Page 90 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 90
DIîUMUL SOCIALISMULUI NU.
P;iC. 2
Şedinţa Biroului Coautori recunoscuţi ai l'ELE\
Comitetului judeţean realizărilor obţinute de mineri DUMINIC
Hunedoara al P.C.R. doara au încheiat primele toare din dotarea întreprin Ghelari la începutul lunii 8,30 Gimnastic pa
Minerii de la I.M. Hune
tru toate tipurile de mo
înain
8,40 Tot
9,25 Şoimii
martie a.c. — însoţită şi
patru luni din acest an cu derii, peste 90 la sută din de o garnitură de 20 va 9,35 Film seri
pii : „Sîiţ
realizări deosebite la prin piesele de schimb ce intră goane trecute prin repara Episodul
cipalii indicatori de plan. în componenţa maşinilor ţie capitală — iar a doua 10,00 Viaţa sat
Ieri, 26 mai ă.c., a avut instalaţiilor cu aparatură de naturii luate sub patronajul După cum apreciază şi' con de încărcat din abataje, o în cinstea zilei de 1 Mai. 11.30 Pentru ci
Ioc şedinţa Biroului Comi măsură şi control; desfăşu lor. De asemenea, se prevăd ducerea întreprinderii, lu largă gamă de piese de De remarcat că. în prezent «cavoaslr
tetului judeţean Hunedoara rarea unei intense actjvităţi măsuri pentru toate institu crătorii din cadrul atelie schimb pentru uzina de se află în atelier, în fluxul 11,45 Bucuriile
al P.C.R. în cadrul şedinţei politico-educatîve în scopul ţiile şi organizaţiile cu ca rului mecanic central au preparare a minereurilor ; de... reînnoire, o a treia 12.30 De strajă
au fost examinate probleme formării opiniei de masă racter educativ care să ducă dat minerilor un sprijin se construiesc motoare locomotivă de mină asemă 13.00 Telex di
13,05 Album
ale activităţii economice şi pentru mai bună gospodărire la o largă cunoaştere a eve direct şi deosebit de. efi preumatice pentru maşinile nătoare, ceea ce vrea. par Umor şi
politico-organizatorice Şi s-au şi economisire a energiei e- nimentului istoric de acum cient în îndeplinirea sarci de încărcat — într-o va că să demonstreze că, prin 14.00 Desene ai
adoptat măsuri concrete în iectricc şi combustibililor. 2050 de arii, la organizarea nilor ce ie revin, printr-o riantă de concepţie proprie tr-o neasemuită voinţă si dy, ciocă
scopul îmbunătăţirii în con Biroul Comitetului jude unor expoziţii documentare, muncă temeinic organiza — se execută reparaţii ca capacitate oamenii de aici el u casă
seri
tinuare a muncii in aceste ţean de partid a analizai, de de artă populară şi artă tă, materializată în asigu pitale la diverse maşini şi s-au specializat de acum 15,15 Film Londri
la
domenii. asemenea,, modul cum se în plastică, de cusături, ţesături, rarea promptă a pieselor utilaje de mare complexi în recuperarea integrală a 1C, 10Cutezător
Kxaminînd modul cum se făptuiesc măsurile luate paa- împletituri şi încrustaţii în de schimb necesare utila tate. Nu de mult, spre unor asemenea maşini de Emisiune
aplică măsurile privind eco tru realizarea obiectivelor lemn, filatelice, a unor şe- jelor din abataje şi de la exemplu,, au fost asimilate mare complexitate şi de tru pionii
de
siurii
ştiinţi
comunicări
nomisirea energiei electrice investiţii din unităţile agri fice şi simpozioane, recitaluri uzina de preparare a mir şi introduse în fabricaţie stringentă utilitate pentru 17.20 Tclesport
şi combustibililor şi preocu cole de stat şi cooperatiste, nereurilor, în reintroduce aparatele de cuplare pen activitatea de producţie. 18,50 1001 de s
19,00 Telcjurna
parea conducerilor Unităţilor în lumina indicaţiilor date de poezie, cicluri de filme, rea rapidă în fluxul pro tru funiculare, ceea ce în Şi nu putem încheia a- 19.20 Instantan
spectacole-, acţiuni cu cartea,
economice pentru găsirea de 'de secretarul general al editarea unor lucrări şi ductiv a unor maşini şi u- fapt a rezolvat problema ceste rînduri fără a aminti, 19,30 Varietăţi,
noi rezerve în scopul redu partidului, tovarăşul Nicolae altele. tilaje de importanţă vita punerii în funcţiune a fu- de asemenea, de adevăra fără mas
cerii în continuare a norme Ceauşescu,. la plenara C.C. ai lă, care au necesitat repa nicularului pentru rambleu tul record obţinut de co 20,10 Film artii
lor de consum pe anii 1979 P.C.R. di'n 1 februarie a.c. In continuare Biroul Comi raţii capitale. hidraulic de la Crăciunea- lectiv în luna martie a.c. laltă part
sfera
în
de
Premieră
şi 1980, Biroul Comitetului Subliniind: acţiunile între tetului judeţean de partid a Rezultă aceasta şi din sa — Ghelari. maşini, cînd construcţiei realizat 21,45 Telcjurna
s-au
Printre cele mai valoroa
judeţean de partid a apre prinse pentru îndeplinirea examinat modul în care.au faptul că— după- cum ne se realizări din ultima vre peste 300 de motoare pneu
acţionat organele şi organi
ciat faptul că organele si or planului pe acest an la in zaţiile dş partid pentru în informa şeful atelierului, matice — destinate şi altor LUNI,
ganizaţiile de partid, sindi vestiţiile din agricultură, s-a făptuirea măsurilor stabilite loan Andrei — o bună par me se înscrie reintroduce unităţi similare, din ţară —
cat şi U.T.C., Consiliile oa arătat, totodată, că atît în pe linia îmbunătăţirii efi te din obiectivele angaja^- rea în fluxul productiv a faţă de 150 de bucăţi cit 10.00 Emisiune
gliiară
menilor muncit pun în cen unităţile agricole de stat, cit cienţei adunărilor generale, mentului luat de colectiv două locomotive, de mină se realizau lunar în medie 18,50 1001 de s-
cu troleu de tipul „L W 12“
trul atenţiei grija perma-r şi în cele cooperatiste sînt întăririi rolului acestora în pentru anul 1979 au fost — pare erau scoase din pînă atunci. în efortul co 19.00 Telcjurna
deja
îndeplinite.
de
Aşa
nentă pentru găsirea soluţi încă. mari. rămînerl în ur educarea şi creşterea răspun- pildă planul de producţie funcţiune de cîţiva ani. lectiv care a generat acest 19,30 Panorami
ilor de încadrare în norme mă, sarcinile prevăzute, pe ' derii membrilor de partid în aferent primelor patru luni Practic, cu excepţia. cadru record- — după cum ne 20.00 Koman-fo
dark“. Ej
le de consum şl economisi 4 luni nefiind. realizate. Cri- respectarea îndatoririlor sta a fost depăşit cu peste 1,5 lui propriu-zis şi motoare spunea tovarăşul Teodor U53. '*• ‘ <mt 1
rea acestor importante surse ticînci lipsurile şi neajunsu tutare. Subliniindu-se pre milioane lei, în timp ce în lor electrice care au fost Avarvarei, secretarul orga-
de energie. în acelaşi tim{*> rile care s-au manifestat, Bi ocupările sporite peritru îm primul trimestru prevederile rebobinate, toate piesele şi xnizaţiei de partid şi Ioa- 21,25 Ci ran r
au fost scoase în evidenţă o roul Comitetului judeţean de bunătăţirea conţinutului te- la beneficii au fost depăşi mecanismele aferente loco chim Lăscuţ, preşedintele 21,45 Tfciejurna
seamă de neajunsuri şi defi partid a adoptat măsuri con . maţic al adunărilor generale, te cu 88 la sută, cheltuie motivelor — care sînt de comitetului sindicatului din
cienţe, care au făcut ca în u- crete pentru încheierea de pentru analizarea într-un provenienţă străină — au atelier — s-au prins cu
:
nele unităţi economice, în urgenţă a tuturor lucrărilor . înalt spirit - de exigenţă a lile la 1 000 lei producţie fost confecţionate în între toată dăruirea oameni de
trimestrul I şi în luna, apri de pregătire la obiectivele problemelor economice şi po- marfă fiind mai mici cu gime din. nou prin efortu nădejde ca Haralambie ItADI
133,9 lei decit cele planifi
lie a.c., să se depăşească care nu au încă deschisă fi litico-organizatorice, creşte cate. rile şi priceperea profesio Pîrvu, Aurica Nichifor, Ror
normele de consum la ener nanţarea şi care- trebuie- în rea- rolului lor în întărirea nală a grupei de proiectare mulus Herban, loan Dan-
gie electrică şi combustibili. cepute în acest an, întocmi vieţii: interne de- partid, în Dincolo de suportul can şi pregătire a producţiei ciu, Gheorghe Bogdan, Do- BUCUREŞTI
di o jurnal; 7,30
Relevînd că aceste' depăşiri rea într-un termen scurt a- exercitarea controlului asu titativ solid al activităţii clin cadrul atelierului — rel Petroiescu, > Ilarion An sci; 7,45 Dim
însă, ceea ce apare deose
de consumuri se datoresc, în planurilor de investiţii pen pra conducerilor unităţilor, unde subinginerul Gheor- drei, Victor Vlad, Petrii rujierâ; 8,00 R;
principal, insuficientei pre tru fiecare consiliu unic a- -accentuarea spiritului critic bit de pregnant în munca ghe- Petric a avut-o contri Na-ndra şi mulţi a-lţi lăcă satelor; 9,30 IVI
este
aici
de
colectivului
ocupări a, specialiştilor pen groindustrial şi organizarea şi autocritic, ridicarea gra- latura calitativă a acesteia buţie: efectivă — prin mun tuşi, strungari,, frezori, rec nical; 12,00 De
tru adoptarea unor tehnolo în cadrul acestora a activi ciului de- combativitate faţă ca entuziastă şi stăruitoare tificatori, forjori. Şi bine toţi; 13,00 Hai
care
de
afirmă,
spiritul
gii cu consumuri reduse, tăţilor de construcţie, im de lipsuri şi abateri. S-a a- . creativitate, capacitatea teh a unor formaţii de lucru înţeles că in primele rîn letin meteo-i
neurmăririi consecvente a a- pulsionarea la furnizori a a- rătat în acelaşi timp că in nică şi profesională a oa- din care au făcut parte Do- duri, cot. la cot cu toţi a- 13.15 Şlagăr«
veselă; 14,00 IV
plicării fiecărei prevederi provizionării la termenele pregătirea şi desfăşurarea a- . menilor, exigenţa cu care rel Străuţ, Raveca Breaz, ceştia s-a. situat, cum era ponistic — Mi
din programele existente în dunărilor generale continuă ei răspund cerinţelor ma Abel Andrei, Constantin şi firesc, muncitorul spe 14.15 Top 6 —
unităţi, lipsurilor în ce pri stabilite a utilajelor şi ma să persiste unele neajunsuri. jore ale producţiei. Cîteva Buzganu, Ladislau Hor'oi, cialist Vladiniir Şutea, ale cintecului popi
mai
trecerea
terialelor,
in
cărui
de
creator
iniţiale
veşte dotarea cu aparatură tensă la producerea cărămi Biroul. Comitetului judeţean exemple sînt concludente. Aurel Vlăiconi şi alţi me sînt imprimate pe aceste Ioana infinită
de măsură şi control, întâr zilor, varului şi binalelor de de partid a indicat o seamă Mai întîi se impune aten seriaşi la fel de harnici şi motoare la loc de cinste, 15.00 Clubul
ÎS,00 Album so
zierii introducerii fişei limi către cooperativele agricole de măsuri care să ducă la ţiei faptul că- în cadrul a- pricepuţi. Astfel, prima lo alături de... marca fabricii. ră mîndră,
tă de urmărire zilnică a con şi la angrenarea mijloacelor îmbunătăţirea în continuare telierului central .se execu comotivă. a fost predată 17,30 Noutăţi -
sumurilor, utilizării în mică proprii pentru asigurarea a activităţii în acest dome tă reparaţii electrice pen „ca nouă“ minerilor de la SABIN IONESCU pretutindeni;
măsură a resurselor energe necesarului de balast, nisip niu. Comitetele de partid, de duminică;
tice secundare şi altele, Bi şi piatră, participarea în mai municipale, orăşeneşti, co jurnal; 20,15
roul Comitetului judeţean de munale, din întreprinderi şi de aur. Cintec
partid a indicat măsuri con mare măsură a unităţilor Ia Doina Badea;
crete pe linia economisirii realizarea obiectivelor ştît unităţi agricole vor trebui melodiilor; <
nări; 21,35 tnt
cu forţă de muncă, cit şi cu
energiei electrice şi combus mijloace proprii. S-a stabilit, să acorde un sprijin sub manta şi inter
tibililor. In.mod deosebit în de asemenea, că la lucrări stanţial birourilor organiza ga Sfcănescu ş
ţiilor de bază în pregătirea
unităţile care- nu se înca le în antrepriză să se re 22.00 Radiojuri
drează în normele de con actualizeze graficele de exe şă -desfăşurarea adunărilor nor amic â porţi
24,00
sum la energie electrică şi cuţie pe fiecare obiectiv, generale, orientarea temati dc dans; 9,05—5.
ştiri;
combustibili pe acest an şi astfel ca pînă la sfârşitul lu că a dezbaterilor, îmbunătă muzical n oct ui
nu au găsit- soluţii tehnice nii iunie să se intre in normal ţirea conţinutului materiale
de încadrare în nivelurile cu îndeplinirea planului. lor şi hOiărîrilor adoptate, a-
planificate pe 1980, va trebui Săptămânal se vor face ana sigurarea participării tutu
să se stabilească de îndată lize la faţa locului, luîn- ror membrilor de partid la ¿ C i n e i
programe ferme de îmbună du-se operativ măsuri con viaţa de organizaţie, cultiva
tăţire a tehnologiilor actuale crete de realizare a preve rea spiritului revoluţionar al DEVA : Expi
ne
de
faţă
combativităţii
sau de aplicare a unor noi derilor de plan. tea (Patria):
tehnologii cu, consumuri re ajunsuri. De asemenea, va riile I-II (Arta)
duse. In această acţiune de Biroul. Comitetului jude trebui intensificată prezenta RA : Cobra (l
mare însemnătate este nece ţean de partid a analizat rea de expuneri şi organiza patrulea stol
apoi
stadiul
ho-
îndeplinirii
sar să fie antrenaţi în mai tărîrll adoptate de conduce rea unor schimburi de expe structorul);
muri în au
mare măsură tehnologii din rea partidului şi măsurile rienţă pe probleme privind Cobra (Unire;
fiecare unitate, precum şi proprii în legătură cu ani creşterea responsabilităţii co probiemd de
specialiştii din institutele de versarea a 2050 de ani de la muniştilor in îndeplinirea iembriet; Driii
cercetări şi proiectări. Au întemeierea statului dac cen obligaţiilor statutare, respec pană (Republic
fost stabilite, de asemenea, tralizat şi independent şi a tarea disciplinei de partid şi Al patrulea
pentru fiecare din marile u- adoptat în acest sens noi de stat, precum şi în ce pri ral); Dueliştii
resc): ' V U L
nităţl economice sarcini pre măsuri. Pe baza acestora, veşte munca de planificare, S.E.I.L. Haţeg, depozitul final Cirneşti. în fotografie, echipa de muncitori forestieri ea api
cise privind încadrarea în consiliile de educaţie politi de pregătire şi desfăşurare a sortatori, condusă de Valeriu Lăpădătoni, execulind sortarea lemnului de fag pentru che rfes.„ r.Oh
restea.
Foto : VIKGIL ONOILT
consumurile planificate, a- că şi cultură socialistă vor adunărilor generale,' în sco oglinzi ,<a'rale
provizionarea cu materii pri trebui să îndrume şi să spri pul asigurării unui înalt ni PETRII.A : Şe:
me şi materiale la nivelul jine în mai mare măsură vel Calitativ întregii activiv nesse, partea
ANI
stocurilor normale, reactivi- muzeele din judeţ pentru lăţi de partid. Este necesar Gurasada — statornicia unui drum ascendent cltoresc); miliare
Mărtn
zarea comisiilor energetice, îmbunătăţirea expoziţiilor de să se acorde o atenţie mai resc); URICAI
inventarierea reţelelor ter bază şi completarea lor cu mare adoptării de măsuri răsturnată (7
mice, instalaţiilor, utilajelor noi materiale, să organizez« concrete în fiecare adunare (Urmare din pag. I) mentale în viata oameni au ajuns locuitorii comu BltAD : Elibei
seriile
şi proceselor tehnologice la în continuare un număr spo generală, repartizării sarci lor acestor locuri. Com nei simbolizează un drum Praga. ORAŞ'
roşie);
care s-au înregistrat pierderi rit de manifestări Cu un nilor pe fiecare comunist şl ridicat de pe aceste me paraţiile cu trecutul nu ascendent, drumul pe care, ţei palide (I
în scopul înlăturării cit mai înalt conţinut fevoluţionar- urmăririi îndeplinirii aces leaguri. Fosta casă a sa- iac decit să coniirme sal sub conducerea Partidului carnavalului
rapide a defecţiunilor, creş patriotic dedicate acestui e- tora. raidului este astă7.i cu tul calitativ produs intr-o' Comunist Român, întregul geoagiu-bA:
terea gradului de recuperare veniment, să se acorde « Biroul Comitetului jude noscut punct muzeistic. perioadă istorică scurtă. popor român îl parcurge Jini (Casa di
IIATEG : Casc
şi reintroducere în producţie grijă deosebită de către pio ţean de partid a rezolvat, în Anii socialismului au Nivelul material şi spiri cu statornicia de treizeci Iar); BRAZI :
a resurselor energetice se nieri şi şcolari monumente continuare, probleme privind produs schimbări funda tual contemporan la care şi cinci de ani. sălbatică; Ap.
cundare, asigurarea tuturor lor istorice, de artă şi ale activitatea curentă. legenda : C,
pentru fotbal
tură); SIMER
împreună (Mu
SCENA I şi sa: apropie de o uşă. Uşa călţăminte veche în balcon, SCENA A V-A O fală apro
cedează, ca şi lacătele de DEZNODAMINTUL pe cei sustraşi de la „U- (Lumina); TI
Noaptea de 30 spre 31 au la casierie şi individul se nirea" i-a învelit într-o Sala paşilor pierduţi. Prin grame (Mim
gust 1978 trecuse de cumpă trezi iarăşi în faţă eu casa , pungă de nailon pe care faţa. completului de jude LARI : Sand
Malaeziei (Mt
na ei. In staţia din centrul de fier. Â doua zi dimi-- tele — avea doar timp be se ridica la circa 200 000 a îngropat-o în pădure, de cată au trecut mulţi mar
municipiului Petroşani, din neaţa, casieriţa cooperati rechet. Asta a durat mai lei şi s-a dovedit că indi unde, atunci cînd îi tre tori acuzarea îşi rostise
autobuz coborî uii individ vei, sesizînd efracţia şi- dis multă vreme, apoi, brusc, vidul operase cu multă buia, lua la discreţie. In rechizitoriul, apărarea ple
cu o sacoşă. O luă apoi la pariţia întregii sume de de la finele lunii august dexteritate. Cercul bănuiţi timpul cercetărilor — care doaria. Apoi, completul s-a Vreiv
vale cu paşi rari. Ajuns în bani ce se afla In casă, a încolo, nu l-a mai intere au solicitat un mare volum retras pentru deliberare.
de muncă — o întrebare a
dreptul clubului „Jiul“, in anunţat organele în drept. sat'atletismul. In schimb, a lor se strîngea încet, încet. revenit des : „De ce ai fu Cel din boxă — un om tî- Timpul pro
dividul se opri, învîrti ca SCENA A III-A început să aibă „treburi“ Intr-o seară, la uşa fami- rat Rariţă ?“. La care in năr, cu familie, tatăl, unei ziua dc 27 ma
pul în toate părţile, apoi mmmmmmmmMvmzsmmms dividul răspundea cu non fetiţe de un an si ceva — menţine în g
se (apropie de gard şi din- Oamenii din Vulcan au şalanţă,: „Ca să am din ce stătea cu capul plecat, cu roasă, cu cer
noros. Pe ale
umerii
prăbuşiţi.
Curtea
a
tr-o mişcare îl sări. De observat, încă de pe la MM trăi“. O spunea cu senină reintrat', şi. judecătorul a cădea averse
aici încolo, mişcările Iui sfîrşitul lunii august, că tate ca şi cum n-ar fi ştiut rostit în faţa Ceioî prezenţi, se vor semna
deveniră iuţi, febrile. A fă starea materială a familiei w_£ă existenţa nu. se poate ridicaţi în picioare : descărcări elei
va sufla în (
cut ce-a făcut, se strecu Rariţă s-a îmbunătăţit SUfe: pe la cooperativa „Unirea“, liei Rariţă s-au auzit bătăi baza pi nimic, altceva de- — In numele legii... Ra Temperatura
ră în clădire şi după nu stanţial şi in mod miste JPum ziceam, deşi nu în uşă... cît pe muncă şi numai pe cuprinsă între
mai cîteva clipe se afla în rios. Aceasta, în ciuda fap muncea nicăieri, iiumitru muncă. Dar lui. pjl, nu-i riţă Dumitru este condam , igr cea
si 30 giadd.
faţa casieriei, apoi în faţa' tului că lui Dumitru Rariţă Rariţă se purta ee nn in SCENA A IV-A ■f' - plăceţi munca’ şi îşi Inchii nat ia Î2 ani închisoare, lâ_ tTimpul pro
divid cu in uiţi bani. In
unei case de fier, pline eu i se desfăcuse contractul puia că se poate trăi fără privarea unor di epturi şi
;
bani... de muncă de la I.M. Vul casă au apărut costume de Dumitru Rariţă a fost' a- ea. Ba mai mult, îşi închi- la confiscarea a jumătate zilele de 28 şi
mea
se
menţi
can din cauza absenţelor haine, casetofon, mobilă. restat, cercetat şi, după ce - puia — absurdă treabă — caldă şl devi
Vecinii se mirau de unde
SCENA A II-A nemotivate, încă îr» martie mai întîi a făcut pe ino că faptele lui vor rămîne din avere. instabilă, cu c
■ —I
1978. 'Trebuie' spus* ca după atîţia bani la D.R. şi nu-şi centul, a recunoscut fap în umbră şi el va dUce o Sentinţa a rămas defini noros. Local
Noaptea de 22 spre 23 ce i s-a desfăcut contractul puteau explica. In vremea tele săvîrşite. S-a procedat viaţă pe picior mare', fara tivă. Un deznodămînt fi verse de ploa
decembrie 1978. Un individ de muncă, Dumitru Rariţă aceasta, cercetările 'asupra la reconstituire, s-au luat ' a depune vreun efort. Din resc la care ajung toţi cei descărcări ele
La munte, v
se îndreaptă cu paşi rari începu să frecventeze sala efracţiilor de la clubul probe.^D.R. a dezvăluit şx păcate, mai sînt indivizi ca stabilă, cu ci
spre sediul cooperativei de atletism a clubului „Jiul“ şi- cooperativa „Uni Cfi-a făQUt cu banii. Pe cei re judecă astfel. Cu aceştia, ce procedează ca D.R. Vor cădea av
„Unirea" din Petroşani, se „Jiul"; ‘Eră prezent la â- rea“ înaintau Metodic, mi luaţi de la clubul „Jiul“ cum se va vedea, societa ploaie, însoţi
!
strecură în spatele acesteia proape toate antrenamen- nuţios. Suma ce dispăruse i-a ţinut într-o ladă eu în tea e necruţă.krăre. • TRAIAN BONDOR cărt electrice.