Page 79 - Drumul_socialismului_1979_05

fî. G 702 <ft JOI, 24 MAI 1979

{Urmare din pag. î) respectivi trebuie să vadă, şi contractat pentru Uricani. Mai smt şi alte probleme
Decreiul privind stabilirea orei oficiale de vară să cunoască direct, prin de­ Urmează să găsim soluţiile pe . care as vrea doar să le
■— —■ - — —~— — —t------------------------------ ----------------------- In ceea ce priveşte meca­ plasări de documentare, toa­ necesare şi să asigurăm ca punctez :
ZIUNE nizarea complexă a abataje­ te aspectele şi datele strict viitoarele complexe să fie ® este necesar ca la con­
mani lor, rezultatele obţinute do necesare pentru luarea unei corespunzătoare condiţiilor tractări, pentru asigurarea
0 MiSIIHi Di MARE IMIliTATt put, dar nu şi pentru ceea decizii corespunzătoare în do zăcămînt do la mina utilajelor, să sc asigure ba­
continuităţii in funcţionare a
noi sînt bune pentru înce­
legătură cu achiziţionarea şi
noastră.
ce trebuie să atingem. Este introducerea unui utilaj. Realitatea demonstrează că remul necesar de piese de
un lucru indiscutabil că me­ După experimentările făcu­ vastul program de mecaniza­ schimb şi materiale; să se
fbă rusă canizarea lucrărilor de sus­ te se poate afirma că meca­ re impune schimbarea gîn- caute in acelaşi timp posi­
pul «lv. Ii- ECMOiCĂ SI SOCÎi ţinere şi tăiere trebuie făcu­ nizarea complexă introdusă dirii tehnice privind deschi­ bilitatea realizării acestora
omandăm... tă acolo unde se pretează şi in stratul 15 poate rezolva derea şi pregătirea minelor. prin asimilare, pentru redu­
glob _______ > _______________ ou utilajul cel mai adecvat. cerea cheltuielilor valutare
trepte ale Din păcate, au fost şi cazuri şi asigurarea lor la timp ;
cînd s-au introdus utilaje © avînd în vedere gradul
Multiple avantaje pentru care nu erau proiectate pen­ La stabilirea utilajelor care de - mecanizare tot mai in­
pentru eo- tru condiţiile concrete de la tens, trebuie impulsionată
iliri din pă- iocul de muncă respectiv. In dotarea cu instalaţii moder­
de". F.plso- astfel de cazuri era normal vor fi achiziţionate să-şi ne de dispecerizăre audiovi­
economia naţională, ca rezultatele .scontate să nu zuale’ :
© este deosebit de impor­
de unele complexe, cit şi de
iilui se confirme, liste vorba atît spună cuvintul şi minerii tant ca, in continuare, să se
pentru fiecare cetăţean cani, nefiind prinsă iniţial în conţinutul cursurilor de 'ca­
— Tom» Di unele combine. Mina Uri­ îmbunătăţească substanţial
şoară «lin programul cie mecanizare a lificare şi perfecţionare —■ .
mă refer îndeosebi la şcolile
abatajelor frontale, a primit care le vor folosi!
slavi» unele utilaje care erau des­ profesionale, liceele indus­
Decretul Consiliului de suniat în afara acestei pe­ triale şi chiar la Institutul
tinate altor unităţi. Deşi nu
Stat privind stabilirea orei rioade. (Economia este con­ erau întru totul adecvate, de miné şi la cursurile post­
oficiale de vară in ţara siderabilă. prin.tr-o preocupare deosebi­ exploatarea mecanizată a a- Astfel,- trebuie reconsidera­ universitare — şi să se ex­
cestui strat ia mina Uneam.
noastră a stîrnit, cum era — Economii se vor înre­ tă colectivul de muncă a gă­ Se ridică însă o problemă : te profilele lucrărilor minie­ tindă acţiunea do policalifi­
care ;
re atît verticale, înclinate şi
aasgaa— şi firesc, un viii interes în gistra .şi ia combustibilul sit totuşi soluţii pentru in­ iluminatul şi sistemul de co­ orizontale, cit şi susţinerea \ # folosirea la parametrii
rîndul opiniei publice, în- cu care se produce energia troducerea a trei complexe, municare nu corespund cjin lor. Introducând mecanizarea,' maximi ai mecanizării nece- '
: G,00 Ka- trucît aplicarea sa cu înce­ electrică. disponibile pe combinat. Este punct de vedere al securită­ pînă acum ne-am gîndit mai sită si corelarea fluxului de
nlncfii; 7,00 pere din 27 mai a.c. impli­ încurajator că rezultatele ob­ ţii în condiţiile de la mina mult la frontul de lucru şi transport. Din păcate, la ora I
,00 Revista că unele modificări morfo- — De bună seamă. Apla­ ţinute pînă acum sînt net noastră şi dip această cau­ mai puţin la condiţiile de actuală transportul subteran j
•jcrul melo- tizarea „vârfului de seară" superioare metodelor clasice. ză nu pot fi folosite. Aceas­ montare şi transportare a este deja rămas în'urmă fa- :
tin de ştiri; biologice, schimbări de va face să nu se mai por­ Insă, atît susţinerea, cit şi tă problemă trebuie să-şi gă­
ascultători- ritm, măsuri de adaptare, nească unele grupuri ener­ combina de tăiere din,aba­ sească soluţia. Nu se poate sutelor de tone de utilaj pî­ ţă de mecanizarea lucrărilor
frontului.
nă
apropierea
in
¡11 de ştiri; probleme de ordin econo­ concepe exploatarea acestor Mă refer la atenţia ce tre­ din abataje şi frinează obţi­
ţinui femei- mic şi social. Cu ajutorul getice la aceste ore, econo- taj, nefiind adecvate condi­ nerea unor rezultate superi­
reţl itl şla- misindu-se numai în acest ţiilor de zăcămînt, sînt ne­ complexe fără dotarea cores­ buie acordată introducerii şi oare ia fronturile de lucru. "
c — Marga- . tovarăşului ing. Ieronim an — după cum s-a publi­ cesare operaţii suplimentare, punzătoare. extinderii instalaţiilor do Colectivul nostru de mun­
15 _ toi* Rusan, directorul I.E. Deva, chiar şi pu.şcare, lucru ce nu Referitor la complexul in­ monorai pentru transportul că este hotărît să facă totul \
ilin^de ştiri; vom răspunde la cîteva în­ cat .şi în presa centrală — este normal şi care influen­ trodus in stratul 17—13, prin acestor utilaje, etşea ce ar ca mina Uricani, care pînă
icră Radio- trebări privind avantajele 03 000 tone combustibil ţează negativ asupra randa­ experimentările făcute s-a reduce considerabil timpul în anul 1979 n-a avut meca­
publlcltate ; convenţional, adică echiva­ mentelor. După părerea mea, confirmat că’ este şi el un de transport şi efortul fizic, nizare, să se alinieze celor­
ştiri; 12,05 materiale, .morale şi spiri­ lentul a 175 milioane kWh. este absolut necesar ca, in complex care se poate preta ar ridica productivitatea lalte unităţi mai avansate
folclorului tuale alé. Decretului sus­ Apoi să nu uităm nici eco­ tot ce se stabileşte privind la condiţiile acestui strat, muncii, ar reduce cheltuie­ din acest punct de vedere, ,
ografe com­ menţionat. mecanizarea, cuvintul hotă- insă şi in acest caz tăierea lile. Aceeaşi situaţie şi în chiar cu problemele . deose- !
ic la 1 la 3; nomiile individuale din fie­ rîtor să fie al celor care vor se execută cu combină şi ceea ce priveşte sculele . de bite de tectonică .şi de struc­
ara 20; 1G,00 — Aşadar, tovarăşe di­ care familie, întrucît . vom puşcare. De fapt, nici acest
,25 Tehnică rector, cum apreciază ener- lucra cu utilajul ce urmea­ montai si dispozitivele de ri­ tură alo straielor din acest
i agrlcultu- geUeienii această reglemen­ consuma curent mai puţin ză să fie introdus. Oamenii complex n-a fost proiectat dicat. cimp minier.
moteca de tare în măsurarea zilei-lu- şi deci vom plăti mai puţin,
Buletin de .şi nici pe acelea de timp li­
ersul funii- mină din timpul verii ? ber pe lumină pentru di­
tance biter- — Ca deosebit, de favora­
Orele serii; versele noastre activităţi
reportaje, bilă şi de binevenită, Este extraprofcsionale de odih­ Sporirea producţiei agricole
0 Viers de evident pentru oricine că
c; 20,30 Rc- dacă programele de du.pă- nă, recreere, sport ete.
; 20,10 Ca- — In ce mod îi angajea­ (Urmare din pag. I) cumulate la producţia mar­
,00 O zi in- arniază tîrziu ale oricăror fă de lapte şi carne. Prin
1
00 ¡Von stop activităţi se vor decala cu ză prevederile Decretului tru irigaţii. Sub acest aspect, organizarea montei timpurii-
o oră spre zi, pe lumină pe energeticienii de la Min­ consiliile agroindustriale Si­ la ovine există realmente
naturală, aceasta va condu­ tia ? meria- şi Călan au datoria condiţii ca in acest an să se
18,00 Actua- ce la consumuri mult redu­ — Sarcinile noastre nu se să asigure aplicarea udărilor mai obţină cel puţin 9000
8,10 Romn- la culturile aflate în siste-^ miei, iar la specia taurine,
ici şl chita-, se de energie electrică în diminuează cu nimic, dim­ pe lîngă trecerile la matcă \
şoară; 18,30 gospodăriile individuale, în potrivă avem obligaţia, în­ mul de irigaţii, unităţile dis- din prăsilă. proprie, trebuie j
curajul — datorirea patriotică de a punind de utilajele necesare.
ponsabilită- iluminatul comercial şi pu­ Eforturi susţinute se - impun îndeplinite in totalitate sar- i
on muzical blic, in activităţile cultu­ munci şi mai bine, de a a- din partea legumicultorilor cinile de plan la cumpărări.
19,08 Coor- ral-sportive şi sociale. Din limenta sistemul energetic pentru a finaliza grabnic în- ■înlăturarea grabnică a în­
ce ’79 : o- punctul nostru de vedere, naţional cu energia electri­ sămînţăriie şi plantările pe tinderilor acumulate la in­
nentale ale al celor, care producem e- că necesară, să reducem toate suprafeţele, cooperati­ vestiţii şi asigurarea condi­
al clncina- vele agricole din consiliil" ţiilor ca toate obiectivele a-
grcsului al nergia electrică, aceasta în­ continuu consumul de com­ agroindustriale Simeria, Ha­ grozootehniec planificate să
lini; 19,39— seamnă diminuarea consi­ bustibil ..convenţional şi
:!n. derabilă a consumului de consumul propriu de ener­ ţeg, Deva şi Geoagiu fiind în fie puse la timp in funcţiu­
ne, reprezintă o sarcină de
restanţă eu peste 250 ha la
energie electrică la „vîrful gie electrică — domenii în sortimentele de . castraveţi, mare răspundere pentru con­
de seară" (între orele lit— care avem rezultate bune .fasole, ardei,, varză sau vi­ siliile agroindustriale care,
22), cind este absorbită din de la începutul acestui an. nete. împreună cu conducerile u-
depozitarea
datoria
şi
Strângerea
agricole,
nităţilor
au
sistem o cantitate de ener­ Aşadar, introducerea orei fără pierderi ’ a tuturor re­ să rezolve operativ şi com­
gie electrică mai mare cu oficiale de vară pe. terito­ surselor de nutreţuri consti­ petent toate problemele le­
250—400 MWh clecît consu­ riul ţării noastre aduce în­ tuie o acţiune care trebuie
tui — serii- mul normal al zilei. Şi semnate avantaje, economiei gate de asigurarea documen­
Teatrul cel să se desfăşoare cu maximă taţiilor, ■ aprovizionarea; cu
NEDOARA: încă o precizare aici: 1 naţionale, fiecărui cetăţean. operativitate şi răspundere materiale, în special valori-
; Al patru- kWh consumat la „virfui în toate unităţile agricole, ficînd pe cele din resursele
Drumurl iii de seară“ costă de 10 ori Convorbire consemnată de luînd de pe -acum măsuri locale, precum şi a forţei de
itruetorul) ; pentru ca în fiecare fermă muncă.
obra (Uni- mai mult decît 1 kWh con- DUMITRU QHEONEA să fie asigurate cantităţile Sporirea eficienţei econo­
robleniă de
trie); Dru- de furaje necesare întregur mice în toate unităţile agri-.
1 (Eepubli- lui efectiv de animale. Co­ cole, acoperirea cheltuielilor,'
VI patrulea T.C.H., şantierul IT, lot 25 mandamentele locale pentru din venituri proprii şi ridi­
VULCAN ; Şoimii patriei-pe scena Simeria. Doi dintre mem­ agricultură, împreună cu carea rentabilităţii sînt ne­
(Muneito- festivalului brii formaţiei de zugravi conducerile unităţilor agrico­ mijlocit legate de creşterea'
Maşina de le şi fermelor zootehnice, producţiei agricole marfă îni
î) ; PETHJ- vopsitori condusă de loan sînt chemate să acţioneze e- fiecare unitate, de intensifi­
apare mal- Candoarea şi frumuseţea, semuita şezătoare din pădu­ cleţene. Repertoriiie, inter­ P Inter. nergie în vederea realizării care a efortului propriu pen­
ani- gingăşia şi paritatea şi-au re, adusă de grădiniţa nr. 5, pretarea, ţinuta artistică, au
uia i'âatur- dat întSlnire într-o nease­ unde s-a reabilitat autenticul adus pe primul loc coruri ca Foto : V. O.VOIU efectivelor de animale plani­ tru punerea deplină în va­
¡c): ■ uri- muită întrecere prilejuită de în folclor prin extraordina­ cele de la grădiniţele cu pro­ ficate, îndeosebi ia matcă, loare a tuturor rezervelor de
sporire a producţiei' la hec­
dhi Ten- faza judeţeană a festivalu­ rul joc din Cimpa, sau unde gram normal nr. 3 Deva, 1 precum şi pentru recupera­
a m-a (7 rea grabnică- a restanţelor a- tar pe. cap dp animal.
AD ; Or- lui naţional Cîntarea Româ­ grupul vocal ritmic de la Brad, Casa de copii preşco­
tă (Steaua niei, la care au participat Grădiniţa nr. 2 Petroşani (pe lari Orăştie, grupuri vocale 1
VRZA: Re- formaţiile artistice ale şoi­ două voci) impresiona prin de la grădiniţele nr. 2 Geoa-
tl) ; ORĂŞ- milor patriei din grădiniţele, muzicalitate şi mişcare. Poa­ giu, Luncoiu de Jos, cu pro­
palide (Pa- căminele şi şcolile hunedore- te la Hunedoara, care a de­ gram prelungit nr. 2 Haţeg, In inima munţilor, Rîu de Mori
apaciă a lui ne. Timp de’ o săptămînă, în monstrat ce înseamnă educa­ dansurile moderne de la
GEOAGIU- 7 centre din judeţ — Deva, ţia şi ilustraţia muzicală, ca­ C.S.H. (nr. 3) şi I.C. Orăş­
şi nebuni Hunedoara, Lupani, Brad, litatea artistică, unde se ştie tie, neasemuitul balet „Du­ revarsă lumina civilizaţiei
); haţeg: nărea albastră“ (C.S.H. nr.
■clar (Popu-
ronlea ani- 4), dansurile tematice de la (Urmare din pag. I) producţia de cartofi să se să scruteze optimist viito­
eriile I-II ; nr. 8 Deva, r.r. X Haţeg, tea­
>z (Casa de trele din Lupeni (nr. 5) şi dispute tot pe teritoriul rul. Fi'esc — un asemenea
A: Cintecul Hunedoara (I.C.S.H. nr. 1), porumb, 200 cu cartofi — comunei Rîu de Mori... Te­ şantier pe teritoriul comu­
) ; IL1A : cele ■ populare din Cimpa, comuna fiind cel mai mare ritoriu pe care August nei, ca amenajarea hidro­
şi al spe- Geoagiu, Ostrov, Deva, Si­
GHELARl: producător de cartofi din 1979 înseamnă şl 7 şcoli, energetică Rîu Mare—Re­
rii (Mtuncl- meria, Hunedoara, Brad, Lu­ judc( —, din sectorul zoo­ două biblioteci comunale, tezai, care Înseamnă o
peni, montajele literar-muzi- tehnic, caro însumează, 5 cămine culturale, care au nouă gcoqcaiie pe cele
Orăştie, Haţeg, Brânişca — foarte bine- cum se face un caie de la Hunedoara (C.S.H.
au urcat pe scena fazei ju­ montaj (grădiniţa nr. 1 nr. 1), I.A.S. Orăştie, Luncoiu 1 S00 capete bovine, 4 300 obţinut deja 10 000 lei ve­ 20 000 hectare de pădure
deţene a concursului 141 de C.S.H.), o brigadă -artistică de Sus, nr. • 7 Petroşani, nr. ovine, numai în cele trei nituri din manifestări cul­ ala comunei, asigură pă­
iXPRES formaţii artistice şi inter­ 1 (grădiniţa I.M.H.), un tablou 2 Ilaţeg, recitatori şi solişti cooperative, fără a socoti turale, caca ce, sub acest trunderea impetuoasă a ci­
preţi individuali, ’ oferind coregrafic (I.C.S.H. nr. 1), un vocali. animalele din gospodăriile aspect, parc o privire... e- vilizaţiei în cele mai as­
prin repertoriu^ talent şi gin­ dans modern (C.S.H. nr. 3), „Păstrez în suflet frăgezi­ populaţiei. c.onomică asupra culturii. cunse cotloane ale irumu«■
¡ursului din
găşie, un inegalabil specta­ un căluş. Poate la Deva, un­ mea emoţiilor pe care copiii Un itinerar socialist pe Dar, faptul că activitatea şefii montane. Şi atunci,
23, 9, 14, col al copilăriei fericite. De de dansul tematic „Minerii“ judeţului ne-au prilejuit-o în acest meleag de tradiţie culturală aduce venituri cetatea Colt, care-şi gă­
la formaţii muzicale, coruri, (grădiniţa cu program nor­ prima, lor participare la o
t-a : 30, 12, grupuri vocale, grupuri folk mal nr. 8), jocul fetelor din fază judeţeană a Festivalu­ nu poate ii parcurs iară o înseamnă că are la bază seşte continuitate în noua
(!), de dansuri populare, te­ Căpîlna (grădiniţa cu pro­ lui naţional „Cîntarea Româ­ clipă dc răgaz ia Ostrov, opţiunea, atrac(ia oameni­ cetate socialistă, va rami­
iri: 1 252 324 niei“ — ne-a mărturisit prof. la cooperativa decorată cu lor spre actul cultural. $/ ne încă lot o mărturie a
matice, moderne, gimnastică gram săptămînal nr. 3), corul vocaţiei vechilor locuitori
artistică, obiceiuri folclorice, grădiniţei cu program nor­ Eugen Burza, preşedintele Ordinul Muncii pentru re­ lot la acest capitol să
montaje literar-muzical-core- mal nr. 3, prezenţa calitativă Comisiei judeţene pentru zultate deosebite obţinute spunem . cd anul 35 al e- ai meleagurilor dintre rîuri
grafice, pînă la solişti vocali a Grădiniţei nr. 1 Simeria, îndrumarea activităţii orga­ ia producţia dc cartofi, un­ pocii noastre va aduce la spre soare, spre înălţimea
şi instrumentişti, şi recita­ cu dans popular, brigadă ar­ nizaţiei Şoimii patriei. Cred da vrednicul preşedinte Ostrov un cămin cultural luminii. Lumină iscată in
tori, întrecerea judeţeană a tistică, cu solişti şi recita­ că însemnul fazei trebuie să Cornel Lăpădătoni este nou, apoi altul la Rîu de August din vrerea unui
cuvintele
rămină
rostite,
eu
relevat, dincolo de frumuse­ tori au entuziasmat spectato­ candoarea Repetabilă a vîrs- puţin cam supărat căci în Moii. Tot Ia Ostrov se ri­ popor care-şi are adine
ibil pentru ţe şi talent, rosturile educa­ rii. Poate la Orăştie, prin anul trecut cei din CIopo- dică un nou magazin. Zes­ înfipte rădăcini şi aici, in
: Vreme şezătoarea „Lele de la Orăş­ tei, de fetiţa unui miner din
abil. După- tive ale organizaţiei Şoimii Valea Jiului : „oameni, ocro- tiva au cîştigat primul Ioc trea edilitară, în care liin- neasemuitul ţinut al Re­
dea averse .patriei, ca primă formă de tie“ a casei de copii preşco­ liţi-ne copilăria !“, cuvinte a la... cartofi, dar acum c şi (eăză şi dispensare medi­ tezatului, neasemuit nu
însoţite de integrare socială a copiilor. lari“, poate la Brad, prin căror semnificaţie este şi mai mai ambiţios. Sigur, preşe­ cale uman şi veterinar, numai prin irumusetea sa,
ce şi izolat N-a fost centru de desfă­ obiceiul folcloric adus de profundă in Anul Internaţio­ este în continuă creştere cit prin trăinicia dc granit
ii va sufla Grădiniţa de la Şteampurile nal al Copilului. Pentru toţi dintele dc la Clopoliva,
, Tempera­ şurare a concursului care şă Vechi, sau prin 'calitatea co­ cei care au urcat pe scena ion Dnitulescu, este mîn- şi dezvoltare, va lace din din care ne tragem tăria
re 10 şl 15 nu fi impresionat prin ceva, dru că, în slirşit, l-a în­ Rîu dc Mori una dintre luptei pentru izbînzile din
naximă în- oferind spectatorilor şi ju­ rului grădiniţei cu program festivalului, se cuvin cele comunele dc mare impor­ zilele rezente şi viitoare,
c. riului momente de autentică normal nr. 1, poate la Ha­ mai călduroase felicitări, deo­ trecut pe Cornel Lăpădă­
eme în ge- revelaţie. Cine ar putea spu­ ţeg, prin căluşefii din Os­ potrivă peniru ei, deopotri­ toni, dar ce Inimoasă este tanţă economică şi socia­ luminate de energica şi
cu cer va- ne uncie au fost mai emoţio­ trov, sau montajul grădiniţei vă pentru cei care veghează această întrecere, care va lă, iar primarul comunei, viguroasa revoluţie socia­
i averse lo- cu program prelungit nr. 2. Ia creşterea şi împlinirea tace ca şi în acest an bă­ om al locurilor, Mircea listă lată piuită sub condu­
însoţite de nante aceste momente ? Poa­
te la Lupani, unde copilăria 141 do formaţii artistice lor“. tălia pentru locul 1 la Ursa, are toate motivele cerea partidului comunist.
-------*------- 1:„----- 1 LUCIA LICIU