Page 81 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 81
*W" ^ ___ _
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ I
-------------_----------------------1----------------1--------- . ANUL XXXI
în spiritul cuvînlărn secretarului general
VIZITA DE STAT A TOVARĂŞULUI al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, VALORIFICATE
LEGUME
la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C’.K. LA FONDUL DE STAT
NICOLAE GEAUSESCU SI A TOVARĂŞEI din 16—-17 martie a.o. preocupă cu din Dohra răs se
Cooperatorii
deosebită
pundere
recoltei do de legiune, valorificarea j
unita-
» ~ Reducerea cheltuielilor tea depăşind cu peste 13 la j t
ELENA GEAUSESCU IN SPANIA de producţie, cu deosebire rioadel, unor ca camltă|l a suplimen
.sută
aferente
pe-
veniturile
urmare
livră
rii
legiune-verdetm'J,
a cheltuielilor materiale — tare în de contul contractului
pre
a
Pînă
acum
unitatea
dat
Scrisori Vizitarea institutului Naţional sarcina prioritara a economiei 22 tone spanac, peste ft tb-
ne
salată
şi
se
desfăşoară
şi telegrame de Industrie (I.N.I,) verzi. valorificarea cepei
intens
In fiecare unitate, în fiecare secţie, trebuie
adresate de •Joi dimineaţa, preşedintele cauciuc sintetic, construcţii să se stabilească măsuri concrete de reducere a A ÎNCEPUT
Republicii Socialiste Româ navale, autovehicule, motoa consumurilor materiale, de respectare a norme POPULAREA NOULUI
personalităţi şi nia, tovarăşul Nicolae re „Diesel“, construcţii ae lor şi reducerea sub norme a consumurilor la ’OMPLEX ZOOTEHNIC
Ceauşescu, .a făcut o vizită la ronautice. transporturi nava toate materialele, inclusiv Ia combustibili şi e- OK LA BÂRÂIT!
oameni ai muncii Institutul Naţional de Indus le şi aeriene, inginerie teh nergie. NICOLAE CEAUŞESCU bilele acestea a începui
nologică curentă şi de vîrf,
trie (I.N.I.) din Madrid —
din Spania organism de stat care ' gru industrie alimentară, artiza popul are a noului Complex \
inte.rcooperatlst do creştere
nat, turism etc.
pează un ansamblu de între
prinderi reunite. în companii în discuţiile purtate cu a- Ca m multe alte rînduri, litate, rezultă că în mai. toa şi fogrâşare a taurinelor
te
BÎLrâşli, rare are o rapaci
hunedorene
e-
unităţile
şi societăţi anonime. I.N.T. cx-sl prilej de şeful statului în cuvântarea rostită ia re tate de 8850 locuri.
La Palatul Aranjuez — re centa Consfătuire de lucru xistă posibilităţi certe ca,
Tinerelul bovin pentru în-
şedinţa ce a fost rezervata to este. totodată, cel mai mare român cu ministrul spaniol de la C.C. al I’.C.R., secre prin intensificarea acţiunilor ffriişare (X00 capete preluate
varăşului Nicolae Ceauşescu consorţiu industrial spaniol, al industriei şi tehnologiei, tarul general al partidului a de organizare şi perfecţiona pînă acum de la C.A.P. din
şt tovarăşei Elena Ceauşescu ponderea sa economică re- cu conducerea I.N.I., a fost situat in atenţia organelor si re a activităţii de produc
pe timpul vizitei in Spania prezentînd cca. 11 la sută" manifestată satisfacţia faţă organizaţiilor de partid, a ţie şi a muncii, sarcinile ex
— precum şi la Ambasada- din totalul produsului naţio de bunele relaţii de colabo cadrelor de conducere din e- prese privitoare la creşte (msozi)
de la Madrid a Republicii nal brut al Spaniei. rare româno-spaniole. Ex conomie. a tuturor colecti rea eficienţei economice in
Socialiste România au sosit Şeful statului român vizi presie elocventă a acestor re velor de muncă, necesitatea industrie să fie în. mod e-
in aceste zile numeroase scri tează sala de expoziţie per laţii o constituie şi semnarea creşterii continue a'eficien xemplar îndeplinite. .Semni WL91W
sori şi telegrame prin care manentă u I.N.I., unde gaz chiar în timpul vizitei, a A- ţei activităţii economice, ca ficativ in această direcţie
personalităţi ale vieţii eco dele- prezintă în fala u n u i oordulur de cooperare dintre re constituie una. din pro este’ faptul că in primul tri raza Consiliului agroindus
nomice, sociale şi cullural- panou luminos principalele I.N.I. şi Ministerul comerţu blemele centrale ale acestei mestru al anului, când orga trial Haţeg) csle inlreţinul,
stiinţificc ale Spaniei. sau- sectoare de activitate a. aces activităţi, cu rol determinant nele şi organizaţiile de partid, pînă la intrarea in stainila-
ţie. la păşuna I.
simpli cetăţeni ai acestei ţâri tui organism industrial şi de lui exterior şi cooperării e- în creşterea venitului naţio- împreună cu consiliile oame
— printre care multe de cooperare economică inter conomice internaţionale ai mi!. in dezvoltarea generală DESCHIDEREA
României in domeniile petro
origine română — adresează naţională : petrol si petrochi a societăţii. Amplificarea e- nilor muncii au pus un ac NOULUI LOCAL AL
preşedintelui României socia mie. gaze naturale, energie chimiei. construcţiei de- ma fortuvilor care vizează aceas cent deosebit pe sporirea
liste calde urări de bun ve electrică, siderurgie (oţel, la şini şi alte domenii de acti tă latură prioritară a activi producţiei fizice concomitent LIBRĂRIEI „ION IM -
nit şi ii urează deplin suc minate, aluminiu), cărbune, vitate industrială. tăţii productive se impune cu mai buna gospodărire şi DAI -1 VELE A NU” LA
ces in desfăşurarea acestei cu atît mai mult cu cit. pe utilizare a resurselor mate OR A ŞTIE
prime vizite a unui şef de U Fabrica de acumulatoare „Tudor“ lingă rezultatele bune ob riale. cheltuielile de produc
noului
lo
sfat socialist pe pămintul ţinute în.primele patru luni, ţie la 1 000 lei producţie măr cal i,a al deschiderea ..Ton Kuriai-
librăriei
spaniol. Tot în cursul dimineţii de prineipalele realizări si preo in acest domeniu şi-au făcut ia au fost reduse cu. 11,60 lei. Delcami“ din Orâştie au par
„Va. urăm bun-ver.it în joi, preşedintele Nicolae cupări ale întreprinderii. Fa loc şi unele deficienţe, ceea iar cheltuielile materiale :— ticipat şi membrii cenaclu
spania şi avem convingerea Ceauşescu a făcut o viziiâ la brica de acumulatori din ce demonstrează c-â nu peste cu peste 11 lei. Rezultatele lui literar „Li viu Kehrea-
c a vizita dumneavoastră va Fabrica de acumulatoare Manzanares este una din tot s-a acţionat cu fermi înregistrate in luna aprilie nu“ din localitate. Despre
aure ta o mai bună cunoaş cele mai moderne unităţi ale tate pentru valorificarea re demonstrează insă că preo tradiţia culturală a oraşu
lui au vorbit cu acest pri
tere intre popoarele român „Tudor“ din Manzanares, lo Societăţii „Tudor". Conducă zervelor existente şi îndepli cupările din acest domeniu lej prof. Petru Bariu şi
si spaniol, popoare apropia calitate situată la 170 km sud torii fabricii arată apoi că nirea exigentă a indicatori nu s-au mai ridicat la nive sculptorul Nicolae Adam,
te prin tradiţii de istorie, de Madrid. lor stabiliţi. lul cerinţelor qctuule, 19 u- iar poeţii Miuia Diaconii,
limbă şi cultură“ — scrie Eu Intr-una din sălile pavilio produsele întreprinderii lor Abordînd activitatea des nităţi din judeţul nostru ne loan Popa-Stanileşti, Romii-
genia I’opeanga, profesoară nului administrativ, în faţa — acumulatorii — sini livra făşurată în economia- judeţu reuşind să sc? încadreze în lus Bunca şi Toan Va.siu au
de limba română la Univer- unor panouri si grafice su te in numeroase ţâri. printre lui. în lumina acestor indi nivelul prevăzut al ehelluie- citit din creaţiile lor re-
Tn
gestive. gazdele prezintă to caţii si orientări de deosebi ce.nle. Dorina cadrul, manifestă şi
Che.reches
rii,
(Continuóte în pag. a 4-a) varăşului Nicolao Ceauşescu (Continuare în pag. a 4-a> tă valoare practică şi actua fConliriuare in nciq a 2-a) loan Onofrei au prezentat
un program de muzica foile.
„COPIII UI MII
DORESC PACEA !“
194 ¿*-1979 CONGRESUL ...a fost tema montajului
0MÄQIUL NOSTRU lilerar-muzieal prezentat <!e
şoimii din grupele mari ale
grădiniţei nr. 1, din Hune
doara. spectacol Îndelung »-
platului de spectatori. Şoi
mii aceleiaşi grădiniţe sc
antrenează asiduu pentru un
concurs de înot si un altul
i de gimnastică, programate
IN SPRIJINIT, mai inseiţinată contribuţie peste puţine z.ile. (V. ORI-
T
I'I RNAIjISTILOK la obţinerea acestor reali CîOU AS, corespondent).
zări.
O NOUA UNITATE
întrecerea desfăşurată la agroroor
Combinatul siderurgic Hu oţelAriiliî
cartierul
Micro
In
nedoara in întâmpinarea ELECTRICE — municipiul Hunedoara, 7, clin
pr
celei de a 35-a aniversări IN PRIM PLAN strada Viorelelor, Aijrocoop
a eliberării patriei noastre Deva a deschis, cu cil va
de sub dominaţia fascistă timp în urmii, o nouă uni
Colectivele de muncă de
evidenţiază succesele de la cele două oţelării elec tate de desfacere a orodu-
prestigiu ohţinute dc coc- trice ale combinatului de selor alimentare. Rine a-
permanenţi-
în
sari şi aglomeratorişti. ca pun eforturi stăruitoare prnvţzionată condusă de Toan
unitatea
re dau astfel un tot mai pentru sporirea producţiei Trană se bucură de multă
eficient sprijin furnalişti- de metal cu caracteristici căldare din partea cetăţeni
lor. In perioada care a tre superioare. Ca urmare, în Mecanizatorul Dumitru Murcşan lucrează cu deosebită atenţie la realizarea primei pră lor din cartier. (ANTON 7F-
cut din această lună. furna- şite mecanice ia cultura porumbului, pe ogoarele C.A.P. Strei. Foto: VIRGII, ONOIU FIR. corespondent!.
din
a-
trecută
liştii au primit în plus de perioada lună. la cuptoarele
ceastă
la U.O.O. aproape 700 to electrice s-au realizat mai
ne cocs metalurgic, iar mult de 500 tone oţel peste LA ZI ÎN A G R I C U L T U R Ă
de Ia colectivul aglomera- sarcinile planificate. Pon
torului nr. 1 — 1 600 tone
minereu aglomerat — pro derea acestor depăşiri o
duse a căror constanţă ca deţine colectivul de la pri Deviza la întreţinerea culturilor:
litativă este în creştere. ma oţelărie electrică care, 9
mai ales în ultimele d6uă
-decade, înregistrează rit praşilele efectuate Ia timp şi de calitate
ZILNIC — 75 TONE
muri tot mai înalte de
FONTA PESTE PLAN muncă. Răspunsul faptic al lucrăto bucură de o deosebită aten cooperativele agricole de praşilă mecanică se finali
rilor ogoarelor din raza Consi ţie. producţie din Gurasada, zează pe ultimele hectare.
în cursul acestei luni, co PRODUCŢII SPORITE liului unic agroindustrial Ilia In raport de dezvoltarea Bretea Mureşană şi Brănişca. Inginerul şef al cooperativei,
lectivul din cadrul secţiei I la materializarea obiective culturilor do cartofi în une Prin folosirea îa întreaga Valentin Ciobanu, a ţinut să
furnale se afirmă în între- LA TOATE LINIILE lor subliniate pentru lucră le unităţi între care amin capacitate a utilajelor din sublinieze grija şi răspunde
_ f
cerea pentru îndeplinirea DE LAMINARE torii din agricultură de se tim cooperativele agricole dotarea secţiilor do mecani rea dovedite dc mecanizato
exemplară a angajamente cretarul general al partidu din Brănişca, Cîmpuri-Sur- zare există asigurate condi- rul Gheorghe Şuba faţă de
lor. Prin omogenizarea în O caracteristică esenţia lui, tovarăşul recenta Nicolae calitatea lucrării. Cuvinte de
con
laudă se cuvin şi la adresa
Ceauşescu,
la
cărcăturii furnalelor şi o lă a activităţii din aceste sfătuire de lucru de la C.C. mecanizatorului Nicolae Pe-
funcţionare normală a a- zile la uzina nr. 4 din al P.C.R. îl constituie pre Sn Consiliul agroindustrial ilia truse, de la C.A.P. Bretea
cestora, în mai au sporit C.S.H. o constituie faptul ocuparea responsabilă şi hăr Mureşană, a cărui contribu
evident indicii de utiliza că toate secţiile înregis nicia cu care cooperatorii şi duc, Zam şi Sălciva, s-a tre ţii depline pentru ca — aşa ţie la întreţinerea în stare
re a lor, ceea ce a con trează importante sporuri mecanizatorii participă la e- cut la efectuarea praşilei a cum ne-a precizat directorial curată a culturii porumbu
dus la depăşirea zilnică a de producţie. în sectorul fectuarea în condiţii agro doua mecanice. Realizarea a- S.M.A., ing. Petru Puia — lui este hotărîtoare. Ca do
planului în medie cu cca. bluming — semifabricate, tehnice superioare a lucrări cestei lucrări a fost încre a doua praşilă mecanică la vadă, la această unitate pri
de pildă, în primele 24 de
75 tone fontă, sporul obţi zile ale lunii mai s-au la lor de întreţinere a culturi dinţată, în baza angajamen cultura cartofilor să fie în ma praşilă mecanică se gă
nut de la începutul lunii lor. Urmărind îndeaproape telor de acord global, unor cheiată pînă la sfîr.şitul aces seşte în faza de finalizare.
ridieîndu-se Ia peste 2 000 minat în plus peste 3 000 starea de dezvoltare a cul mecanizatori cu experienţă Lucrarea amintită se desfă
tone blumuri în ţngle de tei săptămînî.
tone fontă. Echipele de la relaminare. In acelaşi timp, turilor, la sfecla de zahăr cum sînt Ion Cozma, Ion Lu- Importante forţe au fost şoară intr-un ritm susţinut
încărcare conduse de Toa- depăşirile de plan obţinu şi furajeră s-a aplicat prima paş, Nelu Ştefan şi Ion Pau- concentrate, cum este şi fi- şt la C.A.P. Brănişca, unde
unele
Pe
suprafeţe,
der Apostol şi Constantin te la celelalte laminoare — praşilă mecanică şi manuală şeriiuc. s-a-constatat că buru rgsc datorită ponderii cc o mecanizatorul Axente Ne-
aproape
pe
supra
întreaga
grilă a realizat prăşitul pe
unde
Safian, precum şi furnaliş- de sîrmă, profile fine, mij faţă stabilită, în fruntea ac ienile dijmuiesc recolta, coo deţine, la întreţinerea meca mai mult de 60 la sută din.
tii din formaţiile lui Mihai' locii şi benzi, de Ó50 şi ţiunii situîţidu-se C.A.P. peratorii s-au mobilizat la nică a culturii porumbului.
Timofte, Gheorghe Pînza- 800 aún — se ridică la Bretea Mureşană, Gurasada aplicarea praşilei manuale, Cu rezultate demne de evi N. TÎRCOB
ru, Francisc Şimo au cea peste 5 000 tone laminate.
şi Brănişca, ’unităţi în care în această privinţă un exem denţiat se prezintă C.A.P.
iucrările de întreţinere se plu demn de urmat oferind Ilia, unitate, unde prima (Continuare in pag. a 2-a)