Page 86 - Drumul_socialismului_1979_05

Sc 'evătsţj o noapte de pa, potrivind pentru iie­ ră este -folosită de lubrici- ce pornesc în noapte din­ I.C.M.M. Petroşani trebuie să
mai smolită cu cei acope­ carc dinire ele vane cu le de ciment, cărora le li­ colo dc Ccrna, cu cupele
rii peste nămîntul istovit •/.gură. Podul rulant ma- ■ vrăm importante canlilăli. doldora pentru a urca şer­
de tredmătul muncii si. în neviat cu iscusinţă de Trecem apoi de cealaltă puind pc platourile de de­
tăcerea astei nulă simbolic, macararpul Ccindih Duma parte a platoului uncie va­ pozitare. Ailu numele ex- fie un sprijin de
doar rotaşul (Ic metal (Ic ridică in cârlig lingăul, sub nele cu zgură provenită cavaloristului de Ia Petru
a'ăiun mai vibra din ţoa­ d cărui greutate crusta de la otelăriile combinatu­ llieş, care repetă mulţu­
lă funia spurtând In răs­ iorinală prin răcirea Ia su­ lui sini deversate pe hal­ mii : „Bun băiat Drăgoi nădejde al minerilor
timpuri liniştea cu răbul- prafaţă era perforată ra­ dă. Zgomotul produs de ăsta ; bun băiat... ca pli­
mn specitice ce reverbe­ pid. Comanda pompelor de lovirea prin balans a va­ nea caldă".
rau oină departe în aerul apă o executase comunis­ nelor cu sonda, macara Mi-am amintit alunei şi (Urmare din pag. I) numai că unele s-ar putea
cald: al primăverii. Halda tul Marin Surclu, Ia unison metalică cu bilă, condusă de lăcătuşii de la întreţi­ executa cu forţele proprii
'le va toi Urcare a '/.gurii nere Constantin Surugiuc funicularul minei Dîlja, o ale beneficiarilor, dat nici
Îs/ trăia orele obişnuite de şi August in Şandor, pa ca­ staţie de compresoare, alta macar sprijin nu ni se acor­
muncă inşi ruje rina din re li cvidcntiusc Intr-o de ventilaţie şi o staţie. de dă. Ni se spune că sînt lu­
rind în cinci împreiuri- discuţie anterioară Cornel 20/6. kilovolţi Ia aceeaşi mi­ crări prioritare, ceea ce ne
face să ne fărâmiţăm forţe­
mile cu lava incandescen­ „Piramida de Oc.oş, secretarul organiza­ nă. Avem efective suficiente le, în dauna lucrărilor sca­
tă prăvălită clin vane pe ţiei de partid, ca şi dc la aceste obiective,, termene­ dente anul acesta, bineînţe­
pantele sale abrupte, faptul că pe lingă activi­ le scadente vor fi respecta­ les mult mai importante. Se
te. Tot la 30 iunie a.c. avem
croind acei unic tablou in­ tatea propriu-zisă de vaio- sarcina să predăm două că­ impune o analiză obiectivă
dus! nai de o implacabilă cu bascularea lină a vane­ de comunistul Mitică ni­ rilicarc a zgurii, oamenii mine pentru nefamilişli. Cu a posibilităţilor fiecărei mi­
frumuseţe, lamiliar orică­ lor, coordonată din turn pon, sparge liniştea iiravă clc aici recuperează lunar stadiile fizice ale acestora ne în ceea ce priveşte rea­
rui Imnedoican. de electricianul Constantin a nopţii, trimiţînd ecouri şi repun în circuitul de avem necazuri. I.M.C. Deva lizarea cu forţe proprii a
Alăt’lri de setul de e- Văduva, După cîteva cli­ prelungi către oraşul ador­ producţie cam 200 dc to­ nu ne livrează panourile unor obiective.
— La ce alte obiective în­
cbipă Petru Uicş coordo­ pe, imuginea dinainte-mi mit cc Icinlomcdic se zărea ne cărămizi dc şamotă şi mari contractate.' Cerem semnate pentru sporirea
natorul sc hi mirului 11, am căpătase conturul său o- in depărtare şi în locuin­ rnagnezilă. sprijinul şi înţelegerea con­ producţiei de cărbune in Va­
ducerii I.M.C. Deva de a ne
urcai intr-un tîrziu de bişnuil. De la înălţimea ţele căruia odihna se ghi­ Am coborît dc pc ,,pira­ livra ritmic aceste panouri, lea Jiului acţionaţi'?
ii
noapte zecile de tieple ce platoului, întunericul aş­ cea omniprezentă. Tocul mida de toc" pentru că dacă se poate vagonabil. — Extinderea preparaţiei 2(1
duc sus. pe haldă, pornind ternut se zdrenţuiţi ¡dige­ muşca întunericul, cobo- halda arc această înfăţi­ In decembrie a.c., avem de la Petrila, mai precis,
pe I luxul de producţie al rat pînă departe de suliţe rîncl prăpăstios odaia cu şare — odată cu primele termen de predare a staţiei construim aici o nouă secţie
cărbu­
..piramidei de loc", pen­ subţiri şi prelungi de la­ tava pe pantele haldei şi semne ale unei noi dimi­ de filtre şi decanloare de la de spălâre-flotaţie de a predare
Termenul
nelui,
tru a culege impresiile vă, azvîrlite cu puterea al-, în ceasul acela tîrziu oa­ neţi prolilată anemic la Preparaţia Coroe.şti. Sîntem este la 30 iunie 1980. Lu­
pentru un repoitaj pe ca­ rnosierelor... de apă clin menii îmbrăcaţi în purpu­ orizont. Prcamălul muncii concentraţi cu forţe bune crăm înti-un ritm susţinut 21
re mi I-ain ilo’ril demult. jgheaburi. Zgura se gra­ ra crepusculară a luminii îşi' continua intensitatea. aici, stadiile fizice sînt a- şi o vom finaliza mai repe­ 21
Ne-am apropiat de naveta nula siîrlinei în traiectoria proiectau pe platou umbre Păşind în urmă oamenii, vansate, există garanţia că de. Sosesc utilaje, există
o vom preda în avans.
ce tocmai sosea de la lur- sa, acoperind: cerul cu lungi, ciudate, aproape am aşternut pc Iurtie ceva Bineînţeles, m-am referit front la montaj. Apoi, noua ■
nalul 9, cu vanele pline imenşi cumuiuşi de un alb ireale. Mă străduiesc să din almosiera dc lucru a la principalele obiective sca­ preparaţie de la Livezi, cu
de zgură, lichidă. Oamenii ininaculut. surprind pe retină pumnul haldei, cu acel imuabil dente anul acesta. Noi ne-am termen in 1981, se . « ou,
în
grafic.
Kep't:,
erau la datorie, iiecarc a- — Obţinem, îmi relată uriaş al escavaloiului ca­ sentiment care leagă, im­ stabilit, din multele obiecti­ lucrările concentrat forţele la
ne-am
vind o misiune /irecisă, pe Petru llieş cam 63 000 to­ re, la ci tiv a zeci de metri, presia de început de rca- ve şi lucrări ce le avem de obiectivele scadente în acest
care o tăceau cu obişnuin­ ne de zgură granulată pc smulge, încleşlindu-şi ghea­ lilatcu din urmă. executat, o ordine de priori­ di
ţa unei practici îndelungi, lună, prihlr-un proces de rele, zgura pietrilicală tate, de eşalonare a urgenţe­ Avem un plan mobilizator. Ri
în lafa celor 4 jgheaburi muncă simplu dar elicicnt. din■ trupul haldei, încâl­ VIKGIL VOIŞAN lor, tocmai pentru a putea Să executăm în. 1979 un vo­ pr
de granularc, naveta sto­ In majoritate, această zgur cind neobosit ,,(lacuriIc" corespondent respecta termenele scadente lum de lucrări in valoare di
si. a nu ne dispersa forţele. de peste 255 milioane lei. 0,0
In acest sens şi C.M. Valea Ne confruntăm cil greutăţi, Bl
La zi în agricultură „Zilele cart»! Jiului trebuie să ne înţelea­ mai cu seamă în ceea ce Lc
vii
gă şi să ne sprijine. De ce
priveşte
cu
aprovizionarea
11.1
pentru copii" spun aceasta ? La fiecare piese de schimb, agregate de do
mină din cele 10 sînt, fireş­
Toate resursele de furaje — strînse te, lucrări de investiţii de ■beton, utilaje — buldozere, At
prefabricate
din
balastieră,
tec
Vineri s-au inaugurat la executat. Mai mgri, mai mă­ automacarale, autodube — cu mi
let
runte.
aşa
Dar
există
cum
Deva „Zilele cărţii pentru co­
şi depozitate fără pierderi! pii“, manifestare ce-.şi pro­ indicaţia, beneficiarii sînt fier betón, profile etc. în a- mc
cest sens avem mare nevoie
12,<
pune organizarea, în toate datori să execute şi în re­ de ajutorul beneficiarului 13,(
în cuvîntarea secretaru­ Gurasada, Brănişca şi llia. zează însiloxai _a a 400 tone bibliotecile judeţului, a nu­ gie proprie unele lucrări, şi... forului nostru tutelar în rid
sînt datori să ajute efectiv
acelaşi timp — C.M. Valea
nai
lui general -al partidului to­ Fiecare din aceste unităţi nutreţuri la C.A.P. Căstău, meroase acţiuni dedicate A- constructorul în finalizarea Jiului. In. ce ne priveşte, am 18,(
varăşul Nicolae Geauşeşcu, au inşii ozat cîte 150—100 unde se folosesc; şi paiele nului Internaţional al Copi­ obiectivelor. Or, acest lucru început şă ne ajutăm sin­ ma
la recenta Consfătuire de tone furaje. Cele trei for­ în amestec peptru a reduce lului şi sărbătorii de la 1 Iu­ nu-I face nici o mină... guri. Ne facem o bază de bin
lucru de la C.C. al P.C.R. maţii de mecanizatori care umiditatea la nivelul stabi­ nie. Deschiderea festivă de — Să concretizăm. producţie secundară proprie, Bei
iii
este subliniată necesitatea sînt constituite pentru însi- lit. La ferma din Orăştie a ieri s-a făcut în noua sec­ — Staţia de ventilatoare la un atelier pentru prefabrica­ son
ca lucrătorii din agricultu­ lozarea furajelor se pre­ l.A.S. Simeria s-a recoltat ţie pentru copii, special a- puţul Jieţ, instalaţia de în- te din beton, un atelier , de 22.2
şopron
cărcare-descărcare
menajatâ în cadrul Bibliote­
şi
balas­
ră să-acorde o deosebită a- ocupă . cu răspundere de fo­ masa verde de pe 40 de ha cii judeţene. Ea oferă citi­ pentru uţilaje la mina Lo- confecţii metalice, în o primeje Bul
NO]
pe
Strei.
tieră
tenţie strîngei-ii şi însiloză- losirea cu randament ridi­ cu ajutorul vindroverului, nea, sistematizarea atelieru-. patru luni nu ne-am înde­
torilor
preşcolari
şj
şcolari
rii furajelor, asigurarea u- cat a utilajelor, respecta­ iar după uscare s-a balotat. — pe .lingă cărţi de colorat, lui minei Petrila, depozit de plinit planul. De aceea, aju- a
nor cantităţi sporite de nu­ rea tehnologiei stabilite, de Pînă acum, băieţii au fost basme, poveşti, legende, ro­ materiale şi magazia de la tîndu-ne în primul rind noi, E
treţuri condiţionând îndepli­ calitatea nutreţurilor şi e- . strînşi şi transportaţi de pe mane şi jucării (o atractivă Petrila-sud şi altele au ter­ solicităm să fie maj eficient Í
nirea sarcinilor ce revin vi tarea pierderilor din pro­ _ ci rea 20 de hectare. Tot cu jocotecă). mene scadente în 1980. Nu şi aportul combinatului.
fiecărei unităţi agricole din ducţie. Pentru eforturile vine' -overul s-a recoltat D
programul, judeţean de dez­ depuse şi i-eal¡zările obţi­ masa verde de pe 30 de O mică, dar păgubitoa­ tea
riilc
voltare a zootehniei. Acţiu­ nute, merită să fie eviden­ hectare la Complexul inter- re secvenţă desprinsă de FOTOCRITICA HA
nea de recoltare şi însilo- ţiaţi, între alţii, mecaniza­ coopefatist de creştere a pe locul de parcare a pat
zare a furajelor se află la torii Crăciun Cioază, Ion vacilor cu lapte Beriu, ur- maşinilor,- situat în apro­ mu
stri
ordinea zilei pe agenda de Joldea, Gheorghe Moţ, Ion mînd ca producţia realizată pierea pieţei centrale de Cot
lucru a consiliilor agroin­ Dimperiu, Cornel Potmteu, să fie tocată şi însilozată. alimente din Hunedoara. pro
dustriale şi comandamente­ Titi Burza, Dumitru Duca. Rezultate demne de remar­ Spunem păgubitoare sec­ icm
lor locale pentru agricultu­ losif Mîrza, Sabin Crişan cat la însiiozarea furajelor venţă deoarece, de la piln
Al
ră. Intr-o serie de unităţi, — să amintim doar- cîteva au înregistrat, de asemenea. prima privire îţi dai sea­ ral)
unde activitatea s-a organi­ nume. C.A.P. ■ întandrei. Silvaş şi ma că cele două cau­ rcsc
zat temeinic. însiiozarea fu­ Potrivit graficelor stabi­ alte unităţi. ciucuri (cu genţi cu tot), ca resc
rajelor din 'prima etapă. în lite, cu forţe sporite se ac­ O importantă resursă de aflate în bună stare şi Ofili
special a ierburilor cultiva­ ţionează la L.silozarea fu­ iurajfe care trebuie strînse 1 părăsite de mai multe ANI
te şi secarei pentru masă rajelor şi în unităţile agri­ şi depozitate în această pe-, luni de zile — provin din liart
mc
verde'în amestec cu paie, a cole din raza Consiliului a- rioadă o reprezintă ierburi­ import. Oare, chiar aşa tă a
fost încheiată. Lucrarea va groindustrial Orăştie. La le de pe marginea drumu­ de uşor poate fi justifi­ lin/
fi continuată odată cu tre­ C.A.P. Pricaz au fost strîn­ rilor. Un exemplu bun do cată lipsa din gestiune a Praj
cerea la recoltarea trifolie- se şi însilozate 300 tone-nu- urmat oferă unităţile Con­ unor asemenea piese ? tei roşi
nelor. Printre unităţile din treţuri. De la această uni­ siliului agroindustrial Sone­ Bănuim că da. din mo­ *\sca
Consiliul agroindustrial Ilia tate' formaţia de mecaniza­ ria, unde acţiunea a fost ment ce de atila vreme (Fiii
Gen
care au înregistrat cele mai tori s-a deplasat şi lucrea­ bine organizată şi se găseş­ proprietarul lor nu dă culţi
bune rezultate, pînă acum, ză la însiiozarea a circa 400 te în plină desfăşurare. nici un semn. de îngrijo­ dori
amintim cooperativele agri­ tone furaje la C.A.P. Tur- rare... Sărt
cole din Burjuc, Briznic, das. O altă formaţie finali­ N. TÎRCOB s-a
LA ÎN
(Caş
RIA
(Mu
Adîncirea şi lărgirea au­ multe capote de animale a pro
tonomiei locale prin aplica­ înfăptuirea sarcinilor economico-sociale ale comunei de fiecare gospodărie per­ TEL
rea noilor măsuri privind sonală. Şi asemenea exem­ neru
întărirea autogospodăririi, ple sînt foarte multe. în
asigurarea unor bugeturi de cere un stil de muncă operativ, dinamic activitatea de contractări
venituri şi cheltuieli bine şi achiziţii, a livrării pro­
echilibrate care să permită duselor agricole la fondul
trecerea în viitorul apro­ vollare'yeconomico-socială a bucuriile şi necazurile, ne a cetăţenilor pentru înde­ Tocmai de aceea noi am de stat, îşi aduc o contri­ Rez
piat la autofinanţarea acti­ comunei Ribiţa şi a satelor deplasăm periodic în sate plinirea planului econo- considerat şi considerăm că buţie hotărâtoare secretarii 25 m
vităţii consiliilor populare componentei în acest an şi şi^ discutăm cu ei în ad-u- mico-social în profil teri­ exemplul personal este un organizaţiilor de partid să­ Ext
presupun un salt calitativ în întregul pincinal, asigu­ nări la cămin sau la şcoa­ torial. In primele 4 luni ale puternic factor stimulator. teşti, toţi comuniştii şi de­ 53. 7Í
Ext
în întreaga noastră muncă răm o largă .mobilizare şi lă, iar uneori chiar trecînd acestui an am reuşit să li­ Şi pretindem tuturor să fie putaţii, întregul activ de 10. 60
de conducere a activităţii activă participare a tutu­ de la casă la casă. Atît noi, vrăm la fondul de stat 66 exemplu şi îndemn. In ac­ muncă al primăriei. Fon
economico-sociale, de edu­ ror cetăţenilor la conduce­ cadrele de conducere de la tone de carne şi aproape tivitatea de contractare, ca Avem, de asemenea, re­ Ici.
care şi formare a omului rea treburilor de stat şi comună, cit şi deputaţii ne 1 000 hl lapte de vacă, de­ şi în alte domenii ale mun­ zultate bune în domeniul I '
societăţii socialiste multi­ obşteşti. Consultarea şi aflăm într-un permanent păşind prevederile şi anga­ cii şi vieţii noastre, comu­ edilitar-gospodăresc şi de
lateral dezvoltate. conlucrarea directă a con- dialog cu cetăţenii, îi pu- jamentele. In frunte sînt niştii, deputaţii, crescătorii înfrumuseţare. Toate con­
v
Noua calitate despre care sil.iului popular şi. a depu­ de animale fruntaşi dau un strucţiile şi lucrările de
vorbea tovarăşul Nicolae taţilor cu locuitorii satelor, PERFECŢIONAREA ACTIVITĂŢII bun exemplu. Ne mîndrim larg interes obştesc — şcoli, Vina
Ceauşescu, secretarul gene­ adoptarea hotărârilor şi a- cu membri de partid şi cămine culturale, magazine mai :
căklui
ral al partidului nostru, la plicarea lor cu acordul ma­ CONSILIILOR POPULARE deputaţi, precum şi cres­ săteşti, asfaltarea de tro­ mult
Conferinţa Naţională, saltul selor şi punînd umărul cu .. ■ . v cători de animale cu renu­ tuare, electrificările, con­ neaţa
de la acumularea cantitati­ toţii, ne asigură înfăptuirea nem la' curent cu noile pre­ comuniştii şi cetăţenii din me ca Florea Bexa, Petru strucţia de drumuri şi po­ cinci 1
de pli
vă la o calitate superioară cu succes a sarcinilor tra­ vederi ale hotărîrilor parti­ satele Dumbrava de Sus şi Avram, Ioachim Bîrna, Va- duri şi altele — au fost şl cărcăr
a început să se producă şi sate de partid, obţinerea dului şi ale legilor statu­ Dumbrava de Jos, care au sile Toma, Ion Pirva, din sînt făcute prin eforturile sufla
cari t
în activitatea organelor lo­ de rezultate bune în toate lui, discutăm despre sarci­ contractat între 18 000— satul Crişan, Augustin şi contribuţia comună ale or­ sud-vc
cale ale puterii şi adminis­ domeniile. Acesta este un nile comunei şi ale fiecă­ 19 000 1 lapte de vacă şi cel ganelor locale de partid şi nlmă
traţiei de stat. Aceasta a rui sat, despre • contribuţia mai mare număr de ani­ Faur, Dumitru Vizitiu, din de stat, ale tuturor cetăţeni­ 10 şl
—tril» stil de muncă operativ şi Dumbrava de Jos, Ion Si­
fost marcată de paşii în­ dinamic care asigură o ma­ pe care poate şi trebuie să male, avînd şi cele mai ma, Nicolae Rusu, Nicolae lor noştri. Aşa am înţeles ratura
grade.
semnaţi făcuţi în creşterea re mobilitate întregii acti­ şi-o dea fiecare familie, mari realizări la livrarea Josan, Gheorghe David, Ion noi cerinţele noii calităţi a Pont:
preocupării pentru realiza­ vităţi, un grad înalt de re­ fiecare gospodărie la reali­ produselor. Oamenii de la David, din Dumbrava de muncii şi activităţii pe care me în
rea veniturilor, pentru bu­ ceptivitate faţă de propu­ zarea fondului de stat de noi te judecă nu după ce Sus, Gheorghe Mihăescu, partidul le-a pus în etapa cerul
cădea
na gospodărire a bugetului, nerile, recomandările, ob­ produse agricole, a lucrări­ spui, ci după ce faci, după Nicolae Iancu, din Ribicioa- actuală în faţa noastră şi ploaie,
pentru efectuarea cu spriji­ servaţiile critice, soluţiile lor edilitar-gospodăreşti Şi cit dai societăţii. Şi bine sa, Viorel Băd, Ion Pavel, în acest spirit acţionăm cări el
La i
nul cetăţenilor a unor lu­ şi măsurile pe care le pro­ de înfrumuseţare. fac.'Asta, pentru că, spun Roman Popa din Uibăreşti, permanent. neral
crări prevăzute în plan. Ac­ pun oamenii. Şi tocmai Activînd în acest fel am cei bătrîni şi înţelepţi,: Dan losif, din Ribiţa, care NICOLAE OBADAU, porar
ţionând în spiritul acestor pentru a fi eît mai aproape reuşit să ridicăm conştiinţa, „Vorba o ia vântul, fapta au contractat şi în acest an secretarul Comitetului cînd v
cerinţe pentru înfăptuirea de oa eni,’ pentru a le cu­ gradul de înţelegere şi res­ însă rămîne". Şi oamenii între 700 şi 3 000 1 lapte comunal de partid, cale d
prevederilor planului de dez- noaşte cerinţele şi nevoile, ponsabilitatea deputaţilor, vor fapte. şi cîte 2—3—4 şi chiar mai primarul comunei Ribiţa descări