Page 82 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 82
Pa . 2 DRUMUL SOCIALISMUL
R
Decretul privind stabilirea orei oficiale de vara La ordinea zilei, pe agenda consiliilor
îl MUIA DE MIRE IKiVHM ECONOMICĂ SI SOCISIA populare
-> 9,00 Ti
SERVICIILE DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ, mineaţa cu o oră mai de creşte promptitudinea şi ca Intensificarea 10,00 T<
11,35 Vi
litatea
executării
lucrărilor
TRANSPORTUL ÎN COMUN URBAN — vreme şi, firesc, îşi vor în pentru populaţie, cooperato 11,50 T<
cheia lucrul eu o oră mai
GATA SA IîASPUNDA SOLICITĂRILOR NOI repede. Adică, vom lucra la rii vor avea mai mult timp 16,00 Cc
lumina zilei, ceea ce în pe liber după-amiază. pentru realizarea construcţiilor 16,20 Er
ALE POPULAŢIEI
rioada iunie-septembrie a.c. Cooperatorii noştri sînt m:
Ca în ţoale sectoarele de le de alimentare cu apă ale ne va aduce o economie de hotărîţi să-şi" îndeplinească 18,15 Tr
activitate şi în cel al servi oraşelor, îndeosebi în loca energie electrică de peste 18,25 La
ciilor de gospodărie comuna lităţile cu program restric 2 400 kWh. Subliniez că apli în mod exemplar îndatoriri din contribuţia in bani pe;
lă şi locativă şi transportu tiv de furnizare a apei reci, carea acestei măsuri nu nu le faţă de întreaga clientelă. au
lui în comun urban s-au ri au fost instruiţi asupra ob mai că nu stinghereşte acti
dicat probleme privind adap ligaţiilor lor în privinţa vitatea secţiilor prestatoare NICOLAE GHERMAN Din contribuţia în bani şi Nu au fost atacate, spre 18,50 100
tarea acestui sistem lâ noi orei de începere a furni de servicii, dar ne aduce o preşedintele cooperativei prin munca patriotică a ce exemplu, lucrările pentru 19,00 Te
le cerinţe ale populaţiei. de zării apei. serie de avantaje : economi meşteşugăreşti tăţenilor se realizează în fie construcţia dispensarului me 19,30 Re
rivate din trecerea întregii Prin administratorii de sim energie electrică, va' „Mureşul" Deva care an importante obiecti dical din comuna Baru, 19,50 Fii
activităţi la ora oficială de fond locativ, asociaţiile de ve social-culturale, de larg deoarece nu s-a asigurat am de
vară. Evident, măsura ce locatari au fost încunoştin- CUM VOR FUNCŢIONA GHIŞEELE PUBLICE interes obştesc şi de mare plasamentul (lucrarea res Pr<
urmează să devanseze cu o ţate asupra noului program utilitate publică, obiective pectivă a fost cuprinsă şi în lor
oră toate obişnuinţele noas de furnizare a apei calde In mod firesc, serviciile birilor telefonice interurba care sporesc şi îmbogăţesc planul pe 1978). Aceasta 21,10 AtC
tre de pînă acum a fost pri menajere, iar personalul cen puse la dispoziţia populaţiei ne. S-a dispus ca diriginţii zestrea edilitară a oraşelor deoarece consiliul popular,
mită şi de oamenii muncii tralelor şi punctelor termi îşi vor adapta activitatea, de oficii să fie prezenţi la şi comunelor judeţului nos conform Legii fondului fun rar
din acest important sector al ce, după cum am fost asi începînd cu 27 mai a.c., orei lucru de la prima oare, să tru. Consiliile populare — ciar, nu a luat măsuri pen 21,45 Tel
serviciilor sociale cu interes guraţi, cunoaşte în totalitate oficiale de vară stabilită fie de faţă la predarea titulare de plan şi benefi tru recuperarea şi darea în
deosebit. Ei au. văzut în a- acest program. prin Decretul Consiliului de schimburilor, la schimbul de ciare de investiţii în nume circuit a unui ’ teren ne
eeastă măsură posibilitatea Lucrătorii din transportul Stat al Republicii Socialiste expediţii, la toată activita le cetăţenilor, după ce au agricol în locul celui care
realizării unor consumuri în comun urban, care este România. Cum vor funcţio tea în general. fost stabilite obiectivele care urmează a fi scos de la agri
mai economicoase de ener organizat de către unităţile na, ce măsuri s-au luat pen — Difuzarea presei se va trebuie realizate împreună col pentru construcţia dis
gie electrică, ceea ce creează de gospodărie comunală şi tru ca activitatea lor să se desfăşura mai operativ ? cu locuitorii şi s-au votat pensarului. De asemenea, nu
premise noi de încadrare a locativă, au fost cuprinşi în desfăşoare ireproşabil ? — Fără îndoială. S-a luat sumele de autoimpunere — s-au început lucrările de BIJCU1
activităţii respective în in grafice pe ture de serviciu, — Chiar astăzi (23 mai a.c. legătură cu autobazele din trebuie să acţioneze cu toa construcţie a căminelor cul dioprogr
Radiojur
dicatori economici optimi. astfel ca vîrfurile de trans — n.n.) am avut o telecon- judeţ şi s-a stabilit ce tre tă răspunderea pentru fina turale planificate la comune presei; i
Consiliile oamenilor mun port să fie trecute cu bine. ferinţă cu toate oficiile din buie făcut pentru ca pache lizarea şi darea în funcţiune elfii*'• o.
cii de ia întreprinderile şi Insistăm în această privinţă judeţ — ne spunea tovară tele cu ziare să nu întîrzie. a fiecărei construcţii la ter le Lunca Cernii, Densuş, 9.05
Luncoiu de Jos, Homos, Cer-
exploatările de gospodărie în mod deosebit asupra eşa şul Mircea Deac, directorul — In ce priveşte activita menul înscris în planul a- băl, precum şi cele de ali lor; 10,0(
comunală şi locativă, de ia lonării în funcţie de ora în Direcţiei judeţene de poştă tea unităţilor Casei de eco nual de dezvoltare econo- mentare cu apă cuprinse în 10.05 A
Grupul judeţean al între ceperii programului de lucru şi telecomunicaţii. Am dis nomii şi consemnaţiuni — mico-socială a fiecărei uni planurile comunelor Baniţa, Ştiinţa ş
prinderilor de profil au sta ia diferitele întreprinderi şi cutat foarte amănunţit cu ne-a declarat tovarăşul Va- tăţi teritorial-administrative. Bunila, Glielari, Baia de mente
bilit o seamă de măsuri ca instituţii din municipiile şi toţi diriginţii asupra necesi sile Furir, directorul Su Anul acesta, în programe Criş, Băcia. Din construcţi de ştiri;
re vor permite ca, la dispo oraşele judeţului. Numai în tăţii de a se lua ţoale mă cursalei C.E.C. Hunedoara, le de investiţii ale consili ră Radio
ziţia populaţiei, aceste ser felul acesta se vor putea surile pentru ca activitatea programul va începe cu o ilor populare, sînt prevăzute ile începute în anii trecuţi diopublic:
vicii să fie puse fără vreun parcurge fără perturbaţii să se desfăşoare fără greşea oră mai devreme dimineaţa a se construi din fondurile şi la care se bate pasul pe de ştiri;
impediment. vîrfuriie de transport în co lă, încă de la 27 mai ora si tot cu o oră se va de populaţiei şcoli, cămine cul loc amintim : căminele cul folclorulu
Dispecerii de la sisteme- mun. zero. vansa pauza de prînz şi turale, grădiniţe, noi săli de turale din Chitid şi Bo.şorod, zică usc
— Ce măsuri se au în ve ora de închidere. Au fost clasă, ateliere şcolare, dis Pricaz, Geoagiu,’ Banpotoe, la 3; 15,1
AVANTAJE DIN MAI MULTE PUNCTE dere ? luate măsurile necesare pen pensare medicale umane şi Birsău, Ostrov. Alte lucrări 16.00 Rad;
DE VEDERE — în centralele automate tru ca, încă de la descinde veterinare, anexe gospodă înscrise în plan şi neatacate ordonate
se vor muta ceasurile ce re, cetăţenii să poată solici încă sînt cele de extinderi Plai de
O dată cu aplicarea noii ţile noastre prestatoare de marchează timpul şi cele ce ta efectuarea de operaţii reşti, împrejmuiri, reparaţii la unele şcoli şi cămine cul uşoară;
ore oficiale de vară, unită- servicii se vor deschide di înregistrează durata convor- C.E.C. la ’ unele edificii şcolare şi turale, * reparaţii capitale, ştiri; 17,05
culturale, drumuri şi trotua
re, lucrări de alimentări cu împrejmuiri, săli de gimnas 17,20 Pe
Cintcce d
altele.
Praşilele ficarea unor localităţi şi tică şi întîlnim O la asemenea 18.00 Orele
apă şi de canalizare, electri
Teliucu
situaţie
altele. Care este stadiul rea
efectuate ia lizării acestor obiective care Inferior, de Bretea Română, de doină, <
Semnale
Sus,
Crişcior,
Certeju
au termen de dare în folo Balşa, Vaţa de Jos, Lăpugiu Cadenţe s
timp şi de sinţă anul acesta, acum după de Jos, Baia de Criş, Blăjeni, Intr-o oră
stop muri«
primele 4 luni ale anului Gurasada, Sălaşu de Sus şi
calitate 1979? altele. TIMIŞOA
Situaţia realizării con Consiliile populare trebuie litatca rad
(Urinare din pag. I) strucţiilor şi a lucrărilor din să acţioneze mai energic azi ; 18,15
contribuţia’ în bani a cetă pentru impulsionarea ritmu şu, Dumiti
suprafaţa stabililă. De ase ţenilor este departe de ceea lui de execuţie a lucrărilor Dorobanţii
18,30 Izvoar
menea, la cooperativele a- ce trebuia şi se putea face. din contribuţia în bani, fo
gricole din Sîrbi, Burjuc si Avansate cu lucrările de losind — aşa cum sînt indi misiune ele
populare d
Zam se depun eforturi sus construcţie la dispensarele caţiile — materialele şi for
ţinute pentru efectuarea la medicale umane sînt consi ţa de muncă locală, mese timişene; ]
timp şi de calitate a praşi- liile populare comunale Ve- riaşii din satele şi localităţile d răgi te de
lelor mecanice, remarcîn- ţel, unde s-au terminat fini respective. Nu trebuie să aş 19.00 Viaţa
du-se contribuţia meritorie sajele interioare, Toteşti, tepte să vină alţii să le ri Revista son
a mecanizatorilor Viorel Cri- Brănişca şi Cîrjiţi. Aceste o- dice construcţiile de care au că ; 19,45—2
şan, Petru Petraşca şi Iosif biective sînt ridicate în nevoie. Aceste lucrări tre mint de an
Calineac la întreţinerea cul roşu şi acoperite, iar acum
turilor angajate în acord se iac lucrările de tencuieli buie să fie făcute în regie
singurii
răspunzători
proprie,
global cu cooperativele a- interioare şi exterioare. Sînt de nerealizarea lor fiind con
gricole. Evident, eforturilor însă multe comune unde lu siliile populare. Tot ee este IfJlNI
lor trebuie să li se alăture crările planificate n-au fost ESb^mm
şi cooperatorii, care au da încă atacate, iar altele, în prevăzut în plan trebuie rea
toria să intervină cu opera cepute cu ani în urmă, nu lizat la termen şi acestui DEVA : E
tivitate la efectuarea praşi- sînt nici acum finalizate ne- scop trebuie să-i acordăm tea (Patria)
I.P.I.C.C.F. Deva, secţia mecanică. Comunistul Teodor Ban lucrează la o maşină de lelor manuale pe suprafeţele punîndu-se strădanii pentru atenţia cuvenită. riilc 1-11 (Ar
alezat şi frezat unde prelucrează unele piese de schimb pentru siderurgie. unde există pericol de îm- a fi realizate în termenele RA : Cobra
Foto: VIRGIL ONOIU buruienare a culturilor. replanifieate. N. BADIU patrulea ste
muri in
structorul);
Cobr a (Unii
Reducerea cheltuielilor Activitatea mai mult sau mai puţin problemă d
iembrie) ; Di
până (Rcpiil
de producţie, cu deosebire alandala a Autoservice-ului din Deva Al patrulez
ral);
Dueliş
resc) ; V U
ea de a
LC
a cheltuielilor materiale Se zice — cel puţin aşa Moskvici, Iosif Peter, i-a dînsului ne-am deplasat la zuri planificarea reparaţiilor resc) ; para
oglinzi
susţin posesorii de autotu comunicat lui Ioan Budai faţa locului — împreună cu nu se respectă, fiind foarte PETRI LA : 1
risme, proprietate personală noua hibă şi i-a spus : „Fă cîţiva tovarăşi de la Consi ia modă obiceiul de a se maimuţa (M
(Urmare din pag. 1) tea creşterii eficienţei eco — că dacă, ai maşină mică, rost de puntea din faţă că liul popular judeţean, In lua direct legătura cu depa N1NOASA :
nomice, de la necesitatea ac ai şi necazuri cu’ duiumul. noi nu avem“. „De unde ?“. spectoratul judeţean al M.I. natorii şi a se şopti la u- turnată (Mu
Iilor la 1000 de lei producţie centuării . autoconducerii şi Ba te lasă carburatorul, ba „Treaba matale, te descurci“. şi U.J.C.M. Cercetările au rechea acestora:’ „M-a tri R IC ANI : De
fabricată. Cele mai evidente autogestiunii. în acest cadru, strănută o bujie, ba ţi-o Aici trebuie precizat că, in scos în evidenţă că proble mis tovarăşul Cutare“. In a- tă a oglinzii
BRAD : Elibi
nerealizări se localizează la trebuie acţionat ferm pentru „mîngîie“ cineva cu un cui, tr-adevăr, aprovizionarea cu ma nu e chiar aşa cum a ceste condiţii ciubucul sau Praga, seriili
unele întreprinderi miniere asigurarea bunei aprovizio ba cîte şi mai cîte nu se pot piese de schimb a Autoser sesizat-o Ioan Buclai. Omu atenţiile cu „Kent“ şi lichide roşie); ORA?
din Valea Jiului — cum sînt nări tehnico-materiale — intîmpla’. Aşa o fi ? Proba vice-ului e foarte precară, lui i s-a spus că puntea din eu etichete colorate ţipător ţci palide (T
cele de la Livezeni, Lonea, conforme cu normele de con bil. Cel puţin aşa ne în iar procurarea unei piese faţă trebuie înlocuită şi că este în floare. Un cetăţean escapadă t
Paroşeni şi Bărbăteni —, la sum stabilite — şi legat de deamnă să credem peripeţi durează foarte mult. Discu unitatea nu dispune de piesa care avea maşina la reparat (Flacăra); G
C.S. Hunedoara, I.V. Călan, aceasta perfecţionarea cores ile prin care a trecut Ioan ţiile au continuat între cei respectivă, dar n-a vrut să (nu-i dăm numele fiindcă Genllemen J
întreprinderea de lianţi De punzătoare a activităţii de Budai din Deva (str. 23 Au doi : „N-aduci puntea, nu-ţi înţeleagă, să mai aştepte. I ne-a rugat) ne-a spus pe a- cultură); IIA
dorii (Popul
va, la întreprinderea de tri transport, pentru adoptarea gust n.r. 172) şi al său Mosk- facem maşina la termen“ — s-a indicat şi o adresă de ceastă temă : „Dau ciubuc, Sărbătoarea s
cotaje din Hunedoara şi fa şi înfăptuirea unor măsuri vici 408. Intr-o scrisoare tri a zis I.P. ’ Şi în conformita unde poate procura ceea ce sigur că da. Cum n-aş face-o, s-a născut
brica similară din Petroşani. judicioase în domeniul gos misă recent redaţiei I.B. ne eînd aici, la Deva, aşa e o- LAN : Totul
Neîncadrarea în nivelul podăririi şi utilizării cu înal povesteşte că, în urmă cu biceiul. Fără să mişti din (Casa de cu
cheltuielilor de producţie îşi tă eficienţă a materiilor pri mai multă vreme, maşina sa OPINIA PUBLICĂ ÎN ACŢIUNE urechi, nu prea ai şanse să RIA : Din i
are originea, în principal, în me, materialelor, combusti s-a „pupat“ cu un corp mai ţi se facă reparaţii de cali (Mureşul); IL
depăşirea consumurilor nor bililor şi energiei. Aceeaşi dur şifonîndu-şi serios „hai tate şi la timp.,.“. în timpul aproape : cumii
TELIUC
Tel
bufetul
programului
in
din
mate’ la materii prime, ma atentă preocupare se impune na“ de tablă, aşa că singura cintă e des vizitat de lucră nerul) ; CHEL
folosire-a
şi
teriale şi energie electrică — în întreţinerea capacităţilor de soluţie ce stătea în faţa şo te cu această decizie, Mosk avea nevoie, dar el o ţinea torii atelierului care — sub niştea pădu
ferului amator a fost aceea
a
utilajelor,
C.S.II., întreprinderile minie de a-şi duce maşina la Auto- viciul a fost scos din atelier una şi bună : să i se repa ochii blajini ai şefului de resc).
re amintite, I.U.M. Petro producţie, în ridicarea nive service. Zis şi făcut. La ate şi aşezat cu foarte multă re maşina cît mai repede. unitate — se delectează cu
şani, I.L. Deva —, în nerea- lului tehnic şi calitativ al lier, specialiştii în cai pute grijă pe butuci. In vremea Atanasie Cojocaru, şeful a- cafele şi ţigări lungi, stînd
lizarea producţiei fizice, de produselor care, în perfectă re pe patru’ roţi au studiat aceasta, Iosif Peter — cum telierului de la marginea picior peste picior de vorbă IYREM
păşirea cheltuielilor cu în simbioză cu îndeplinirea pla autoturismul din toate punc a constatat recent o comisie Devei ne-a spus că urmea cu clienţii. în curte e haos, itaJiEKBS
treţinerea şi folosirea utila nului producţiei fizice, influ tele de vedere, l-au ciocănit care a fost la faţa locului ză să sosească piesa solici piesele înlocuite de la maşini
jelor sau nerespectarea para enţează în mod direct nive şi au liotărît ce trebuie fă — muncea la repararea unei tată, aşa că în curînd pro sînt aruncate alandala, pete Timpul prol
metrilor calitativi ai produ. lul valoric al producţiei nete cut pentru ca Moskviciul să maşini proprietate personală blema iui I.B. se va limpezi. mari de ulei împestriţează 25 mai : Vrem'
obţinute.
selor, cum este cazul la cele alerge din nou pe arterele — ’şi după programul de Vizita la Autoservice-ul din incinta betonată. nc caldă, dar t
două unităţi de tricotaje din Acţionînd cu toată exigen de asfalt ale judeţului şi pa lucru, dar şi în timpul a- Deva, cercetările de care Sigur, aspectele ce trebuie bilă în a doua
Hunedoara ’ şi Petroşani, la ţa, în lumina indicaţiilor şi triei. S-a făcut şi o planifi cestuia — pe care a şi vîn- vorbeam, au relevat că aici avute în vedere şi îndrep intervalului, noroi
mai
mult
Tesătoria de’ mătase Deva, orientărilor date de secreta care conform căreia stăpî- dut-o cu bani buni. Mai se petrec şi lucruri care nu tate la Autoservice-ul din za.Vor cădea
I.B. Deva. rul general al partidului la nul autoturismului avariat a apoi I.P. a mai cumpărat o prea sînt în regulă. Punctăm Deva sînt mult mai multe ploaie însoţite (
Concentrîndu-şi întreaga a- recenta Consfătuire de lucru fost invitat să se prezinte maşină accidentată — se cîteva dintre acestea pentru şi acest fapt cere interven electrice în ce.;
de la C.C. al P.C.R., orga
tenţie asupra traducerii in nele şi organizaţiile noastre la data de 1 martie ca să-şi spune că şi-a făcut un obi a le pune în atenţia celor ţia rapidă a conducerii coo parte a zonct.
moderat,
viaţă a sarcinilor şi indica ridice proprietatea, căci la cei din această practică — ce conduc activitatea aces perativei „Mureşul“ şi a suita locale, car
cări
ţiilor date de secretarul ge de partid, consiliile oameni acea dată maşina va arăta şi a introdus-o în reparaţie, tei atît de solicitate unităţi. U.J.C.M. căci generează mul Banalului vor ;
neral al partidului, tovarăşul lor muncii şi colectivele din ca nouă-nouţă,’ sau cit mai tot în scopul comercializării. Deşi programul de lucru te nemulţumiri din partea km/oră, din sei
Nicolae Ceauşescu, organele fiecare unitate economică aproape de aşa ceva. Au în Ioan Budai s-a dus la condu trebuie să înceapă la ora posesorilor de autoturisme. Temperatura ir
si organizaţiile de partid, vor reuşi să-şi îndeplinească ceput reparaţiile şi specia cerea atelierului şi a insis şapte, mulţi meseriaşi vin la In această acţiune — pe ca cuprinsă între '
consiliile oamenilor muncii şi în mod ’exemplar sarcinile şi liştii au sesizat cu această tat să i se repare maşina, a lucru mai tîrziu. In incintă re o vrem operativă şi efi de, iar cea mas
colectivele din fiecare uni angajamentele luate în acest ocazie — ceea ce n-au văzut scris şi conducerii coopera intră cine vrea şi pe lingă cientă — trebuie neapărat şi 29 grade.
Pentru 2G şi Z
tate economică au datoria să an, ridicînd, astfel, pe o la început — că trebuie tivei ,’Mureşul“. Dar în za maşinile aflate în reparaţie urmărită şi problema instau me în general
acţioneze cu responsabilita treaptă superioară, contribu schimbată şi puntea din fa dar i-a fost strădania. Aşa se învîrt o mulţime de oa rării în activitatea atelieru cerul mai mult
te şi hotărîre pentru apli ţia judeţului Hunedoara la ţă a maşinii, fiindcă cea că a trimis o scrisoare re meni fără alt scop decît a- lui a unui climat de respon cădea averse dr
carea întocmai a noului me impetuoasa dezvoltare econo- veche prezenta serioase aba dacţiei rugîndu-ne să-l aju cela de a-i deranja pe me sabilitate, cinste şi corecti vor semnala o
canism economic, care por mico-socială a patriei noas teri de la linia dreaptă. Şe tăm să iasă din. situaţia în canicii auto şi a se expune tudine. lectrice.
neşte tocmai de la necesita tre socialiste. ful echipei care muncea la care se află. Cu scrisoarea la accidente. ’ In multe ca TR. BONDOR