Page 84 - Drumul_socialismului_1979_05

rag <t OKIÎMUL SOC1AI.1ŞMUI.IJI NR. 6703 « VINERI, 25 MAI 1979

Vizita de stat a tovarăşului Nicolae Ceauşesou

şl a tovarăşei Elena Ceauşesou le Spania
Noţiunile Unite : Deschiderea sesiunii
Scrisori şi telegrame adresate de La Fabrica de acumulatoare „îitdor“ Adunării Generale consacrată examinării
personalităţi şi oameni aî muncii (Urmare din pag. 1) răşul Nicolae Ceauşesou se situaţiei din Namibia
interesează îndeaproape de
din Spania care- şi României, şi aprecia­ soluţiile tehnologice folosite,
NAŢIUNILE UNITE 24 (A-
ză că există largi posibili­ de modul de organizare a în­ gerpres). — în discursul ros­ trebuie aplicate sancţiuni e-
conomice severe, ca urmare
(Urmare din pas. l> vizită plăcută în Spania. Vi­ tăţi cu relaţiile fabricii cu tregii activităţi. Sînt exami-. tit, la deschiderea sesiunii a politicii de apartheid pro­
zita domniei voastre consti­ întreprinderi româneşti să nate şi discutate posibilită­ Adunării Generale a O.N.U, movată de guvernul de la
sitatea Complutense, împreu­ tuie un act de mîndrie na­ cunoască o dezvoltare şi mai ţile concrete de a dezvolta consacrată examinării situa­ Pretoria.
nă cu studenţii săi. Statuia ţională, fiind, în acelaşi timp, largă. şi mai mult relaţiile acestei ţiei. din Namibia. Sam Nu- Joi, la reluarea dezbateri­
lui Traian. din Alcantara- un prilej pentru o mai ma­ Se vizitează secţia de fa­ moderne fabrici cu întreprin­ joma, preşedintele Organiza­ lor' în problema namibiană,
derile din ţara .noastră.
Gaceres — şe spune în scri­ re apropiere între cele două bricaţie a pulberii de plumb, ţiei Poporului din Africa de Adunarea Generală a hotă-
soare — aşteaptă pe acel ce popoare latine. Subliniind că secţia de ebonite, secţia de După încheierea vizitei, e- Sud-Vest (S.W.A.P.O.), a sub­ rît. cu o majoritate de ,93 vo­
simbolizează pe descendenţii această vizită se realizează fabricare a separatoarelor licopteru] prezidenţial s-a liniat că nu există nici o bu­ turi pentru, 19 împotrivă şi
săi, romănii“. pentru prima dată în istoria din plastic, secţiile de mon­ îndreptat spre Pal ritul Aran-, ză „pentru convieţuirea şi 11 abţineri, nerecunoaşţerea
Gines Gutierrez Santos, vi­ relaţiilor româno-spaniole, taj şi încărcare a acumula­ juez, reşedinţa rezervată pre­ reconcilierea cu regimurile' deplinelor puteri ale delega­
cepreşedinte al Consiliului doresc să vă spun că prézen.-' toarelor, precum şi sala de şedintelui României pe tim­ rasiste -minoritare' aflate la
General al asistenţilor teh- ţa domniei voastre,/in Spa---. expediţie a produselor. Tova- pul vizitei sale în Spania. putere .in Africa australă“, ţiei R.S.Â. Ca urmare, dele­
niCo-sanitari din Madrid, nia constituie o inestimabilă împotriva Republicii Sud-A-’ gaţia rasiştilor a fost obli-
scrie în telegrama adre­ contribuţie menită să ducă Intîlnire de lucru fricane,, a arătat vorbitorul. gată să părăsească sesiunea.
sată preşedintelui Nicolae la găsirea modalităţilor di­ .’foi a avut loc la Madrid’ vernului spaniol, diferite. ns->
.Ceauşeşcu : recte. pentru instaurarea pă­ o intîlnire de lucru intre -mi­ pecte legate de concretizarea,
„In’numele Consiliului Ge­ cii şi buna înţelegere intre nistrul afacerilor externe al Orientul Mijlociu
si
acţiunilor
pri­
neral al asistenţilor tehnico- naţiuni. Această frumoasă şi României, Ştefan Andrei, si măsurilor dezvoltarea relaţiilor
vind
sanitari şi al meu personal, - umană dorinţă este inspira­ ministrul afacerilor externe pe multiple planltri dintre TEL AVI V 24 (Agerpres), luată de agenţia France
vă dorim o. Vizită plăcută în tă,de personalitatea dumnea­ al Spaniei, Marceliiio Oreja. România şi Spania, pentru — Un purtător de cuvint mi­ I’resse. Se precizează-că a-
ţara noastră“. voastră-şi de felul în caro aţi In acest cadru, cei do; mi­ buna pregătire a reuniunii, litar işraeliân a confirmat că părarea antiaeriană a rezis­
Pictoriţa de origine româ­ apărat şi apăraţi indepepden- niştri de externe. a.u exami­ ele la Madrid din 1980, per-- avioane israeliene, au atacat, tenţei . palestiniene a intrat
nă, Simona Ionescu-Pop, a- . ţa ţării şi promovaţi dreptul' nat, în spiritul înţelegerilor tru întărirea’ climatului de- joi dimineaţă, regiuni din în acţiune, împiedicând avi-a-r
cată, printre altele : internaţional. CU toată stima­ ¡'convenite de. preşedintele deslindere. pace si securitate sudul Libanului, unde sînt’ ţia israeliană să-şi atingă o-
„Mult stimate domnule pre­ şi consideraţia !“. Nicolae Ceauşescu cu regele
palestinie­
concentrate,
forţe,
şedinte. ailînd despre vizita In scrisoarea sa. Anlonio ' Spaniei şi preşedintele gu­ în Europa şi în întreaga ne — transmite agenţia Fran­ bie'ctivele.
lume.
Somniei voastre în Spania, Barbara Olivito, expert in- ce Presse. Acest atac israelkm — pre­
vă urez bun venit. Doresc dţistrial din .Zaragoza, arată Semnarea unor acorduri de cooperare I cizează agenţia France Pres­
ca yizila’ să contribuie la printre altele : „Am vizitat -A- se — a avut. ioc la câteva
dezvoltarea relaţiilor rbmâ- România . şi’ am rămas pro- ' . Cu prilejul vizitei preşedin­ — Acordul privind trans­ i BE1RUT 21 (Agerpres). — ore după raidul efectuat
ino-spaniole. Acţiunea consti- fund impresionat de frumoa­ telui Republicii Socialiste porturile rutiere internaţio­ Avioane israeliene au horn-- miercuri seara asupra regiu- •
jluie o nouă dovadă a poli-’ sa dumneavoastră ţară, de- România, tovarăşul Nicolae nale , Lardat, jcu., dimineaţă, 're­ ni 1 Âichyeh din. acelaşi sec-
itieii pe c-are o desfăşuraţi cu’ oamenii pe care i-am întil- Ceauşescu, în Spania, ia • — Protocolul privind dez­ giunea Rihane. din sectorul (oi. şi a, două sate din. apro­
¡succes pentru promovarea- nit,. adevăraţi prieteni pe Ca-' Madrid au fost semnate ur­ voltarea relaţiilor economice- ..entral al sudului Libanu­ pierea Beirutului : Damouf
¡relaţiilor patriei noastre, în: re doresc oric-înd să-i revăd. mătoarele acorduri privind între Ministerul Industriei lui. anunţă agenţia pales-
spiritul echităţii-şi prieteniei- Calităţile şi virtuţile umane dezvoltarea relaţiilor de co­ Construcţiilor de Maşini din. tiriiană de presă V.'AFA, re­ si Ilarei Al Naameh.
£
cu toate naţiunile lumii“. şi politice ale dumneavoas~ laborare româno-spaniole în Republica.Socialistă România'
O amplă scrisoare trimite tră şi ale soţiei dunîneavoas- ' şi Institutul Naţional de în--' CONGRESUL PARTIDULUI REPUBLICAN
şl Atanasie Nacu, diplomat tră vă situează printre puţi­ diferite domenii : dustria din Spania (I.N.Î.) şi
- În ştiinţe economice, preşe- nii oameni .politici de talie — Acordul de cooperare — Acordul de colaborare-'■ AL POPORULUI DIN TURCIA
.1 dintele firmei „Romanespa mondială care se străduiesc culturală şi ştiinţifică : între Agenţia Română de.
j S. A.“. El scrie : „Aş dori să cu adevărat să cultivé prie­ — Convenţia pentru evita­ Presă „Agerpres“ si Agenţia ANKARA 24 (Agerpresi. —. dezvoltării cooperării c u . ţ ă ­
1 vă urez un bun venit si o tenia în întreaga lume“.... rea dublei impuneri : Spaniolă de ştiri „EFIC“. La Ankara au • început ‘ joi rile vecine.
lucrările celui cle-al 24-1 es La lucrările Congresului,
Congres a! Partidului Re­ care vor dura trei zile. par­
publican al Paporului de gu- ticipă 1542 delegaţi, repre-
Camera Reprezentanţilor o delegaţie condusă de gene- prin convorbiri paşnice şi
a Statelor Unite a hotărî! in . ral-maior Constantin Burada. intr-un spirit de respect re­ vernnmint din Turcia'. xentînd pe cei aproximativ
unanimitate să doecmeze o preşedintele Consiliului Naţio­ ci oroe. Discursul inaurura! — care 450 000 membri ai partidului,
medalie jubiliară de aur ac­ nal al Societăţii de Cruce n face o âmplâ analiză a si­ precum' şi- delegaţii unor.
torului John Wayne, in semn Roşie. Aialolahul Azeri Omni. tuaţiei din partid si din ţară partide din 12 ţări.
de omagiu adus prestigioasei Ordinea de zi a conferinţei procuror al tribunalului isla­ — a fost rostit de preşedin­ Partidul Comunist Român
salo cariere. Jolm Wayne îm­ a cuprins probleme privitoa­ mic ui Teheranului — a a- tele acestei formaţiuni poli­ este reprezentat de tovarăşul
Tovarăşul Gheorghe Râ- plineşte simbâtă 72 de ani. re la voluntariat şi rolul lui stunţat — după cum infor­ tice. actualul premie! Bulon! Gheorghe Răduleseu. mem­
dutescu s-a întilnit cu IliUmel In prezent, marele actor sc în activităţile de Cruce Roşie. mează ziarul iranian ..Key- Eeevit — informează agenţia brii a) Comitetului Politic
ţelin. vicepreşedinte al Con­ se află Internat Intr-un spi­ li han" — că 700 de deţinuţi-
siliului de Miuiştri al Repu­ tal din Los Angeles, în con­ Ministrul afacerilor ex­ politici au Cost puşi in iiber Anatolia. Evocând liniile ge­ Executiv al, C.C. al P.C.R.
blicii Turcia, şl cu Teoman terne al R. P. Bangladesh, ta'e iu capitala iraniană nerale ale politice externe Reprezentantul partidului
Koprululer, ministrul comer­ valescenţă după cea de-a shamsul tiu iţi şi omologul său Bl .s făcut cunoscu 1 că nu- a guvernului său., vorbitorul nostru ■, adresat participan­
ţului. treia operaţie de cancer. birmanez, li Myint Manng. ■»lărui deţinuţilor poliliei ia a subliniat între altele, im­ ţilor la Congres mesajul de
Cu acest prilej a fost evo­ ■ semnat la Dacca. acordul au Teheran este de 2 000 intre portant'.- pe care ,> acordă ui!ut ii C.C. al P.C.R.'
cat cursul ascendent al rela­ Intre 22—24 mai a.c., Ia privire la frontiera terestră. rar * 70 de femei.
ţiilor dintre România şi Tur­ Atena s-au desfăşurat lucră­ Dooumentul a fost semnal eu
cia, precum şi dezvoltarea a- rile celei de-ă treia conferin­ ocazia vizitei la Dacca a pre­ Italia NECESITATEA LUPTEI ÎMPOTRIVA
cestora. ca urmare a înţele­ ţe balcanice a Societăţilor de şedintelui birmanez 'J N»
gerilor şi documentelor con­ Cruce Roşie şi Semilună Ro­ Win. ELEMENTELOR EXTREMISTE
venite cu prilejul vizitelor la şie din Bulgaria, Grecia. Iu- . Purtătorii de cuvint ai ce­
nivel înalt de la Bucureşti şi goslavia, România,îşi Turcia. lor două părţi au relevat că j ROMA 24 (Agerpres) — vizării elementelor teroriste.
Ankara. Din ţara noâstră a luat parte acest acord a fost realizat * Ziarul „L’Unila“ a publica' Acţiunile de acest fel, subli­
* un document ,il Direcţiunii niază Direcţiunea P.C.I.. au
{ P.C.-I. privind necesitatea ca scop crearea în ţară a
. intensificării luptei impotr.i- uriei atmosfere de încordat'"
| va elementeloi extremiste, şi haos.
NAVA COSMIC A tor... starea în cere sc aiiă * subliniind că. în prezent In document sc cere aulo-
* <►; -tsiăzi .'.o.ilirnvl previ- - campania electoral;! pentru rităţilor adoptarea unor ma­
DIN ORAŞUL AURORA aurmu. întreţinui cu grijă, | alegerile parlamentare se suri de întărire a ordinii pu­
curăţa- si terii tir rugină, J desfăşoară în condiţiile acii-" blice.
\ Intr-o ştire publicată în simbolul Parisului a rezis­
aprilie 1897 de un ziar din tat 90 de ani şi are toate CREŞTEREA SMOGULUI INDUSTRIAL
Dalias (S.U.A.), se releva patronii hotelurilor de a s'tnt supuse eroziunii sau şansele şă reziste încă ÏN JAPONIA
¡aptul că o navă cosmică mai tace nişte bani... pericolului eroziunii. Dis­ multă vreme. Inaugurală la * I
de lorma unei ţigări a ate­ trugerea mediului şi po­ 31 martie 1889 cu prilejul
fuurile
careţi
industriale
TOKIO 24 (Agerpres). —
I rizat în oraşul Aurora (sta­ DISPAR PĂDURILE luarea lui pun in pcricoT Expoziţiei industriale, mon­ „Atenţie, smog ¡biochimic !“ descompuntndu-se sub şi ofe'b^-
¡i tul Texas}, iovindu-se de existenţa a 280 de. specii diale, construcţia urma să esté mesajul pe care l-a tut razelor solare, prezintă
o moară de vini, Corpul Tăierea pădurilor in­ de mamifere, 350 ‘¡pecii de reprezinte o curiozitate a transmis Serviciul meteoro­ un serios pericol pentru să­
! astronautului a ¡ost inmor- tr-un ritm alarmant va păsări şi 20 000 soiuri de arici inginereşti. Odată logic al Japoniei autorităţilor nătatea’ omului, in u l t i m i i
prefecturilor
majoritatea
cinci ani, peste 2 000 de per­
din
mîntat in cimitirul oraşu­ conduce, in urma modiii- plante. expoziţia 'încheiată, turnul ţării. Serviciul a anunţat soane şi-au pierdut viaţa,
lui. Evident, era o glurhă cării echilibrului ecologic, trebuia să Ue demonlal creşterea bruscă a conţinu­ f i i n d intoxicate cu reziduuri
la secetă catastrofală şi TURNUL EIFFEL
care urmărea să facă ce­ dacă nu i-ar ii venii în tului de substanţe.' nocive industriale din apă sau din
V inundaţii, afirmă specialiş­ ajutor progresul tehnic r din aer, provenite din rezî- aer.
î. lebră mica localitate. Dar, tii indieni. Potrivit dalelor NONAGENAR ii
după 80 de ani, cei ce oficiale, numai 23 la sulă turnul eru tocmai potrivit
din suprafaţa ţării este a- pentru antena necesară te­
au citii informaţia, au lua­ Trei milioane şi jumă­ legrafului iară tir. Se afir­ a
coperită in prezent de pă­ tate este ciira anuală a „Ziua eliberării Africii
t-o in serios. Potrivit zia­
duri. Dar, potrivii preşe­ turiştilor care vizitează mă că datorită antenei in­
rului „Time“, sute de tu­ dintelui Consiliului indian cel mai pitoresc punct de stalată pe Turnul Eiiiel, \ I Prin hotărârea Confe­ fost afectate in evoluţia,
rişti din toate colţurile pentru protecţia naturii, atracţie ai capitalei iran- poliţia franceză a reuşit să rinţei extraordinare a f r i ­ lor ulterioară de numeroa­
S.U.A. au sosii in Aurora I-Iiralal Palei, aceste pă­ ceze — Turnul Eiilel. în­ descifreze o radiogramă a cane la nivel malt. desfă­ se dificultăţi economice, so­
duri există doar ,,pe hîr- suşi Gust ave Eiiiel, con­ Matei Hari din care re­ şurată în 1963, la Addis ciale şi culturale. Rezol­
pentru a căuta morminlui Abeba, în ţările de pe_ a- varea lor necesită lichida­
tic". Specialiştii au calcu­ structorul turnului, afirma zulta că această spioună
astronautului extraterestru. lat că 140 milioane ha (43 că, dacă va ii bine înt’re- se alia in serviciul Ger­ ! I ces.t continent se sărbăto­ rea înapoierii coloniale,
independenţei
Foarte bun prilej pentru la sulă din teritoriul ţării) ţinut, Turnul va ii nemuri­ maniei. reşte anual, la ' 25 mai, consolidarea valorificarea in
„Ziua
Africii“. economice,
eliberării
Ultimele decenii au fost folosul propriu a resurse­
marcate in Africa de o lor materiale şi umane,
transformare conştientă, ne­ făurirea unei economii
cesară şi structurală, in naţionale. Naţionalizarea
Petrolul ţărilor arabe (Documentar) care un foarte mare număr principalelor ramuri eco­
de
state
şi nomice,
„africanizarea“
sec-
şi-au
cucerit
îsi consolidează indepen­ toarelor-cheie reprezintă tot
Petrolul arab ocupă un după anumite surse, sînt e- extras în 1978 reprezintă rabia Saudită este primul denţa. Aceste profunde atîtea elemente de bază
loc important pe piaţa valuate la 551 miliarde de 59 la sută din producţia exportator mondial de ţiţei. prefaceri au înscris con­ ale cursului nou trăit as­
mondială şi, în acelaşi barili. statelor membre ale Orga­ Veniturile obţinute de tinentul pe făgaşul unei tăzi de Africa.
timp, în structura econo­ In 1978, producţia arabă nizaţiei ţărilor exportatoa­ statele arabe din exporta­ vieţi noi, în contextul am­ Continentul este confrun­
mică a statelor exportatoa­ de ţiţei a scăzut cu 4 la re de petrol (OPEC) şi 30 rea petrolului şi a gazului plului proces progresist tat şi cu greutăţi de natu­
re, ca şi a celor pe terito­ sută,, comparativ cu anul la sută din producţia mon- natural au fost estimate, trăit de lumea contempo­ ră politică. Mai există,
riul cărora se află în tran­ precedent, atingînd nivelul . dială. în cea mai mare •pentru anul 1978, la 77 mi­ rană. Dobîndirea şi con­ chiar după încheierea De­
zit — scrie revista „L’Eco- de 6 754 milioane de ba­ parte, petrolul este expor­ liarde de dolari, compara- solidarea independenţei au ceniului O.N.U. al decolo­
nomiste arabe". Sectorul rili. O serie de state arabe tat în stare brută deşi, în- •tiv cu 86 miliarde în devenit realităţi ireversi­ nizării, teritorii aflate sub
petrolier este astfel do­ au hotărît diminuarea pro­ . deosebi în ultima perioadă, cursul anului precedent. bile în destinul continen­ jugul colonial. Situaţia
minant în Arabia Saudită, ducţiei petroliere, în ve­ , s-au intensificat -eforturile Această reducere reprezin- tului. Pentru că statele care din Namibia şi Rhodesia o
în emiratele din zona Gol­ derea conservării princi­ - statelor posesoare pentru • tă, pe de o parte, conse­ configurează harta politică demonstrează ’ pe deplin.
fului, în Kuweit, Irak, Li­ palei lor resurse natura­ valorificarea pe plan local cinţa diminuării producţiei a Africii independente îşi Lupta popoarelor namibian
bia şi Algeria. le : Abu Dhabi — cu 15 la a principalei lor bogăţii petroliere a statelor res­ afirmă tot mai energic ho- şi zimbabwe atestă însă
Nu există date statistice sută, Arabia Saudită — cu ' naturale, prin dezvoltarea pective, iar, pe de alta, a tărîrea de a-şi apăra suve­ faptul că aspiraţia popoa­
ferme asupra rezervelor 11 la sută, Libia — cu 5 industriei petrochimice. deteriorării termenilor de ranitatea, de a găsi căi relor spre libertate nu poa­
cunoscute de petrol din la sută. în schimb, a spo­ In ansamblul statelor a- schimb pe piaţa internaţio­ proprii, democratice de te fi zăgăzuită, că inde­
ţările arabe. Se apreciază rit extracţia de ţiţei în Al­ rabe, Arabia Saudită ră­ nală. In ceea ce priveşte dezvoltare. pendenţa şi suveranitatea
însă că acestea reprezintă geria — cu 11,7 la sută, mâne cel mai mare produ­ anul 1979, se aşteaptă obţi­ Obţinerea independenţei sînt atribute de neclintit
cel puţin jumătate din to­ Kuweit — cu 6 la sută, Du- cător de petrol, ocupînd nerea unor venituri de or­ a reprezentat un moment ale Africii zilelor noastre.
talul depozitelor petrolife­ bai — cu 14 la sută. locul al treilea pe plan dinul a 100 miliarde de de cotitură pentru ţările
re existente în lume şl, Totalul ţiţeiului arab mondial. De asemenea, A- •dolari. africane, dar acestea au EUGENIA MARINESCU
REDACftA 51 AOMiNlSÎRAllA. Oeva. ttr. Dr. Petro G.ota, ne 35. leletoao» t 11275, 11535, 20708. TIPARUL t Tipografia Oeva, str, 23 August, nr. 257. U 365