Page 93 - Drumul_socialismului_1979_05
P. 93
ANUL XXXI
NR. 6 706
MARŢI,
29 MAI
1979 ' **
4 pagini — 30 liani
! In spiritul Cuvîntarii secretarului general
al partidului, tovarăşul Nicolac Ceauşcscu, în pagino a H-a:
la Consfătuirea de lucru ok; Ia C.C. al P.C.R.
Aspecte
din 16—17 mai a.c. de la faza
interjudeţeană
CREŞTEREA CONTINUA desfăşurată
la Reşiţa
A OTELULUI DE TRAI—
program oara te înfăptuieşte DIN HOREZU“
„COCOŞUL
LA EDIŢIA A IX-A
prin muncă susţinută nedoreni s-au în comportat şi în a aceasta ediţie naţional „Cintarea României“, artiştii scenă, formaţia litică oraşului de Horezu socialistă
po
Consiliul
educaţie
prima
ediţie
Ca
şi
Festivalului
liu-
amatori
cultură
şi
In
la
înălţimea
renumelui
lor.
(Viicca)
al
de dansuri populare mixte a Combinatului siderurgic Hunedoara.
organizează In zilele de 2-î
iunie cea de-a IX-a ediţia
Dinamismul deosebit al vinte este dc necontestat. a Tîrgului anual ai cerami
româneşti
fiecărei etape a mersului Programul general de ridi cii populare Horezu“, la „Co
caro
de
coşul
nostru înainte este impri care mai accentuată a ni participă creatori şi coope
mat, între altele, de o sea velului de trai în actualul rative meşteşugăreşti cu
mă de evenimente politice cincinal, stabilit de Confe secţii de profil din toată
ţara.
marcate de o deosebită pu rinţa Naţională a partidu Aşadar, pe creatorii da
tere de sinteză. Ele privesc lui, se îndeplineşte cu con gen din judeţul nostru —■
de la copil din casele pio
critic ceea ce s-a făcut pî- secvenţă. Efectele lui le-am nierilor şi şoimilor patriei,
nă la acea dată, analizează simţit şi le simţim fiecare. pînă la cunoscuţii olari de
—
dacă ceea ce s-a făcut co Încheierea primei etape a Ia Obirşa Horezu ediţia a IX-a
aşteaptă.
îi
la
de
respunde unei evaluări an majorării retribuţiei a adus Valorificarea integrală, eît mai Succes !
terioare, definesc calea de unor categorii de oameni
urmat în viitor. Un eveni din judeţul nostru cum sînt ESHozi\
ment politic cu asemenea minerii, venituri din retri eficientă, a materiei prime
valenţe a fost şi Consfătui buţie sporite cu pînă la 24 nil alta I
rea de lucru de la C.C. al la sută. Trecerea la săptă- Valorificarea superioară a crescut, o dată cu gama sor
P.C.R. din 16—17 mai a.c. mîna redusă de lucru a blănurilor este un deziderat timentală. Producem în pre AUDIENŢA
care preocupă pe plan intern
Potenţată superior în con devenit o realitate în multe şi internaţional toate firmele zent un număr de 37 artico COLECTIVA
ţinutul de idei de Cuvînta- unităţi productive. Anul a- care prelucrează această ma „ VIDRA" le m u l t solicitate pe plan
intern şi extern. Ponderea o
comuna
In
rea secretarului general cesta, conform previziunilor terie primă. .Şi, se ştie că OR A.ŞTIE deţin sortimentele din velur, Topliţa, satul Oăbîca, loc, Ia
a
avut
Conferinţei Naţionale, va în pentru obţinerea unei piei,
al partidului, tovarăşul fanteziuri şi nulried, cu o Şcoala generală din locali
indiferent de provenienţa sa,
comite
Nieolae Ceauşescu, Consfă cepe, eşalonat, cea de a sînt necesare cheltuieli mari, măre eficienţă economică. tate, în organizarea partid, o
comunal
de
tului
tuirea a evaluat între alte doua etapă a majorării re cu creşterea şi întreţinerea Progrese însemnate am în audienţă colectivă pe teme
tribuţiei, măsură ce va ga registrat şi în ce priveşte de legislaţie şi sistematiza
le şi modul cum se îndepli ranta majorarea în medie animalelor. recuperarea linei şi a cro rea localităţilor. La nume
neşte programul de ridica cu 32 la sută a retribuţiei Prin specificul ei, Între mului din apele reziduale re roasele întrebări puse do
re u nivelului de trai în prinderea „Vidra“ Grăşlie zultate la operaţia de tăbă- participanţi au răspuns
reale în actualul cincinal. prelucrează îndeosebi piei de eire a pieilor. Acestea, re procurorul Tiberiu Hirşan
cincinal, pivoţii pe care tre Este demn de consemnat' ovine cu blană. Necesarul introduse în circuitul econo de la procuratura Hune
buie să se sprijine-în con faptul, subliniat dealtfel acestei materii prime se a- mic ne asigură un venit su- doara şi Constantin Vcsa de
tinuare acesta în drumul sigură în cea mai mare par Ia Secţia arhitectură şi sis
convingător în cuvin tarea tematizare a Consiliului
spre înfăptuire. secretarului general al te din surse interne, dar 360 000 lei KOŞU BENEDK popular judeţean. (I. Vlad,
„Aşa cum mer- lucrurile partidului, că această ma cooperăm activ pe plan ex secretarul comitetului corespondent).
tern. În ce priveşte gradul
acum — sublinia secretarul jorare nu este eu nimic in-, de valorificare a blănurilor, <le partid, IN NUMELE
OMENIEI
general al partidului — a- fluenţată de reaşezarea pre in ultimul deceniu întreprin preşedintele Consiliului La I.M. Uricani a fost or
veni garanţia că vom rea ţurilor şi tarifelor unor bu derea noastră a făcut paşi uri. esle vorba de furdale, oamenilor muncii, ganizată o donare onorifică
spus
liza creşterea de 32 la sută n u r i de consum şi servicii, importanţi. în urmă cu 10 care în cea mar mare parte Ing. IO AN PROBSDORIER de singe 52 ia de care au Ală
prezent
mineri.
reaşezare făcută în scopul ani, de pildă, produceam un nu se foloseau. Acum. că in directorul întreprinderii
a retribuţiei reale, precum număr de 25 sortimente, procesul de fabricaţie se va „Vidra" Orfişiie, turi de cunoscuţii donatori
Nichita,
si celelalte măsuri, majora de a face rentabile aceste ponderea acestora reprezen- lorifică în întregime materia Gh. s-au aflat Ai. şi Vasi şi
numeroşi
alţii
bunuri de consum sau ser
rea pensiilor şi creşterea tind-o cojocăria si seminobi- primă, inclusiv apele rezi Ec. GHEORGHE MALESCU tineri care se prezentau
vicii şi de a asigura abun- latele, produse cu rentabili duale din care se extrage contabil şef
cheltuielilor sociale planifi tate destul de scăzută. Pe lanolina, gradul de valorifi pentru prima oară la acest
act,
care
printre
umanitar
cate". Adevărul acestor cu (Continuare în pag. a 3-a! atunci rămineau multe deşe- care a materiilor prime a (Continuare în pag. a 3-a) Ion Ustirelu şi Vasile loniţă.
LA MINATORII — 19^1+-1379 CONGRESUL de metri cubi, raportează un La zi Tn agricultură ‘
MEREU ÎN FRUNTE OMAGIUL NOSTRU plus la producţia de fontă
De la începutul anului, lu ş:p de aproape 12 000 tone. Cu o
întreaga
cantitate
precizare
:
minătorii clin sec|.iile C.S. Hu- este de bună calitate, a fost
neroara au ridicat la cote úm obţinută în condiţiile reduce intervenţie operativă şi energică
mereu mai înalte steagul în rii consumurilor materiale.
trecerii socialiste, închinând
faptele lor de muncă celei SARCINILE LA EXPORT
de a 35-a aniversări a elibe
rării patriei. Cantitatea de la AG LOM ERA TORI ŞTII — printre fruntaşii în întrecerea — ONORATE ia întreţinerea culturilor! '
minate finite, ţagle de rela socialistă, asigurînd fumaliş- EXEMPLAR!
minare, blumuri de relumina- MAI MULTA „HRANA“ tilpr cantităţi sporite de cocs
re etc., realizată suplimentar FURNALELOR de bună cajitate. Luna apri Ca o urmare firească a re
planului, se ridică la peste La cele două aglomeratoare lie au încheiat-o cu un plus Pentru a asigura condiţii carea lucrării respective la
22 640 tone. zultatelor bune obţinute în cît mai bune de dezvoltare varză. De menţionat că oda
se munceşte cu toată dărui de 1 192 tone cccs, iar cumu toate secţiile marelui combi
rea şi hărnicia, sarcinile de lat de la începutul anului ei a culturilor duminică, 27 mai ia cu combaterea buruieni
OŢEL ARII SE ÎNTREC producţie ale fiecărei zile sînt nat hunedorean sînt create a.c., in numeroase unităţi lor se asigură ş! apa necesa
PE SINE substanţial denăşi‘e. 34 500 au o depăşire de peste 5 000 condiţii dintre cele mai favo agricole a continuat efectua ră culturilor, aplieîndu-se u-
tone cocs de bună calitate.
tone aglomerat feros de bu rabile pentru onorarea exem
Fiecare zi şi noapte de nă calitate au trimis îh plus plară a sarcinilor Ia export. rea praşilelor mecanice şi dări la legumele cultivate.
muncă pe platforma cup furnalelor, de la începutul a- FURNALIŞTIf ÎŞI Pe cele patru luni de muncă manuale, cele mai bune re In scopul obţinerii unor
toarelor încinse înseamnă nu.îui, oamenii de la cele zultate înregislrindu-se in
noi succese în sporirea d o uă a gl om eraio a re. INTENSIFICĂ din acest an, siderurgiştii au raza consiliilor agroindustria producţii sporite de porumb
producţiei de oţel. La peste EFORTURILE livrat suplimentar la export la hectar, mecanizatorii din
13 000 tone sc ridică cantita COCS PESTE PLAN produse în valoare de peste le Toteşti, Călan, Hunedoa Consiliul agroindustrial O-
tea de oţel Siemens Martin Muncitorii furnalelor, acei 2 600 000 lei valută. (Grupaj ra şi Dobra. Referindu-se la
şi electric realizat suplimen De mulţi ani co.csarii de Ia care întreţin zi şi noapte fo realizat de /UtON CATA, co răştie au efectuat, pînă ieri,
tar planului de producţie. C.S. Hunedoara se află mereu cul viu al giganţilor de mii respondent). stadiul lucrărilor de întreţi prima praşilă mecanică la
nere la culturile de prăsi cultura porumbului pe mai
toare, directorul I.A.S. Sime- mult de 800 hectare, rezul
ria, ing. Gheorghe Dumi-
traşcu, ne-a spus că, după tate mai bune înregislrînd
efectuarea unei prăşite me C.A.P. Orăştioara de Sus, O-
răştioara de Jos, Je'.edinţi,
canice şi manuale la rădăci- Mărtineşti şi altele. Merito
noasele pentru furaj, care
ocupă 112 ha, s-a trecut din riu esle faptul că datorită
plin la prasila a doua. De mobilizării susţinute şi par-
asemenea, prima praşilă a *ticipării masive a coopera-
fost terminală la cultura po * lorilor la întreţinerea cul
rumbului pe cele 115 ha pla turilor, la C.A.P. Jeledinţi
nificate. De menţionat că, prima praşilă manuală s-a
potrivit programului de lu aplicat pe mai mult de 50
crări întocmit, efectuarea li de hectare, reprezentînd
nei praşile se realizează la peste jumătate din suprafaţa
un interval de mai puţin de prăşită mecanic. La coope
10 zile. O atenţie sporită s-a rativele agricole din Dineu
acordat şi întreţinerii cul Mic şi Dineu Mare s-a acu-
turilor de legume. Ceapa de
