Page 9 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 9
ANUL XXXI j
1
NK. (5 fi83
__
1
VINURI,
i vr \i
19 79
i
!
1 pagini — 90 bani '
i
-
CI.MKNTIŞTII
AU MUNC IT ( li SPOR
Cimcntiştii de lu Chişcft*
clasa au muncit cu «por 1u
zilele de 1 t?i 3 mai. La
toate agregatele .şi instala
ţiile principale oamenii
şi-au făcut cu prisosinţ&
Sărbătorirea zilei de a unuia dintre judeţele cu plan, intre care : 4 892 lone datoria, prmiucînd însem
cantităţi
clinchcr
de
1 Mai a prilejuit, ia întrea mare pondere in industria cocs metalurgic, 10 260 tone nate do cimmt. Oamenii
ipî
ga ţară, încheierea unor românească. Siderurgiştii şi fontă, 13 000 tone oţel, 14 400 muncii de la Clnşcfidaga
bilanţuri deosebit de fruc minerii, constructorii şi e- tone* laminate, 1R0 milioane au acţionat sub impulsul
tuoase în activitatea eco ncrgeticienii, forestierii şi kWh energie electrică, 1580 însufleţit oarei cuvîntări ros
nomică si socială — dovadă ctiimistii, ceferiştii, oamenii mp placaje din marmură, tite de secretarul general
elocventa a angajării şi ogoarelor, intelectualii, toţi 10188 mp dale mozaicate, al partidului — tovarăşul
hotârîrii tuturor colectivelor cei care trăiesc şi muncesc mari cantităţi de materiale Nieolae Ceauşescu, la ma
muncitoreşti de a urma ne pe meleagurile hunedorene de construcţii, mobilier din rea Adunare populară clin
do
zilei
Capitală
consacrată
abătut poiitiea partidului si şi-au unit eforturile şi pre lemn, bunuri de consum, 1 Mai, ho tării i să-şi icabu-
statului nostru, de a-şi rea ocupările, sub conducerea alte produse. l)e asemenea, năiâţcuscA. activitatea, să-şl
liza exemplar prevederile organizaţiei judeţene de an fost livrate la export realizeze sarcinile de plan
de plan pe acest an şi pe partid, au continuat la cote produse in valoare de 0.2 anuale. Aşa se face că nu
zntregul cincinal, sporin- superioare rezultatele din milioane lc>i valută. In pri mai în ziua de 1 Mal, aici
ciu-şi aslfe'i contribuţia la anul trecut, răspunzînd ast mele rînduri ale hărniciei au fost produse ne suplimen
tar
plan
prevederilor
îndeplinirea Programului su fel grijii permanente pe ca şi bunelor rezultate s-au si- mai mult tic 500 tone cir
plimentar de dezvoltare e- re partidul şi statul o poar iuat eu consecvenţă C.S. Hu clincher.
eonomico-sorială a patriei tă dezvoltării armonioase a nedoara, I.V. Călan, l.E. Deva, Printre formaţiile care
socialiste. Ziua de 1 Mai a tuturor judeţelor ţării, creş întreprinderile miniere Barza, s-au aflat la muncă în
marcat, totodată, încheierea terii neîncetate a nivelului Hunedoara, X^upeni. Petrila, ziua dc 1 Mai se numără
unei etape deosebit de spor de . trai material şi spiritual l'rieani, Paroşeni, E.M. Deva, cele conduse de Gavrilă
nice in marea întrecere so- al celor ce muncesc. „Marmura“ si I.M.M.R. Si- Coţii, PetricA Popescu şi
Dim — dc Ia instala
rialisla ce se desfăşoară in Acordind atenţie şi o deo meria, r.C. ‘Orăştie, F.P.R. ţiile de clinchcr, schimbu
întreaga ţară In întâmpina sebită importanţă aplicării Baru, I.P.I>. Deva, alte u- rile conduse de Hâzii Pă
rea Congresului al Xll-lea eficiente a noului mecanism nităţi economice care-şi curar, Marcel Pavcl şi Va-
al partidului şi a celei de-a .?< onomico-financiar, perfec realizează ritmic prevederi nia Corogeanu — de la
:C)-a aniversări a eliberării ţionării sale continue, co le de'plan la majoritatea cuploarele rotative. Cu toţii
patriei. lectivele de muncă din ju indicatorilor fizici şi de efi au muncit cu spor, evi-
in
deranjamente
Acţiontnd c;i abnegaţie si delui nostru s-au străduit şi cienţă, aducindu-şi contri timl orice tehnologice si rea-
fluxurile
înaltă răspundere comunis au reuşit în bună măsura buţii substanţiale la pro li/.îiid produse peste plan.
tă, in spiritul preţioaselor să-şi realizeze sarcinile <l» ducţia netă şi industrială a
recomandări. îndemnuri şi plan la producţia fizică, fn judeţului. ANSAMBLUL
chemări adresate naţiunii paralel tu reducerea con S-a încheiat, aşadar, o e- „RUSCA" — LAURLAT
de către secretarul gene stantă a cheltuielilor de tapă fructuoasă din acest Ieri ne-a sosit vestea că
rai al partidului, preşedin producţie, îndeosebi a celor an holurilor pentru îndepli C.S. Hunodoara. Aspect din hain laminorului de K.'îO mm. ansamblul folcloric „Unsca**
tele Republicii, tovarăşul materiale, ceea ce le-a per nirea cincinalului revoluţiei Foto : V. ONOHJ al studenţilor dc Ia l.S.
Nieolae Ceauşescu. oamenii mis obţinerea unor conside tehnico-şliinţifice. Dar în Hunedoara a obţinut un
muncii hunedoreni — ro rabile sporuri de produse fi trecerea socialistă continuă binemeritat succes in cea
mâni, maghiari, germani si zice şi a unei însemnate la noi cote de hărnicie şi de-a doua ediţie a Festiva
de alte naţionalităţi — uniţi producţii nete peste sarci dăruire revoluţionară. Toa lului naţional „Ciut area
României“.
ip vreri, sentimente şi idei nile de plan. In cele 4 luni te colectivele de muncă din [n inferiorul ziarului: faza finală Parlioipzml la
a
Festivalului
şi-au afirmat deplin capa "are au trecut din acest an, judeţ îşi amplifică eforturile artei studenţeşti — secţiu
citatea creatoare, înscriind ¡a nivelul judeţului a fost şi preocupările in producţie, nea folclor, do la Oradea
in cronica însufleţită a În realizată suplimentar o pro m direcţiile indicate din ® Organizaţiile sindicale intr-un efort susţinui neu — alături de centre univer
trecerii socialiste realizări ducţie netă de peste i!0 mi nou de către secretarul ge sitare puternice din Bucu
deosebite, revelatoare pen lioane lei şi mari can neral al partidului în cu- tru realizarea cerinţelor şi exigenţelor noului reşti, Cluj, Iaşi, Timişoa
tru forţa economico-socudă tităţi de produse fizice peste vîntarea la marea Adunare mecanism eco n o m i co - f i n a n c i a r ra, Craiova, studenţii lut-
nodoreni
cucerit
populară din Capitală, cu samblul au „Rusca" cu an
(instruc
hotârîrea fermă de a obţi • „( intarea României" tori Vas ii e Ch ev eres an şi
ne noi şi importante succe ® Programul T.V. pe săptamiini viitoare Vasile Molodeţ) tiilul de
se, de a intîmpina cu rezui- Laureat şi locul trei în ie
• Semnal rarhia formaţiilor de gen
ţContinucire în pag. a 3-a) pe ţară. Felicitări !
Invitaţie de excursie la Geoagiu-Băi
A devenit o practică, tn cursionişti. Toma Mesmer, staţiunii. Cei pe care i-am ţiunea e foarte frumoasă.
multe unităţi economice şeful complexului „Diana“, găzduit pînă acum au fost Cei ce au participat la
din judeţul nostru, de a se ne spunea : mulţumiţi de ceea ce le-am excursie au făcut o largă
organiza la sfirşitul fiecă — Pînă in prezent i-am oferit. popularizare staţiunii şi
rei sâptămîni acţiuni ce o- avut ca oaspeţi pe minerii Afirmaţia interlocutoru aşa se face că acum sîrit
ferâ oamenilor posibilita de la Lupeni, Uricani, I-’a- lui nostru este cit se poa mulţi cei ce vor să mear
tea petrecerii în mod plă trosani, Aninoasa si de la te do adevărată. gă la Geoagiu.
cut şi util a timpului li E.M. Ghelari. — Am fost la Geoagiu- — Veţi da curs acest*
ber. Astfel, staţiunea — Ce le oferiţi, de obicei, Băi — ne-a spus Doru To cerinţe ?
Geoagiu-Băi găzduieşte, in oaspeţilor ? ma, preşedintele comitetu __— Da. Vrem să organi
elegantul liotei „Diana", in — Cazare, masă, precum lui sindicatului de la Ex zăm excursie la Geoagiu
fiecare sîmbătă şi dumini şi consultaţii medicale gra ploatarea minieră Ghelari In fiecare sîmbătă liberă
că oameni ai muncii din tuite, oferite de medicii — şi am petrecut sîmbătă şi trebuie să spun că sint,
y Valea Jiului şi din alte staţiunii. De asemenea, şi duminica în condiţii de pe acum, foarte mulţi
localităţi oferind, la un piscina complexului le stă foarte bune. Hotelul „Dia solicitanţi.
preţ convenabil, cazare şi la dispoziţie, organizăm na“ este elegant, are ser
Prin grija edililor şi a locuitorilor săi oraşul Vulcan de masă pentru sute de ex excursii în împrejurimile vicii ireproşabile, iar sta Iî. TURDEANH
vine din zi în zi mai frumos. Foto : M. OLTEANU
La zi in agricultura
In vederea obţinerii u- praşile. mecanice la cultu ţinut şi pe ogoarele coope .nea, se acordă atenţie spo
nor producţii sporite la rile de varză timpurie şi rativei agricole din Rapol- rită întreţinerii răsaduri
hectar cooperatorii şi me ia gulioare. tu Mare. Efectuarea primei lor, precum şi recoltării şi
canizatorii din Simeria se Inginerul şef al unităţii, praşile mecanice ia sfecla valorificării legumelor ver
preocupă cu întreaga răs Mitică Popescu, nc-^a rela de zahăr a fost încredinţa deţuri — spanac, usturoi şi
pundere de efectuarea Ia tat că în permanenţă se tă mecanizatorului Titus ceapă. Printre cooperatorii
timp şi de calitate a lu urmăreşte starea de creş Şerban. Cultura respectivă care s-au remarcat Ia a-
crărilor do întreţinere. O tere şi dezvoltare a cultu fiind angajată în acord ceste acţiuni i-am notat pe
dovadă edificatoare în a- rilor pentru a putea inter global, mecanizatorul se Korosi Magdalena, Simina
cest sens o constituie şi veni operativ în vederea străduieşte să realizeze June, Eleonora Deac, Binu-
faptul că în ziua dc 1 Mai combaterii buruienilor la praşila mecanică in cele ca Pamfilie, Petru Deac şi
s-a lucrat la efectuarea culturile de sfeclă do za mai bune condiţii, urmînd alţii.
primei praşile cu ajutorul hăr şi cartofi, precum şi la ca şi cooperatorii să trea Ţinînd seama de faptul
atelajelor la cultura carto erbieidarea trifolienelor. că în curînd la întreţine că în condiţiile specifice a-
filor timpurii preînGOlţiţi, Veşti îmbucurătoare am rea manuală şi rărit. cestei primăveri buruienile
fiind întreţinută o supra primit şi de la C.A.P, Sîn- O parte din forţele uni cresc repede, este necesar
faţă de 3 hectare. Coope tandrei, unitate unde me tăţii sînt mobilizate la e- să fie întreprinse măsuri
ratorii Petru Crişan, Oli canizatorul Nieolae Nico- fectuarea lucrărilor în le energice pentru combate
vei- Subău şi Dumitru I- laescu a efectuat prima gumicultura, unde activita rea lor prin praşile meca
nice, manuale sau pe cale
tea nu a contenit nici în
rinca merită laude pentru praşilă mecanică pe 15 ha zilele de 1 şi 2 mai. Aici chimică.
răspunderea dovedită faţă ocupate cu sfeclă de za s-a început praşila meca Deoarece prima praşilă
dc soarta recoltei viitoare hăr, Aurel Gtiga a prăşit nică la ceapă, lucrare care mecanică şi manuală are
de cartofi. De asemenea, au gulioarele şi varza timpu este realizată cu hărnicie un rol hotărîtor asupra re
fost demarate şi lucrările rie de pe 4 ha, iar coope şi pricepere de mecaniza coltei, se impune ca a-
de întreţinere la cultura ratorii au aplicat praşila torii Ion Filimon şi Tra- ceastă lucrare să fie efec
legumelor. In ziua de manuală pe aceeaşi supra ian Urşică. Concomitent, tuată cu maximă răspun
1 Mai.. mecanizatorul Ni faţă. cooperatorii au făcut pra dere, ia timp şi de calitate
colao Halţatu a îmbrăcat Lucrările de întreţinere şila manuală ¡re suprafeţe la toate culturile şi în toa
hainele de lucru şi a asi ti ^culturilor au început şi le ocupate cu salată şi te unităţile agricole. Gata tle plecare pentru a strAIrwte citite tle uţe4 *1*
gurat efectuarea primei se desfăşoară în ri Un sus varză timpurie. De aseme- N. TlKCOB ţarii.
