Page 91 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 91
DUMINICA, 27 MAI 1979 1‘ag. 3
UNE Consemnări MOTIV DE BASM LITERATURA' 3? ARTA'
Cu pu(in timp In urmă, noile generaţii fiind de o resme. Răsuilurca lor a
J MAI ziarele au publicat ştirea periidie din ce in cc mai limpezit văzduhul. Cerul
că undeva, în cursul ame subtilă. mânjit de luningini ucigă
domiciliu
najării unei autostrăzi, un Dar ştirea de mai sus toare a redevenit albastru
lag ioarlc bătrân a lost poartă totuşi in ca o să- şi pur. Apele s-au curăţat
entru co- deplasat — pentru a li mînţă luminoasă de basm. de duhori şi s-au umplut
neagră".
■cruţat — pe o distanţă de Intri de loale pentru că şi din nou de peşti argintii,
50 de metri. El a fost aici, ca în orice basm ca iar în umbra pădurilor
ul dum transportat într-un iei de re sc respectă, binele a s-au întors păsări şi vie
ici! ghiveci natural de 40 me învins răul: un tanc, con ţuitoare despre care de
riei tri cubi de pămînt cu a- ceput exclusiv pentru dis mult nu sc mai auzise 'nici
julorui unui tanc. Acest trugere şi asasinat, a fost o veste.
ical TRICOLORUL
:că ultim amănunt reprezintă în siîrşit pus la treabă şi Dar cu tancul, ce s-a în Oe n-ar fi...
ite : Woo- de iapl clementul senza obligat să facă un lucru tâmplat cu tancul ? Tancul
irea bu- ţional al ştirii. util. a giiîit mult timp pentru Soarele a băut din Dunăre apă lină
Un adevărat motiv de Ş; — ar putea întreba că obosise. Pasămite e ne
Dickcnfi De n-ar fi soarele,
pisodul 11 basm modern, aparţinând micii şi ipoteticii ascultă grăit mai uşor să distrugi Şi .s-a prefăcut în insulă de lumină ;
>re viitor, lumii contemporane, în ca tori — ce s-a întâmplat decât să iaci un • lucru de noi am'înota în imensul
curs pen- mai departe ? Ei bine, o tolos. Nu era obişnuit cu îşi freamătă spicele aurul legănat
i şcolari re şerpii, broaştele, cucu-
văile şi zgripţorii vrăjitoa asemenea invitaţie pe ca acest adevăr pe care abia Mare de aur aprins — Bărăgan ! ocean al întunericului
relor malelice au lost în lea deschisă a basmului e acum îl aila. Cerul a coborît în mine
locuiţi de tancuri, rachete, irezistibilă, cu atît mai Un motiv de basm pe visind lumina.
:le şantier
:u mască, bombardiere şi aşa mai mult cu cit nu e greu de care voinţa unanimă a şi albastru îmi cintă din mii de privighetori
departe. Cu deosebirea că spus ce s-a mai întâmplat. popoarelor va trebui să-l I’estc Ţara de sori. De n-ar fi florile,
: „De cea- lighioanele de odinioară Recunoscător că a fost sal pralacă în realitate. In
pădurii“. in inimile noastre
n-au existat decât imagi vat de la picire, fagul a- numele respectului pc ca De visul abia azi împlinit
nar, pe cînd lighioanele in cela viguros şi-a împrăş re — cum spunea bătrânul al bunilor mei fără noroc,
finit măi răufăcătoare şi tiat seminţele până depar Juvenal în urmă cu vreo n-ar înflori vise,
MAI
mai costisitoare de azi te în jur. Cîl ai clipi, mie opt sute de ani-r— îl arde singele roşu, pară de foc. n-ar încolţi nădejdi.
limba ma- există din păcate real locurile s-au umplut cu datorăm copiilor lumii.
mente. Nu numai că exis mari păduri foşnitoare, Tricolorul — cel mai frumos curcubeu, De n-ar fi stelele,
tă, dar sc şi înmulţesc, pline de răcoare şi de mi- RADU CIOBANU arcuit vreodată in sufletul meu.
L nu ar fi metafore de aur,
on : „Pol- LILIANA JITARU
dul 14 L'J
Licc^-tiinţi- Şcoala generală Brazi nu ar fi poeţi
CÎND SE NAŞTE
dial pentru eternitate.
De n-ar fi pacea,
Cînd se naşte un fecior în patria mea DRUM ÎN LUMINA universul s-ar topi
iei în groaznicul foc
tatăl îi sărută luminile frunţii
şi-acolo-n adine se naşte o stea — Venim din zorii zilei cu cununi de flori,
: 7,00 Ka-
evista pre- Intrăm în iunie ca prin- priviri senine şi gînduri înstelate, al războiului.
ca meteo- cea de dincolo de tainele nunţii.
»programul tr-o poartă ‘ deschisă spre se LILIANA PETRUŞ
azin dumi ninul- verii-, spre anotimpul că n-am ştiut ce-i umilinţa şi umărul.
cate pentru Steaua se coace în nevăzute străfunduri rodirilor bogate acum cînd .Şcoala generală
urnal. Bu- pămintul, abia dezbrăcat de Sub paşii tineri, drumul era limpezii Baia dc Griş
ier. Sport ; straiul floral al primăverii
13.30 Unda ea o floare în mugure, ca un fruct într-o floare. rîde sub razele binefăcătoare «ie flacăra ţişnită din amnarul,
alion corn
us Ţeicu; Anii feciorului aleargă pe prunduri ale înaltului ca o pîine «r r ...... * mmm P i mm 0 mmmm 0 .......... 0 m
îlerpreţi ai imensă, aburindă. greu încercatului partid.
r; 14,45 Co şi se rotunjesc de atîta viitoare. tntîi Iunie — ziua copiiloj-
píese folk; Semnul
Lsionatilor ; de aici şi d* pretutindeni, Pentru piinea, sarea, slova şi izvorul,
r; 17,00 Ho- Şi vine un timp cînd steaua din frunte sărbătoarea, calmă a vlăsta
imânească ; cu care trupul şi mintea mea s-au împlinit,
melodii de relor noastre tinere, a dra
1.30 Oaspeţi crapă scutul de os şi—L luceafăr în /.bor. gostei supreme şi- a speran
,1,00 Radio- orice vis, inîine-1 vrem faptă.
in fonoteca l'atria, dreaptă şi mîndră tărie de munte ţelor noastre...
»opulare cu Cită lumină- pe umerii pa l*n cîntec drag, în zi de sărbătoare,
,30 Turneul sărută faţa bărbatului, pentru fecior. triei român» care-şi înalţă
10 Consem- <*-ur. strop, dini bucuria-ntregii ţări. Poeţii lumii ar trebui
lire eu ro- azi pruncii pe noile- sensuri să scrie, obligatoriu, şi
eţii ei : Ol- ale împlinirilor createi*«,
lon Radu ; Cînd se naşte o fată în patria mea GEORGKTA MARI.Ş câteva poeme pentru co
I; 22,10 Pa- spre cerul senin ai comunis Şcoala generală nr. 8 Hunedoara pil. Sigur, pare exagerat,
22,30 Ring mama îi sărută ochii şi o închină mului. spre fericirea şi bu cine ne poate obliga să
lulctin de
Non stop Ia lună şi soare, la ploi' şi ia nea năstarea perpetuă a desăvu- ne alegem „subiectele“
•irii :... mai cu seamă în acest
şi-acolo-n adine se Aprinde-o lumină.
Cit» lumină şi cită bucu miraculos spaţiu al' „i-
rie licărind- in ochii limpezi deilor care sc văd" ? Dar
Anii fetei aleargă pe scoarţe cu maci
ai copiilor care aleargă 1.» ci, poeţii, ştiu bine că
şi-un ceva din adîncul ei de viţă de vie jurul Carpaţilor asemeni- v- . sânt — să mă ierte con
iu) de Buf- suite pe trupul încă slîngaci nui brîu .necesar de iubire, fraţii pentru această di
»centul, se-
HUNEDOA- aura celei ce începe să fie. asemeni unui curcubeu jo vulgare — un lei dc co
icăra); Al ii pt în. nemurire...
irta); Dru- pii mari ai lumii. Cum
»ână (Con- Şi cade amiaza pest“ aşe s-ar sustrage dc la alari
,T ROŞ ANI : Şi vine un timp cînd trece de punte zările şi pest« grădinile
O simplă datorii dc suilet ? Căci
rip" (7 No- şi intră în sublima viitoare. noastre ca un cîntec de orgă.
iri în cum- îndulcind visele îndrăzneţe ochiul poetului este în
.;LUPENI: ■Patria, dreaptă şi, mîndră tărie de munte parlca Iul nevăzută ai
01 (Culm ale celor de-o şchioapă şi a-
ii mcito- sărută ochii femeii pentru fata în floare. tita pace ne intră în case in doma cu ccl al copilului
\ N Mas- cit pînă şi ferestrele par care se miră, care redes
(IYl / "
\ : ...Poate n-am vorbe destule să-mi sune nişte aripi de zbor necurmat. coperă lumea, care atin
(Mtf . ul);
liI din Ten- albastrul acestui surîs de cuvin!, Intrăm deci în iunie cu ge şi trece prin suilet
ITI-a (Mun- braţele încărcate de flori şi
3ASA: Nea dar zestrea pămîntului o şoaptă inii spune instantaneu fiecare lucru
(Muncito- prin fiecare floare un copiii şi iiccarc sentiment.
: Sub luna şi vorbele curg aşa cum le ciut. priveşte încrezător spre se
Joierabrie) ; ninul zilei de Azi şi de M-îi» Transiigurîndu-1, ba chiar
ea oraşului „PE METEREZELE SAKMIZEGETUSEI“ laeob IYIihai subslituindu-sc cu acea
-II (Steaua NECULAl GHIRIC-A ne... Casa pionierilor şi şoimilor patriei Deva.
•I : Fiul fc- uim'iloarc dezinvoltură,
;ria); D-ale IOAN VASIU
(Flacăra); redellnlndu-l asllel, me
Gentlemen reu mal frumos Tot aşa
cultură) ; dansatoare mi-a ieşit în
orii (Fopu- Dintre alifia copii pe cum poetul nu se siieşlc
Sărbătoarea care de-a lungul anilor B U B U R U Z A cale. Am exclamat plăcut
s-a născut i-am cunoscut în împre surprins : „Buburuza !“ să se cutremure Iarăşi şi
AN : Totul Desigur, acum porecla, iarăşi de darea-în-lloare,
asa (le cul- jurări deosebite afirmând
: Din nou ' alese virtuţi româneşti, organizat într-o mare sa rilor fotoreporterilor, an liza un fond U.N.I.C.E.F. după trecerea anilor, nu de picătura de rouă pe
şui); 1LTA : cu firescul şi elanul vîr- lă a sindicatelor din Bel samblul pionierilor hune pentru copiii din ţările A- se mai potrivea. Ne-am a- gura înfocată a unui
2 cuminte grad. Preşedinta; de onoa doreni a fost distins cu fricii". Apoi, observînd ui mintit de „Bucuria Euro
UC : Tcle- stei cravatelor roşii cu trandaiir, dc freamătul
,1); GHE- tricolor, îmi amintesc a- re a juriului: era J.osephi- trofeul „Lebăda neagră", mirea de pe feţele noas pei", de regretate Jo-
an, tigrul cum, cu câteva clipe înar ne Baker, prietena şi o- ■premiul oficial fiind au tre, a continuat: „Vă mi sephinc Baeker, de vesti inclabil al brizei prin
horesc). tul ansamblu. Dar „Bubu grâul sărutat de lumină...
inte de Ziua copilului (ori crotitoarea tuturor copii reolat cu sărutul Josephi- ră că vorbesc binişor
că memoria mă înşeală, lor de pe glob, despre ca nei Baeker pe obrajii cu româneşte? Prin ’33, am ruza" ? A terminat şcoa Copiii; paradoxal, poa
ori fata care mă claxo re auzisem căi înfiase cîte gropiţe ai Ilenei, mezina jucat cu trupa lui Tăna- la profesională, a devenit le cultivă în noi, prime
nează vesel în fiecare di- un copil din toate ţările ansamblului nostru. se. Vedeţi ? Amintirile ti macaragistă, urmează li
subdezvoltate. în final a Ne-am grăbit ia auto nereţii mă leagă încă de nesc în noi ceva care a-
, mineaţă din cabina unei ceul seral, dansează şi
bil pentru macarale e doar o păre evoluat şi ansainblul pio buz, Ileana lipsea. N-o frumoasa d uni n eavoas tră cintă în echipa şantieru parţine suiiclului; ei me
Vremea se nierilor hunedoreni, fiii. şi găseam nici în plasa pen ţară !". rită mai mult ca orice
erai căldu- re ?,) despre, o fiică simplă fiicele siderurgiştilor, -mi ¡La despărţire, a încăr lui, s-a căsătorit şi are o
temporar a Hunedoarei. Din atîtea tru bagaje şi nici după fetiţă pe care uneori o să-şi aibă părinţii pc ca-
rl vor mai medalioane ce se cer ofe- nerilor, energeticienilor, scaunul taragotistului Dră- cat braţele Ilenei cu dezmiurdă cu... „buburuza
î ploaie şi sătenilor, constructorilor gan Munteanu, „decanul", flori şi ciocolată. „Veniţi re-i merită, adică părin
irecvente . rite celor ce ne luminea de pe aceste meleaguri. de vîrstă al ansamblului. mîine pe la ora 10 la ho mamii". ţii cei mai adevăraţi din
Ice. Vîntul ză cu. frumuseţe, de ce Aflând intenţia mea de
erai slab. Aplauzele furtunoase s-au Ne-am întors în sală. In telul „Iugoslavia" pentru lume... Cei mai buni, cei
inimă va ii medalionul gândurilor me potolit cu mult după lă cabina plină de flori, am amănunte în legătură cu a scrie despre acel vestit mai puternici, cei mai...
I şi 15 gra- le se oferă darnic „Bubu sarea- cortinei. Ca un cîn găsit-o pe Ileana cocoţată a-cest turneu. M-aş bucu ansamblu hunedorean pio
,Ximă Intre ruzei" ? tec de laudă, din loja pe genunchii Josephinei ra dacă ar veni şi aceas nieresc, acuni cu prilej-ul Căci aceasta este gloria
bil pentru ...în anul 1970, un an cen-lrală mai răzbateau Baeker. Conversau în tă Buburuză". Zilei copilului, m-a rugat cea mai omenească din
mai : Vre- samblu pionieresc, din; ju încă. aplauzele celebrei franceză. Spre stupefacţia In autobuz am povestit să transmit tuturor copi toate. Semnul de iloare
Sn general actriţe, care se ridicase în noastră, marea artistă ni totul copiilor, iar Ileana ilor salutul pionieresc al
în general deţul nostru avea. cinstea al privirii copilului să ne
ti temporar să reprezinte ţara în Iugo picioare, iluminând sala s-a adresat înte-o limbă s-a ales cu această porec unei niacaragiste fruntaşe, fie asupra trunţii scuiun-
r cădea a- slavia la Festivalul prie- cu transfigurarea unui românească de bună cali lă. pentru care copilăria şi
însoVlte de I teniei „Bucuria Europei", zîmbet pe care îl au doar tate : „M-a cucerit acest Deunăzi,Jm locul clopo organizaţia de pionieri au dale în laptele graiului
ice. ţelului de pe macara, rămas tărîţn de lumină
ne uşor in- organizat de U.N.I.C.E.F. cei ce iubesc peste măsu ansamblu românesc şi aş — însăşi semnul iubirii.
1 variabil, După o suită, de evoluţii ră copiii dori să văunvit vara urmă m-am auzit strigat. O fa şi plăcute aduceri amin
e locale de scenice, darnic aplaudate, După spectacol, în lu toare într-un turneu la Ge tă oacheşă, arsă de soare te... EUGEN EVU
de descăr- GLIGOR HA.ŞA
a urmat spectacolul festiv mina halucinantă a blitzu neva şi în Italia. Vom rea şi cu mers mlădios de I
