Page 89 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 89
Proletari din ţoale ţările, unîţi-vâ I
M ____ _____ „_____________ _______________1 ........... ....... --■■■....................... ANUL XXXI
NR. (>705
DUMINICA,
27 MAI
1970
JUDEŢUL HUNEDOARA
1 pagini — 20 bani
Nn
S . •• •. ,
I N V E S T I T U L ® COMITETULUI CENTRAL AL
în termen, eeoaomioe, de calitate '.'jih
PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN,
♦N SPIRITUL CUViNTĂRIl SECRETARULUI GENERAI AL PARTIDULUI,
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, LA CONSFĂTUIREA DE LUCRU TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU,
DE LA C.C. AL Pic.R., DIN 16-17 MAI A.C. secretar general al Partidului Comunist Român,
Direcţii prioritare de acţiune: Recuperarea preşedintele Republicii Socialiste România
B u c u r e ş t i
grabnică a rămînerilor în urmă, ritmuri Comuniştii, oamenii muncii din jude Dialogul multilateral pe care l-aţi avut
lui Hunedoara — mineri, siderurgişti, cu înaltele oficialităţi spaniole u fo.sţ în
> înaiîe de construcţii-montaj, respectarea constructori, energeticieni, lucrători ai cununat cu rezultate deosebit de rodnice.
ogoarelor, intelectuali — animaţi de
şi
înţelegerile
con
Documentele
semnate
sentimentele de mîndrie patriotică venite pun puternic în lumină adîncirea
în
tradiţionale
statornicite
termenelor de punere în funcţiune! şi de înallă stimă pe care le raporturilor istoriei între România şi • Spa
trăieşte întregul nostru popor, au
decursul
urmărit cu cea mai vie satisfacţie şi au nia, între poporul nostru şi poporul spa
fost alături de dumneavoastră în tot niol, voinţa lor comună de a face totul
Trebuie lichidate rapid lipsurile şi rămînerile se află şi I.P.T.C.C.F, Deva. I.E. timpul vizitei efectuate în Regalul Spa pentru accelerarea dezvoltării economice
în urmă în realizarea investiţiilor, avind în ve Deva, întreprinderea de trico niei. Prin mesajul patriotic, profund proprii, pentru a-şi aduce o contribuţie
Hunedoara
Cu
dere că orice nercalizare a planului de investi taje ' necorespunzător şi aliele. pre umanist, de lărgire a colaborării interna constructivă la asigurarea unui climat
se
totul
ţii are repercusiuni nu numai pentru activitatea zintă şi unele dintre marile ţionale, de ţillărire a legăturilor dintre internaţional do respect, înţelegere, des
din acest an, ci şi pentru cea din anul viitor şi unităţi de construcţii-montaje : popoarele român şi spaniol, noua solie tindere, pe calea progresului şi bună
chiar din cincinalul viitor. Înlăturarea neajun I.C.S.H. — 96.4, la sută, i.R.E. stării.
surilor în activitatea din domeniul investiţiilor Deva — 81.7 la sută, T.C. De de prietenie se înscrie in rîndul marilor Este pentru noi un prilej de vie satis
trebuie să preocupe foarte serios toate organe va — 66,8 la sută. Grupul de acţiuni pe care dumneavoastră le des facţie şi profundă mîndrie patriotică fap
le şi organizaţiile de partid, ţoale colectivele de şantiere Rîu Mare-Retezat — ■ făşuraţi în vederea instaurării în lume a tul cu masele largi de oameni ui muncii
49.2 la sută (!).
oameni ai muncii, asigurîndu-se recuperarea ră ce să mai spunem, despre climatului de paep şi bună înţelegere. din Spania, înalte personalităţi ale vieţii
Semnificaţia acestei noi şi importante vi
mânerilor în urmă şi înfăptuirea în cele măi realizarea obiectivelor de in zite capătă o însemnătate istorică şi prin polifice spaniole au acordat o deosebită
bune condiţii a planului pe acest an. vestiţii în regie proprie ? apreciere politicii României socialiste al
U..T.C.M. Deva — 9.4 ia su faptul că este pentru prima oară cîinl cărui promotor neobosit şi consecvent
NICOLAE CEAUŞESCU tă (!), l.i.Tj. Simeria — 59,2 la un şef de stat român, un conducător al sînteţi dumneavoastră, eminentul condu
sulă, I.F.E.T. Deva — ■ 59.9 la unei ţări socialiste s-a aflat in Spania,
sută. I.C. Orâştie — 64.5 ta su ca oaspete de onoare al poporului spa cător încercat al partidului şi statului
l.a recenta Consfătuire de pe platformele siderurgice de tă. „yiscoza" Lupeni — 79,9 la nostru.
lucru de la C.C, al P.C.R.," ca la Călan şi Hunedoara, de pe sută. Direcţia judeţeană de poş niol, afirmiud cu claritate principiile po Ingăduiţi-ne să vă adresăm cele mai
si cu atitea alle multe prile amenajarea hidroenergetică l-tiu tă şi telecomunicaţii — 85,6 la liticii externe ale României socialiste ba alese'şi calde mulţumiri şi deplina recu
juri, secretarul general al pârlii Mare-Retezat, din . Valea Jiului, sută; U.J.C.C; Deva — 92.1 la zate pe respectarea independenţei naţio-
dului nostru, tovarăşul Nicolae de pe şantierele de locuinţe sută. r. „Marmura" Simeria — nit*. a suveranităţii statelor, a dreptului noştinţă pentru rezultatele rodnice ale
ceauşescu, s-a oprit pe larg ele,, impun ea luna mai,' lunile 9G.7. ta sută. sînt exemplele popoarelor dc a-şi alege singure calea acestei importante vizite şi să dăm tot
asupra multiplelor probleme care vor urma să reprezinte o care demonstrează r tocmai sla dezvoltării lor, principii si norme însuşi odată o înaltă apreciere documentelor şi
care se ridică pe şantierele de perioadă ti ritmurilor maxime ba preocupare-cu care sint tra te de tot mai multe ţări ale lumii. acordurilor încheiate, care pun în evi
construcţii. Orientările, măsuri pe toate şantierele, intensifica tate problemele' .investiţiilor denţă largile posibilităţi de adîncire şi
le, indicaţiile formulate se eon- rea execuţiei tuturor categorii proprii, problemele capacităţi Convorbirile, înţelegerile convenite Ia extindere a relaţiilor pe multiple planuri
sliluie intr-un cuprinzător şi lor de lucrări, atingerea unor lor de producţia de miine. la cel mai înalt nivel, intilnirile cu oamenii cu Toate ţările şi popoarele lumii.
precis program de acţiune pri ritmuri înalte do construcţii şi urma urmei. muncii care edifică noua Spanie demo
vind recuperarea rămînerilor în montaj tehnologic — se deta Este cit se poate, de clar şi crată, s-au materializat intr-un strălucit Manifeslîndu-ne profundul şi fierbin
unită, Îndeplinirea integrală a şează că direcţii prioritare de de limpede : se Impun măsuri bilanţ al continuării pe o treaptă supe tele ataşament faţă. de întreaga activita
planului din acest an, program acţiune pe ţoale şantierele ju energice din partea tuturor te pe care o desfăşuraţi spre binele şi
aflat in atenţia tuturor lucrăto deţului. factorilor cu răspunderi in do rioară a colaborării tradiţionale româno- fericirea poporului român, faţă de d u m
rilor de pe şantiere. Este încă După patru luni scurse din meniul investiţiilor, pentru în şţpaniole, reciproc avaniajoa.se, care dau neavoastră, cel mai iubit fiu al naţiunii
o dovadă caro ilustrează cit se acest an. se prezintă cu rea lăturarea deficienţelor existente noi dimensiuni idealurilor nobile ale so române, revoluţionar consecvent, patriot
poate de convingător atenţia lizări bune, meritorii, cu stadii şi accelerarea ritmurilor de e- lidarităţii şi cooperării pe plan mondial înflăcărat, proeminentă personalitate a
permanentă pe care conduce fizice avansate, beneficiarii : xecuţie. întreaga activitate din în accelerarea progresului economic şi
rea partidului, personal tova C.S. Hunedoara — 112,3 la sută. investiţii trebuie să sg afle sub social. contemporaneităţii, care întruchipaţi alît
răşul Nicolae Ceauşescu, o a- I.M. Hunedoara — tio ta sută. conducerea şi îndrumarea ne de strălucit virtuţile şi strădaniile pe ca
eordă asigurării condiţiilor op apoi I.M. Barza, C.M. Valea mijlocită a organelor şi orga Împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, re omenirea le aşteaptă de la marii săi
time pentru desfăşurarea acti Jiului, I.P.E.G. Deva. I.M.M.R. nizaţiilor de partid. Pe fiecare v-aţi făcut şi cu acest prilej mesagerul oameni politici, vă încredinţăm, mult
vităţii din investiţii la un ni- Simeria şi alţii. Din păoate şantier, la fiecare obiectiv, po gândurilor şi sentimentelor poporului ro stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că
vel iot mai înalt, de eficienţă. însă lista celor cu restanţe este tenţialul uman, tehnic şl ma mân, al aspiraţiilor sale statornice de sin tem hotăriţi să nu precupeţim nici un
harta judeţului nostru se mult mai întinsă. întreprinde terial să fie concentrat la fi prietenie şi conlucrare cu toate popoare efort pentru da viaţă obiectivelor Pro
Sită in plină realizare o seamă rea „Vidra" Orâştie — 32.4 ia nalizarea lucrărilor cu terme le şi statele lumii, pentru triumful pe a
de obiective de mare însem sută, F.P.N.C. Mintia — 33,1 la ne scadente, la apartamentele planeta noastră a noii ordini economice gramului partidului de edificare a so
nătate. Constructori şi mentori, sută, I. „Avicola" Mintia — destinate oamenilor muncii. Se cietăţii socialiste multilateral dezvoltate,
furnizori de materiale de'con 37.3 la sută, I.E. Haţeg — 53,9 impune o mobilizare activă, e- şi politice internaţionale, pentru soluţio pentru a întîmpina cu succese de pres
strucţii şi utilaje, beneficiari şl Ia sută, I. „Victoria" Călan — nergică a constructorilor, bene narea problemelor continentului euro tigiu cea de-a 35-a aniversare a eliberă
proiectanţi, muncesc dîrz şi stă 61.4 la sută, I.M.C. Deva — ficiarilor, proiectanţilor,, produ pean în conformitate cu liotărîrile Con rii patriei şi Congresul al Xlf-lea al
ruitor pentru a se încadra în 70,3 la sută, I.F.E.T. Deva — cătorilor de materiale, în ve ferinţei de la Helsinki, Partidului Comunist Român.
graficele de execuţie, pentru a 83 la sută şi altele, se numă derea accelerării ritmurilor de
finaliza la termen, in avans li ră printre unităţile restanţiere execuţie, predării şl punerii in COMITETUL JUDEŢEAN HUNEDOARA
nele lucrări. Amploarea şl la activitatea de investiţii, „co funcţiune la termen a tuturor
complexitatea obiectivelor de rigente" la eonstrucţii-montaj obiectivelor planificate. AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÁN
s Gurasada—statornicia unui drum ascendent!
{
h ...Istoria acestor locuri Dăstrează două straturi de iavorizind producerea unor mărfuri — peste şapte mi vor crea încă cel puţin 50
are rădăcini adinei in pictură, ultimul după cum recolte bune pe cele 2041 lioane iei anual), dispen noi locuri de muncă.
negura vremurilor. In a- demonstrează pisania din hectare, dtn care 748 a- sar medical. In ceea ce Păstrătoare a unor tra
\ propicre de Cîmpuri-Sur- anul 1705, aparţinînd zu parţin cooperativelor a- priveşte ritmul construcţi diţii culturale, Gurusada
duc, pe dealul Cetăţeaua, gravilor Ioan din Deva şi gricole de producţie. ($i o ilor de locuinţe, ailăm că se remarcă şi în zilele
sau la locul numit „La Nicolae din Piteşti. curiozitate... botanică: e- noastre prinlr-o susţinută
mănăstire", au iost desco Astăzi, comuna Gurasa xistă aici o plantaţie de este de clnci-şase case in viată spirituală. Numeroşii
perite fragmente de cera da este în plină dezvolta bambuşi, care, împreună tr-un an. Avind bune po artiş'i amatori prezenţi pe
mică roşie lucrate cu mi re, asemenea tuturor loca- cu cea de la Simeria sînt sibilităţi de navetă, mulţi
na sau la roata olarului scenele locale sau în con-
clătind din comuna primi iruntările judeţene, activi
tivă, precum şi monede de SEU mm mmm® tatea cuilural-ed'jcativă şi
tip Dyrrhachium şi A- politică din aşezămintele
pollonia, datină din timpul iii mmm culturale, cartea, filmul,
societăţii dacice. Apoi, í éééIIl televiziunea, au transfor
l Gurasada este consemnată mat vechea aşezare, care
i pentru prima oară in do- încetul cu încetul îşi
* cumenle în anul 1292 sub Hlăţtlor patrie! noastre, la untee în ţară). De aseme dintre locuitorii Gurasadet
\ numele ele „Zad“. In zile- tă cîleva elemente ilustra nea, sectorul zootehnic sc îndreaptă spre oraş, pierde caracterul rural.
i le noastre, localitatea este tive. Cu toate că în com numără 730 capete bovine spre unităţile industriale. Forţa culturală u comunei
t nelipsită din tratatele de punerea ei intră unspre şt 1 550 ovine. Comuna, ca Cam 350 de capi de iami- tace posibilă organizarea,
i istorie a artei feudale zece sale, comuna este re toate aşezările rurale lie lucrează în alara co anual, în fiecare primăva
\ româneşti. Aceasta, dato- lativ mică. Áre 2 783 de româneşti a parcurs şi munei, iar circa o sută îşi
Tîniirul Mircea Lăscoi are l rită unuia din cele mai locuitori. Ocupaţia de ba parcurge drumul viguros desfăşoară activitatea la ră, a unei săptăinlni cul-
abia 1 an şi cîleva luni ite J vechi monumente de artă ză a acestora este agri al modernizării şi progre lurai-gducative „Silviu
cind esie strungar la I. C. } din judeţul Hunedoara şi cariera dc behloniiă din Dragomir", om de ştiinţă
Oră.ştie. Dar in acest scurt t din Transilvania ce se află cultura. Se cultivă carloit, sului. Şcoli generate şi locali late. ,’drintre alte lu
timp şi-a dobîndit aprecieri } aici şi care datează de prin orz, grîu, porumb şi sie- primare, cămine culturale crări de investiţii, în anul C. DROZD
de bun meseriaş. 1 veacurile al XllI-lca sau clă de zahăi, versantul cu cinematografe, magazi viilor, prin construirea Ti
ţ al XIV-tea. Interiorul mai drept al . Văii Mureşului ne (volumul desfacerii de ne; mori de benlonită, se (Continuare în pag. a 2-a) *
Foto : VIRGIL ON’OIU
-J
