe iniţia­ mului se fac analize scurte S-a remarcat, de pildă, că Timpul
vul muncii de la om la om. tiva şi spiritul lor de răs­ şi concrete. Acestea se re­ nu în toate organizaţiile de ' ranţel (.
In liniş
La stabilirea numărului fie­ pundere. Şi, oamenii s-au feră şi la consumul de e- Doi din reprezentanţii lectivului muncii politice partid această activitate se toresc).
cărui colectiv am avut în dovedit întreprinzători, dar nergie electrică şi gaz. Ca constructorilor — ing. Da- de la om la om •— spunea
vedere complexitatea pro­ nu toţi. Mulţi manifestă urmare, de la începutul a- vid Jorj, de la şantierul I tovarăşul Sferdea — acţio­ bucură de suficientă opera­
blemelor din fiecare sector, încă un slab simţ tic răs­ nului planul la desfacere a şi Anton Sferdea, de la şan­ năm pentru soluţionarea u- tivitate. Sînt situaţii în ca­
mărimea şi fizionomia po­ pundere pentru buna gos­ fost depăşit cu 3 milioane tierul IV al I.C.S.I-I. — au nor probleme ale produc­ re colectivele care desfăşoa­
litică şi profesională a co­ podărire a energiei. De a- lei, realizîndu-se în acelaşi abordat cu preponderenţă ţiei. De pildă, se ştie că a- ră această importantă acti­
Rezulţi
lectivului de oameni ai ceea, analizele pe care le timp o economie de 35 000 problemele predării la timp vem meserii deficitare, iar 23 mai
muncii, natura şi frecvenţa facem la nivelul unităţii şi kWh şi 14 000 mc gaz, chel­ a obiectivelor industriale şi pentru suplinirea de mo­ vitate nu manifestă destulă Extrag
unor fenomene negative secţiilor continuă prin dez­ tuielile materiale a fost re­ sociale şi ale calităţii. ment a acestei lacune am iniţiativă, aşteptînd îndem­ 38, 3, 28
Extrag
ctc. Aceste colective sînt bateri mai amănunţite, la duse cu 508 000 lei. — După apariţia docu­ convins o bună parte din nul organului de partid, o 34, 26, ‘
instruite periodic de către mentelor de partid, a legi­ zidari, dulgheri, fierar-be- instruire specială. Din a- Fond (
secretarii sau secretarii ad­ lor — sublinia tovarăşul tonişti să lucreze în schim­ lei.
juncţi ai birourilor organi­ Valorificarea David Jorj — organizăm buri prelungite. Am obţi­ eeastă cauză unele. cerinţe,
zaţiilor de bază; este-vor­ dezbateri, iniţial în cadru nut rezultate bune, deşi sarci.â, instrucţiuni de lu­
ba de o instruire operativă, mai restrîns, apoi cu masa trebuie să recunoaştem, cu cru ajung eu întîrziere la
scurtă, la obiect. superioară a metalului lar"4 de oameni ai muncii, această soluţie nu se poate cunoştinţa oamenilor şi, în
Avînd în vedere că a- pe grupuri, acţiune pe care merge prea departe.
ceste colective sînt formate o susţin tovarăşii din colec­ Pentru îmbunătăţirea ca­ consecinţă, se acţionează Timpul
din oameni bine pregătiţi în cuvîntul său, tovară­ creşterea procentului de tivul muncii de la om la lităţii lucrărilor am făcut greoi pentru înfăptuirea lor. ziua de
politic şi profesional, in­ şul Ion Diaconescu, secre­ scoatere. om. Toate documentele le deplasări la Piatra Neamţ Pe de altă parte, acestei caldă cu
amiază
struirile au mai mult ca­ tar ad ; ct cu propaganda Poate că nici o acţiune dezbatem în strînsă legă­ şi la Braşov, unde am cu­ activităţi i se cere să ac­ locale do
racter metodic. în comitetul de partid de de pînă acum — a spus tură cu sarcinile de plan. noscut tehnologii şi proce­ descărcăi
Din aceeaşi preocupare la Bluming—1000, s-a refe­ vorbitorul — n-a fost atît Deosebit de aceasta, în a- dee noi şi eficiente, pe ca­ ţioneze cu mai multă hotă- , grindină,
fac parte schimburile de rit la modul în care colec­ de cuprinzătoare şi atît de tenţia acestui colectiv stau re le-am dezbătut eu oame­ rîre pentru formarea şi dez­ moderat
tura min
experienţă între colective­ tivele muncii politice de la intensă în preocupări cum în permanenţă cele două nii muncii de pe şantierul voltarea gîndirii şi acţiunii grade, ia
le muncii politice de la om om la om acţionează, ală­ este aceasta, care vizează probleme — calitatea şi ter­ nostru. Unele se aplică în­ tre 24 şl
La mui
la om pe care le organizea­ turi de alte forme ale mun­ procentul de scoatere — menele. Aş putea spune că că de pe acum. Evident că orientate spre economie, e- neral In;
ză periodic comitetul de cii politico-organizatorice, sarcină de primă însemnă­ acestea sînt dezbătute zil­ toate acestea au solicitat şi eonomie de materii prime, riabii. V<
partid. Acestea, în general, pentru valorificarea supe­ tate a laminatorilor. Au nic în formaţiile de lucru. solicită colectivul muncii materiale, energie şi com- cale de
rlnoAîţfrtJi«
1
«u caracter tot metodic. rioară a metalului, pentru fost elaborate instrucţiuni Si nrin interm primi on. IVxlî.tiyirt /Ia ---- - ---