Page 85 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 85
Proletari din toate ţările, uniţi -vâ Ï
ANUL X X X i
NR. (»704
SÎMBÀTÂ,
20 MAI
1379
4 pagini — 30 bani
ÎNCHEIEREA VIZITEI DE STAT A
TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU SI A
TOVARĂŞEI ELENA CEAUSESCU IN SPANIA
Locuitorii Capitalei au făcut o primire
- , ¡1 entuziastă, deosebit de caldă,
-t conducătorului partidului şi statului
nostru la reîntoarcerea în patrie
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu. organizaţii obşteşti, alte per viaţa, internaţională. Prin' a-
preşedintele Republicii So soane ollciaie. plăuze şi urale, ci îşi expri
cialiste România, împreună Se afla de faţă însărcinatul mau satisfacţia faţă de re
tu tovarăşa Elena Ceauşescu cu afaceri ad-interim al Re zultatele rodnice ale vizitei'
s-au înapoiat, vineri’ seara, gatului Spaniei ia Bucureşti, de stat în Spania.şi convin
Platforma si/ţerarglcâ de la Călim. Echipa tic monton, condusă de Ghcorjhe Anatoli.
in Capitală, din vizita de Carlos Bastarreche Sagues. gerea că convorbirile purta execută asamblarea şi montan« conductei inelare de Ia furnalul nr. 4.
stat efectuată in. Regatul Aeroportul Otopeni, unde te, înţelegerile Ia care s-a
Spaniei, la invitaţia regelui a avut loc ceremonia sosi ajuns Vor contribui la dez
Juan Carlos I şi a reginei rii, era împodobii cu dra voltarea şi adînci'rea pe mai
Sofia. pelele partidului şi statului. departe a raporturilor ro-'
Tn această .vizită, şeful sta Pe frontispiciul aerogării se mâno-spaniole; alit pe plan I.C.M.M. Petroşani trebuie sa
tului român a fost însoţit de afla portretul ,tovarăşului bilateral, cit şi pe arena in *
Gheorghe Oprea,' prim vice- Nicolae Ceauşescu;
prim-min-istrU al guvernului, In întimpinarea tovarăşului ternaţională, spre binele am
Stefan Andrei, ministrul afa Nicolae Ceauşescu, a tovară belor popoare, al cauzei pă
cerilor e x t c r. n e, Nicu şei Elenă Ceauşescu au ve cii şi colaborării .în Europa fie un sprijin de nădejde al minerilor
Ceauşescu, de alte persoane nit mii de locuitori ai Capi şi în întreaga lume.
oficiale. talei, care au făcut condu Grupuri de pionieri şi ti
La aeroportul Olopeni, to cătorului partidului şi statu neri au oferit tovarăşului vans. două obiective însem
varăşul Nicolae -Ceauşescu, lui nostru o primire entu Nicolae-Ceauşescu şi tovară nate. Primul, instalaţia de
şei Elena Ceauşescu buchete
tovarăşa Elena Ceauşescu-au ziastă, deosebit de caldă, ex- Convorbire cu tovarăşul inginer ION VARă.ŞEŢ, transportare a cărbunelui de
fost Shtîmpinaţi cu multă primîndu-şi si cu acest prilej de flori; • director tehnic Ja I.C'.M.iM. Petroşani la huna Bărbăteni ia Prepa-
căldură de tovarăşi din con sentimentele lor de profundă Secretarul general al parti
ducerea de partid şi de stat. dragoste, stimă şi recunoştin dului, t o v a r ă ş a Elena raţia Lupeni, care este o
Erau, de asemenea, pre ţă pentru bogata activitate Ceauşescu au răspuns cu ■ premieră, un unicat în Va
zenţi membri ai .C. C. al desfăşurată de şeful stalului prietenie manifestărilor vi — Cum despre activitatea cesla, altele in'anii care vin. lea Jiului. Pe o distanţă de
P.C.R., ai Consiliului de Stat român, consacrată bunăstării brante cu care cetăţenii Ca colectivului de muncă de la 2,4 kilometri, jumătate din
—
şi ai guvernului, conducă poporului, creşterii prestigiu pitalei i-au întâmpinat la re întreprinderea de construc oprim Tovarăşe cele director să ne producţia de cărbune a mi
Ia
scadente
în
tori de instituţii centrale şi lui României socialiste in venirea in patrie. nei Bărbăteni vine din aba
ţii şi montaje, miniere Pe 1979. Există garanţia că ele
Ceremonia plecării oficiale troşani s-a mai scris, ştim vor fi predate Ia termen? taje pe benzi direct la pre-
obiectiv
Al
paraţie.
dpilea
predat : staţia de ventilatoa
Vineri dupâ-amiază,, a luat ţiilor de cooperare româno- înalţii oaspeţi români, pre
sfârşit vizita de stai a pre spanioie, aduce o contribuţie şedintele guvernului spaniol re de la mina Uricani. Este
şedintelui Republicii Socia însemnată la cauza păcii, Adolfo Suarez Gonzaîesj wééééospumsí'. ¡if uta o staţie modernă, cuplarea
liste România, ' tovarăşul securităţii şi colaborării in Manuel Gutierrez Mellado, ei cu subteranul minei Uri
Nicolae Ceauşescu, ş'i a to ternaţionale. prim-vicepreşedinle al gu la obiectivele scadente i cani aducînd îmbunătăţiri
varăşei Elena Ceauşescu. în De la Palatul regal Zar- vernului, însărcinat cu pro substanţiale în ventilaţia a-
Spania, efectuată la invita zuela, de lingă Madrid, pre blemele securităţii şi apă
ţia regelui Juan Carlos I şedintele Nicolae Ceauşescu, rării naţionale, Fernando că aveţi un larg front de Cure sînt stadiile lor fizice, balajelor.
şi a reginei Sofia. Această împreună eu tovarăşa Elena Abril Martoreli, al doilea lucru în Valea Jiului... avînd in vedere că ne a- La 30 iunie a.c. are ter
vizită, prin rezultatele sale Ceauşescu, însoţiţi de regele vicepreşedinte al guvernului — 254 de_Iucrări şi obiec propiem de jumătatea anu men de intrare in funcţiune
rodnice — subliniate şi de Juan Carlos 1 şi regina însărcinat cu problemele e- tive sini dafe in seama şan lui ?
Declaraţia comună adoptată Sofia, au plecat cu elicop conomice, Marcelino Oreja, tierelor noastre de la Pe- — Irt cinstea zilei de 1 Convorbire realizată de
în această zi la Madrid — terul spre aeroportul Bara- ministrul de externe, alţi
deschide perspective din ce jas. membri ai guvernului, înal- triia, Livezeni, Vulcan, Uri- Mai ani predat beneficiaru GH. I. NEGREA
în ce mai largi dezvoltării Pe aeroport au venit, pen- cani şi Anina. Unele au ter lui nostru — C.M. Valea Jiu
<pe multiple planuri a rela a-şi lua rămas bun de la (Continuare în pag. a 4-a/ mene de finalizare anul a- lui — cu citeva zile in a- (Continuare in pag. a 2-a)
CONFORM DECRETULUI CONSILIULUI
DE STAT, PRIVIND STABILIREA OREI OFICIALE
PENTRU PERIOADA DE VARĂ
De mîine, 27 mai, ora O Faza interjudeţeană a Festivalului naţional
(zero) va fi ora 1 (unu) „Cînţarea României“
Succes deplin artiştilor
tă această perioadă a anu
lui. amatori hunedoreni I
Aşadar, în această noapte,
la ora 0 (zero), pe întreg te Festivalul muncii şi velul prezenţei artei hu-
ritoriul patriei noastre acele creaţiei, „Cînţarea Româ nedorene de- amatori tre
ceasornicului vor fi mutate niei"', a ajuns in faza in buie să se ridice la înălţi
la ora 1 (unu), mareînd tre terjudeţeană. Astăzi, la mea rezultatelor in activi-
cerea la ora oficială de va ‘primele ore ale . dimineţii, taiea productivă a oameni
ră, decalată cu o oră' în peste 1 500 de artişti ama lor muncii hunedoreni. Ri
avans faţă de cea actuală tori hunedoreni, reprezen dicaţi din rîndul colective
pînă la 30 septembrie. tând toate genurile artisti lor 'de muncă, din între
Alături de- întregul nostru ce, au luat drumul judeţu prinderi, instituţii, din u-
popor, oamenii muncii din lui Caraş-Severin spre a nităţi agricole, artiştii ama
judeţul Hunedoara au pri se întrece cu colegii lor tori hunedoreni duc cu ei
mit cu deplină aprobare De din judeţele Timiş şi Ca- pe scena festivalului în
cretul Consiliului de Stat ra.ş-Severin. Este, practic crederea acestor colective,
După cum s-a făcut cunos privind stabilirea orei oficia vorbind, cea mai dificilă şi acest mandat se cere
cut, prin Decret al Consiliu le pentru perioada de vară, fază a marelui festival, onorat printr-o comporta
lui de Stat, s-a stabilit ca, conştienţi că noua măsură barieră ce deschide calea re artistică remarcabilă.
înccpînd cu data de 27 mai este un avantaj cert pentru finalei. Marea delegaţie artistică
a.c., pînă la 30 septembrie economia- naţională, pentru Pe umerii reprezentanţi hunedoreană va Încerca'as
a.c., să se introducă — pen noi toţi. Minerii şi siderur- lor judeţului nostru apasă tăzi la Reşiţa, Oţelu Roşu
şi
Herculane,
Băile
in
o sarcină de mare impor
tru prima dată în ţara noas giştii, constructorii şi ener- tanţă. Succesul deosebit tr-un; răstimp de peste opt
tră — ora oficială de vară, geticienii, lucrătorii ogoare obţinut în prima ediţie a ore de spectacol, să se ca
decalată cu o oră în avans lor,. intelectualii, meşteşuga festivalului naţional se ce lifice pentru finala celei
faţă de ora Europei răsări rii, studenţii şi elevii, gos re continuat, amplificat, u- mai Importante competiţii
tene. podinele, lucrătorii din co riaşa muncă de instruire şi artistice naţionale. Opinia
merţ şi cooperaţie — întrea
Această măsură va duce la perfecţionare artistică des publică este în aceste clipe
•economisirea unor importan ga populaţie a judeţului în făşurată aproape doi ani alături de mesagerii artei
ţelege să aplice cu . toată
te resurse energetice, prin răspunderea prevederile De trebuie concretizată in re de pe aceste meleaguri,
talen
pe
măsura
creşterea timpului de utili cretului, dovedind corectitu zultate ambiţiei, a condiţi dorindu-le din toată ini
ma un succes deplin, pe
tului,
zare a luminii naturale, va dine şi punctualitate la pro ilor optime de pregă măsura prestigiului artistic
asigura posibilităţi mai bune gramul de lucru, în folosirea tire. Şi, dincolo de a- hunedorean !
Opric
Ion;ţii
A-
de folosire a timpului liber xenle S.E.I.L. Haţeg. Mecanicul harnicii forestieri şi muncitorul fi ceste considerente, ni C. DKOZ1)
Imiescu,
doi"
depozitul
din
dintre
al oamenilor muncii in toa (Continuare în pag. a 3-a) nal de la' Cirucşti. Foto : VIRGII. ONOlU