Page 95 - Drumul_socialismului_1979_05

706 «» MARŢI, 29 MAI 1979 Pag. 3

iii!
ZIUNE
!$l!
(Urmare din pţţg. i) C.eea ce a subliniat secre­ tiv nou vine să stimuleze t
tarul .general al partidului preocupările fiecărui judeţ .
:ton : Pol-
arca cpiso- clenţa lor pe piaţă, calitatea ca fiind fapt împlinit, a pentru a realiza producţii |
-lor superioară. Dealtfel,- a- fost .-posibil- datorită efor­ agricole sporite şi faptul că .... .. . . .. . . , '
TV : Valea " s. ' 'Im./* • vss&sssv: ZW&Sw™
s
ceste reaşezări se exprimă tului general pe multiplele o bună parte clin produc­
jiegru (re- într-o majorare inferioară planuri ale vieţii noastre ţiile realizate suplimentar , < .-A - A •> . ' - > '
ea nivel ’ celei prevăzute materiale şi spirituale. A ră­ celor prevăzute' răinîne în
pentru cincinalul în curs. ii nd acest lucru.. în cuvân­ judeţul respectiv pentru a k ti , v.
j !
nbă engleză Dacă creşterea retribuţiei - tarea sa, tovarăşul Nicolae spori posibilităţile, de a-
•7 9 reale este astfel asigurată, provizionârc . ale populaţiei
iaţional Ceausescu a definit încă o
lomâniei“ la nivelul, prevăzut.de do­ •dată legătura organică in­ respectivei
ri cumentele Conferinţei Na­ tre randamentul şi eficien­ •Serviciile puse la dispo­
ţionale a partidului, în a- ziţia populaţiei, transportul
iolie a păcii, ţa economică a muncii
rării. Vizita* ceeaşi măsură. sporeşte ni­ în comun .au fost criticate
ii Nicolae velul chbltuieiildr sociale, noastre şi nivelul de viaţă de secretarul genera! ai
în Spania şi civilizaţie. Ceea ce avem
viaţă nouă menite să. asigure, ridicarea de înfăptuit în continuare partidului şi oe bună drep­
eatru : ,,'Ţe- generală a standardului de tate. In" ’ dezvoltarea şi
Gerliarclt în scopul acestei ridicări nu
Premieră viaţă în România a n u l u i este. prin 'urmare, ceva dat modernizarea lor statul a
1979. -Să ,ne gindim )a volu­ dinainte. El. devine adevăr făcut eforturi financiare în­
dar
nu
ele
sînt
mul uriaş, al eheituieliibf materia] palpabil doar în semnate participant pe mă­
încă-.un
făcute ele stat pentru a re­ strînsă corelare cu munca, sura posibilităţilor lor la
zolva optim problema lo­ şi, pentru aceasta, calitatea perfecţionarea vieţii sociale,
muncii,' a întregii noastre ,(Repriză“ iîin frumosul program realizat la Deva in cadrul „Festivalului sportiv, ac­
cuinţelor în toate oraşele la ridicarea calităţii vieţii. ţiune in cadrul „Daciadei“ iniţiată de C.J.E.F.S. Deva. • .!
: oo Radio- ţării, la cheltuielile ce se activităţi, trebuie să spo­
ineţii ; 7,00 rească necontenit. Nu se ■ Desigur, aceste recoman­ te, Imprecise. Totuşi, oaspeţii
8.00 / • Revista fac-pentru a asigura popu­ poate realiza nivel superior dări ca si criticile aduse mai reuşesc un gol in min. 55,
rierul inelo- laţiei o stare de sănătate -vizează în. măsură cores­ prin Ionică, care şutează din
;tin de «ştiri; de cîştiguri fără o produc­ punzătoare şi pe producă­ careu,. printre miiniie lui Con­
ascultător*-» înfloritoare, să ne gîndim ţie materială şi o producti­ stantin şl stabileşte scorul par­
In cle x <AuX vitate a muncii la nivelul torii de valori materiale, pe tidei la 8—2.
-operete eu .a actul de cultură ce se să- celor prevăzute în directi­ organizatorii de servicii Minerul : Constantin — Gre­
nu; 10,20. Al- vîrşeşte-azi. în România in cii, Căluţi, Haiduc, Lakatos,
ii foile; 10,40 vele politicii clarvăzătoare, sociale din judeţul nostru. Frăţilă, Bălosu (min. 1)3, Ar-
Buletin de folosul celor mâi largi ca­ a partidului. Un loc însem­ A le însuşi şi a acţiona în eiiip), Polgar, Aruncuteanu,
s folcloric ; tegorii de oameni "ai mun­ tmin. 62 Iacov), Stoeneseu, Bă­
iieră Radio- nat în această ispititoare virtutea lor reprezintă O lan.
fcirf de ştiri; cii şi vom ave-a imaginea competiţie cu noi şi cu îtlţii, datorie a. fiecăruia dintre A arbitrat bine la centru Al. 1
vra foieloru- completă a acestui element a sporirii calităţii vieţii îl noi. Este garanţia înfăptui­ BS MINERUL GHELAKI — scoarţă (Timişoara). (Ştefan
• Repere iu- — cheltuielile sociale re­ •ocupă ] .odueţia bunurilor rii neabătute a politicii DACIA ORAŞTrE — METALUL BOCŞA 3—1 (0—II). Nemecselt, corespondent).
na Cioba.nu în siîrşli gazdele reuşesc su SE MINERUL CURENT —
on; 13,00 Dc flectate in nivelul de- trai de consum şi îndeosebi de partidului, de ridicare ne­ ÎNFRĂŢIREA ORA­ obţină cclc două puncte atit de C.F.R. CRAIOVA 3—0 (0—0). Cu
Clubul cu- —. a. marelui efort care se bunuri de consum agroalir contenită a nivelului nos­ necesare" pentru rămîncrea lor • toate că minerii au avut o su­
tadiojurnal ; face în, domeniul social. mentare. Un element rela­ tru de viaţă şi civilizaţie. DEA 4—1 (2—1) in divizia C, in dauna forma­ perioritate teritorială, ei nu
• economice: ţiei din Bocşa. Jocul începe reuşesc să materializeze ocazii­
trăia de mu- Localnicii au început jo­ furtunos şi in minutul 2, C. le din prima repriză. Szatmari
17.00 Buletin cul în trombă, instalîndu-se Popa nimereşte bara. Se joacă ratează două ocazii clare, în
e apăr şi te numai in terenul oaspeţilor, dar min. 2 şi 16 ; Loca, in min. 20,
i; '17,30 Poe­ în jumă.tatea de teren a barele, precum şl portarul trimite" mingea pe lingă bară,
te muzicii ; oaspeţilor, dornici de a des­ oaspeţilor, foarte bun, împie­ iar în min. 24 mingea loveşte
i - Kdmundo chide scorul. Oaspeţii au dică deschiderea, scorului, deşi bara trimisă cu capul de Bur­
e serii; 20.00 intrat. în teren cu o forma­ au fost ocazii în' minutele 12, dangiu. In această repriză şi
13, 25 şi in miri. 32, din nou
cin tecul ui bară. . .. oaspeţii au o ocazie clară în
România — ţie inhibată, parcă dinain­ min. 40 cînd portarul Homan:
La.
Minerul
eu
o
pare
in
reluare,
1 conlempo- tea fluierului de începere, nouă formaţie şi în min. 50 respinge trimisă greu Chirică. corner
mingea
In,
de
oria pămin- tribui ia mărirea contului ele de lină) pe care o vom va­ oferind astfel gazdelor o fundaşii gazdelor se aflau in. repriza a doua, gazdele intră
21.00 Buletin ÎU'inoie tfm aacj. 1) lorifica in cadrul unităţilor dominare autoritara. Stan, careul de 16 . tn al oiţspeţ.itor. . mai liotărîte în joc. Dosan şi
tdenţe sono- economii ai întreprinderii. Iar Tomuţă reuşeşte deschide­ Burdangiu apar mai mult în
intr-o . oră : pihnerilur de - 3 000 000 "lei 2- Printre alte măsuri stabili­ cooperatiste crescătoare de venit in ajutorul atacanţi­ rea scorului : 1—0. Din acest • fazele de finalizare creind pa­
top muzical inia]. te avem in vedere eu prio­ animale. Prin, acest procedeu lor, deschide scorul in min. moment, se joacă la o singură nică în careul oaspeţilor. După
ritate : preconizăm. obţinerea unui poartă şi in miri. 60 I. Popa încă eîteva ratări, din min". 46,
An.ul 197.9 l-_;up inşeput cu venit de cca. 1 000 000 lei a- 4,- printr-un şut precis. In majorează scorul la , 2—0. in
t# "Montarea unei instalaţii
rezultate buné. In primele pentru degresarea pieilor, e- nual. minutul 28, Stănecl niajo- min. 8a, 88, Gpsţian . nimereşte 50 şi 61 ale lui iaeob, Burdan­
giu şi Leca, scorul este deschis
l u n i ani realizai producţia rVct — reducerea volumului 'reaiză la 2—0, din pcnalti, din nou barele. In min. 87, la în minutul 65 de Burdangiu;
IA: giobala in proporţie de 100:3 de apă- industrială eu peste O Reducerea consumului acordat pentru un fault a- primul contraatac al oaspeţilor, care trimite -mingea peste por­
la sută, producţia marfă 100.3 50 la sută : se va face o eeo- de combustibil prin uscarea supra llii Ureche. o bîlbiială a fundaşilor gazdă tar -. 1—0. După acest gol pri­
la sută, exportul 136,5 ia su­ .pieilor natural în uscătorii si Totactu reduce scorul Ia : mit, oaspeţii sînt complet dez­
! so revoltă tă, productivitatea muncii noriiie la consumul de apă de in aer liber. Pe lingă eco­ In ultimul sfert de oră al 2— 1. Tn min, 89, fundaşul orientaţi. gazdele profită de a-
fără ictenti- calculată pe baza pro­ peste 600 mc zilnic, impor­ nomii de cca. 200 000 lei a- reprizei, localnicii nu mai Curcă ajunge' îh careu! de 10 eest lucru şi în minutul urmă­
daiă în Clă­ ducţiei nete 100,0 la su­ tante economii la manoperă nual, se vor crea şi condiţii m, este faultat, arbitrul lasă a-, tor Leca ridică scorul la 2—S>.\
ii UNEOOA- si energie —. care, valoric, atacă, croind Timp de acţiu­ vantaj", mingea ajunge lă f. ia o centrare impecabilă n Iui
'oditei (Fla- tă. Pe baza hotăriri- reprezintă o economie de cir- mai bune de muncă. ne oaspeţilor. Schwartzman Popa. caro este faultat .şi se a- Popa. In min. 70. Szatmari 1
(Arta); Un­ lor Congresului al " XI-Iea ca 500 000 lei anual. De ase­ în concluzie se poate spune (min. 31. are ocazia dc a cordft li ni, pe care ,C. Popa ii primeşte o minge în adînclme.'
de si iarba şi Conferinţei Naţionale alé că în întreprinderea noastră transformă': 3—l.- ' driblează fundaşul şl acesta 11
O victorie frumoasă,' dar’ nu­
:torul); PE- partidului, a indicaţiilor şi menea. prin această măsură sînt create condiţii pentru înscrie. Cu două minute mai în repriza a. două. : cînd împiedică în careu, iar arbitrul'
se va completa instalaţia e-
m,‘
acordă
de
lovitură
mirulca stol orientărilor t o v a r â s u l u i xistentâ de obţinere a latio- descoperirea noului, pentru înainte de pauză, Mitră- gazdele au demonstrat, că ştiu . Leca transformă-lovitura la şi 11 sco­
dşţii (7 No- Nicolae Ceatlşoscu. începind aplicarea lui în practică. In chescu reduce din handicap. fotbgl. . v
:i cucele. din cu data de. 1 iulie 1978 am linei, mărindu-se capacitatea Bun arbitrajul lui Dăbîcâ Flo­ rul devine 3—0. sfirşitut partidei mi-'
la
Pînă
i): LUPF.NI: adoptat, indicatorul producţie de producţie cu cca. 40 tone această competiţie sînt an­ In repriza secundă, aspec­ rin din lim. Vileea. 1 norii mai înscriu un ^oi prin
); J a roşia w netă. care se dovedeşte a fi îanolină, ceea ce valoric re­ trenaţi, fără nici o rezervă, tul jocului nu. se schimbă, MINERUL: Selcgea — Tomu­ Staicu in inin. 0«. d.» 1 arbitrul
seriile I-ll prezintă un . spor de 3 360 000 aţii- personalul muncitor, cit Dacia domină autoritar, în­ ţă, Purdui, Gyenghe, Curcă. C. ii anulează.
VULCAN : deosebit de mobilizator şi e- iei ,şi specialiştii, acţiune de pe frăţirea se apară cu toată Popa, Pritilă. Mitrică, • Şuşnea, Minerul : Homan — Tudoiv
a! (Muncito- ficient. Conştienţi că poartă ** Vom recupera din sea­ urma căreia are de cîştinat Gostian, I. Popa. (FI. Opriţa, Dumitru. Burdangiu. Popa, Mo­
De partea întreaga răspundere pentru ma de lină clieratina (un întreprinderea, noi, şi socie­ echipa, masată uneori .în corespondent). rar. Iaeob (Staicu. min. 75),'
nzii (ivizne- perfecţionarea organizării ac­ produs component al firului tatea in general. propriul • careu. Ca urmare. ţg MINERUL VULCAN — Dosan, Szatmari. Leca. Voicu.
Şeriful din tivităţii în vederea creşterii Szilaghi (min. 60) şi Neagu PROGRESUL BAILEŞTI 3—2- (I. Cotcscu, corespondent).
rtea u lli-u productivităţii, pruncii şi asi­ (min. 65) ratează bune oca­ (3—1). l>e un timp excelent «3 ŞTIINŢA PETROŞANI —
vNTNOASA : gurării unei efieienţe econo­ pentru fotbal, suporterii vulcă- I.C.R.A.L. TI.711ŞOARA 3—0
(Muncito- mice superioare, că partici­ zii. în minutul 75, Nenu neni au urmărit un meci cu (0—0). Rezultatul partidei 6-a
Cu stele în pă la beneficiile realízale, driblează 3-4 jucători ad- multe goluri, dar care nu s-a stabilit in primele 10 minute
ti în ochi oamenii muncii din între­ verşi şi de la circa 16 m ridicat -la un nivel calitativ după pauză, cind studenţii au
OI; : prinderea noastră sînt anga­ înscrie : 3—1. Ultimul gol ' mulţumitor. Avind in vedere avut o evoluţie mai aproape de
tn
răs­
atr««7, , . x.vj'cT“*’ ferm petrtru obţinerea al meciului a fost înscris în setea de „puncte" a ambelor posibilităţile au lor. acţionat acest atac.’
jaţi
In
timp,
el
(Flacăra) ; combatante, meciul, debutează primul gol (min. 46) pitind
eu un joc de tatonare de am­
Plopii de>la unor rezultate din ce in ce min. 80, de Lazăr. Mai bele părţi. Contrar aşteptărilor, semnătura lui tnorea Uumi-
¡i (Casa de mai bune. In acest cadru, a (Urmare din pag. 1» nu mai sufere nici o tărăgă­ menţionăm că din min. 61. însă, in min. 15, atacantul cen­ trache, care. a făcut şah-mat
G: Hipopo- crescut gradul de valorifica­ nare. oaspeţii au jucat cu 10 oa­ tral oaspete, Victor, profită de apărarea adversă. Cel de-al;
re a blănurilor. în momentul
(Popuiar) ; mulat însă un mare decalaj In legumiculturâ, pe lingă meni, ea urmare a elimină­ o ezitare a apărării locale, in­ doilea punct I-a realizat Se-;
.•grotelor ar- .de faţă ponderea sortimen­ intre prăşită mecanică (lu­ urgentarea plantării legume­ terceptează balonul in careu, ceanschi (min. 50). în urma u» 1
: Pasiunea telor de semifabricate o de­ crare realizată pe mai mult lor la C.A.P. Deva, Rapoltu rii portarului Boitor, pen­ şut in colţul lung al porţii lui nei frumoase combinaţii" cu
ă); S1ME- ţin articolele din velur — 40 de 100 hectare la ambele u- Mare, Strei şi altele, se im­ tru injurii repetate la adre­ Constantin şi 0—1. Dar după extrema stingă Gor-ceac. Ace­
înscris
do-al
cel
nintirilor — la sută. şemi vopsi te — 31.6 nităţi — n.n.) şi praşila ma­ pune o mobilizare masivă a sa arbitrului de tuşă. Col­ două minute, Băiosu gazdele reuşesc laşi Goreeac al a echipei sale (min.'
egalarea
:
centrează
de
3-lea
gol
eşui); 1L1 A: la sută. nutriet, fanteziurî, nuală, care. demarează mult cooperatorilor la efectuarea pe extrema dreaptă. Stoeneseu 55). coautor fiind Dumitrache.'
lina) ; TE- moareuri — 19,6 la sură. nic a tras, în nun,, 72, în reia eu, capiii in poartă şi 1—4. De subliniat că in min. 33 oas­
în oglindă Deci. se poate afirma că pro­ prea anevoios. Să nu fie pra.şiTelor mecanice şi manu­ bară. în min. 19, gazdele execută o peţii au şutat in bară de la
convinşi
cooperatorii
dusele fabricii noastre se oare unităţile amintite de ale deoarece se constată un A arbitrat corect C. Teo- lovitură liberă din marginea numai 2 m prin Sarkady. A
din
grad ridicat de îmburuienare
valorifică la un nivel cali­ dorescu (Buzău). careului de 10 m prin Arun­ fost cea mal bună ocazie a
tativ superior. importanţa şi necesitatea e- a culturilor plantate in pri­ cuteanu şi 2—1. După alte 15 lor de a înscrie in qcle 90 mi­
lucrări
de
spoar In prezent ne preocupă gă­ fectuării acestei pentru agri­ ? ma etapă. în acelaşi timp, o Dacia : Stăncel 7 — Pîn- minute Aruncuteanu este a gazde­ nute de joc. in general bine
insistenţă
faultat
lor,
Comandamentul
arbitrat
A
este
pu­
cerinţă
imperioasă
sirea . unor căi suplimentare cultură al comunei Mărti- nerea în- funcţiune a siste­ dărelu 8, Stan 9, Crişan 8, in careu, arbitrul nu ezită a- Constantin Vlaso (Craiova). .
de reducere a cheltuielilor neşti, împreună cu conduce­ melor de irigaţii. sporirea Eşu 8, Ureche 9, Ştefănes- cordind !l m, transformat sl- . Ştiinţa : Bogheanu — Han-
gur de Polgar. Scorul devine
de producţie. Pentru că, din rile unităţilor respective, au recoltei de legume fiind ho- cu 8 (Albu 7), Lazăr 9, Ra­ 3— 1 pentru gazde, scor cu care ganu, Truică, Chitac,. voicu,’
studiile făcute. rezultă că datoria să intervină prompt tărîtor condiţionată de asi­ du 8 (Nenu 8), Szilaghi 8, se încheie prima repriză. Ghiţan, Popescu (Urzloeanu),
Dumitrache,
Tismănaru,
Se-
încă mai dispunem de rezer­ Şi energic pentru ca efec­ gurarea apei necesare plan­ Neagu 8, , (I. BeşteUie, co­ După pauză, jocul devine ceanschi, Gorceae (C. Matees-
ve Care valorificate pot eon- tuarea praşilei manuale să telor. respondent). lent, se dau multe pase greşi- eu, corespondent).
DIVIZIA B 3 DIVIZIA C 7 DIVIZIA C 8 CAMPIONATUL JUDEŢEAN
J
Rezultate: Dacia Orăştie- — înfrăţirea Oradea iiezultate : Minerul Lupeni — C.F.R. Craiova Rezultate : Minerul Ghelari — Metalul Bocşa Rezultate : Minerul Uricani — Aurul Certei i
1 4—1 ; . Chimica Tirnăveni — Ind, sirmei C. T. 3—0; Metalul Rovinarr — Pandurii Tg. Jiu 1—6; 3—1 ; Ştiinţa Petroşani — I.C.R.A.L. Timişoara 1—0 ; Minerul Anlnoasa — Prep. Petrila 8—2 ; j
11 ■ — 2—1 ; Metalurgistul Gugir — Victoria Câlan 2—0; Glqria Drobcta Tr. Sev. — Unirea Drăgăşani 3—0 ; Unirea Alba — Unirea Tomnatic 2—0 ; r.G.C.L. Hunedoara — Prep. Teliuc 4—1; Parîngul I
îşti 2 F.C.M. Reşiţa — Minerul Cavnie 7—0; Gloria 2—2; Constructorul Tg. Jiu — Diurna Orşova 0—3 Lonea — Constructorul Hunedoara 0—3 ; Auto !
:eşti — Bistriţa — C.I.L. Sighet 3—0'; C.F.R. Ciuj-N. — (neprezentăre); Forestierul Băbenl — Minerul C.I.L. Blaj — C.F.R. Sfmeria 1-0; Vulturii T. Haţeg — Dacia II Orăştie l—0; I.M.C. Bîrcea •
ti X Aurul Brad 2—0; Minerul Anina — „U" Cluj-N. Motru- 1—0; Constructorul Craiova — Metalur­ Lugoj — Metalul Hunedoara 3—0; Electromotor — Metalu! Slmeria 5—0; Minerul Paroşeni —
1—0 ; Minerul M. Nouă — U.M. Timişoara l—l ; gistul Sadu 2—3; Minerul Vulcan — Progresul Timişoara — Laminorul Nădrag 2—0; Minerul C.F.R. Petroşani 6—2; Explorări Deva — Metalul
C.F.R. Timişoara — Mureşul Deva 0—l.
X
Băileştl 3—2; Lotru Brezoi — Chimistul Rm. Oraviţa — Metalul O. Roşu 2—2; Unirea Sinnico- Crişclor 3—0.
1 CLASAMENTUL Vileea 4—0. lau Mare — Gloria Reşiţa 3—0.
:n’tul
1 1. ,.U“ Cluj-Napoca . no 18 4 8 61—19 40 CLASAMENTUL CLASAMENTUL 1. Explorări Deva 27 20 3 4 77—17 43
oca — 2. Gloria Bistriţa 30 15 4 11 60—33 34 2. Minerul Parbşeni 27 18 3 6 76—30 39
1 Í. F.C.M. Reşiţa 30 13 7 10 53—31 33 1. Pandurii Tg. Jiu 27 20 2 5 90—27 42 1. 27 16 3 8 50—24 35 3. Constr. Hunedoara 27 15 5 7 63—23 35 1
4. Minerul Anina 80 16 1 13 54-30 33 2. Minerul Lupeni 27 16 1 10 54—28 33 2. 27 17 1 9 38—20 35 4. Minerul. Uricani 27 14 6 7 51—40 34 i
»ca 1 3. C.F.R. Craiova 27 15 3 9 39—26 33 3. 27 25 5 7 39—24 35
5, C.F.R. Cluj-Napoca 30 14 4 12 40—36 32 4. 27 13 5 9 44—26 31 , 5. Aurul Certej 27 14 5 8 51—40 33 !
b\ Aurul Brad 30 14 3 13 48—39 31 4. Dierna Orşova 27 14 3 10 47—38 31 5. 27 12 5 10 44—39 29 6. Minerul Aninoasa 27 14 4 9 62—40 32 {
5. Lotru Brezoi
7. Metalurgistul Cugir 30 13 5 12 38—48 31 (i. Metalurgistul Sadu 27 14 2 11 38—37 30 6. 27 12 3 12 47—36 27 7. Dacia II Orăştie 27 14 0 13 47—38 28 ¡
27 11 7
9 48—38 20
8. Chimica Tirnăveni 30 14 2 14 44—46 30 7. 27 11 5 11 40—39 27 0. I.M.C. Bircea 27 11 4 12 64—C0 26 I
l)i Minerul M. Nouă 3Ö H 2 14 35—42 30 7. Minerul Motru 27 11 4 12 4G—33 26 8. 27 12 3 12 41—41 27 9. Prep. Petrila 27 11 4 12 48—58 26 j
10. Minerul Cavnie 30 13 4 13 46—59 30 8. Constructorul Craiova 27 9 7 11 31—39 25 9. 27 12 2 13 34—33 26 10. Auto Haţeg 27 10 6 11 39—45 22 ;
11. Ind. sirmei C. Turzii 30 13 3 H 44-37 29 9. Chimistul Rm. Vileea 27 11 3 13 31—40 25 10. 11. C.F.R. Petroşani 27 9 4 14 49—62 22
abil pentru 12. U.M. Timişoara 30 11 7 12 35-42 29 10. Gloria Drobeta Tr. S. 27 10 5 12 38—40 25 27 IU 6 11 39—40 26 12. Metalul Simeria 27 8 4 15 34—65 20
i se va a- 13. Mureşul Deva 30 12 ■1 14 32—12 28 11. Minerul Vulcan 27 0 7 11 32—44 25 11. 27 10 4 13 38—38 24 13. l.G.C.L. Hunedoara 27 30 3 14 39—64 19
9 5 13 28—38 23
27
cer tempo- 14. înfrăţirea Oradea 30 12 3 15 35-42 27 12. Progresul Băileşli 27 10 4 13 44-47 24 12. 27 10 3 14 26—37 23 14. Parîngul Lonea 27 8 5 14 3G—4G 17
1, mai ales 15. C.I.L.' Sighet 30 11 5 14 37—50 27 13. Metalul Rovinari 27 10 3 14 26—48 23 13. 27 8 6 13 21—39 22 15. Prep. Teliue 27 6 3 18 34—91 15
14.
.1 şi munte 1G. Dacia Orăştie 30 12 3 15 25—42 27 H. Unirea Drăgăşani 27 9 4 14 36—46 22 15. 27 9 4 14 25—46 22 16. Metalul Crişcior 27 4 1 22 13—64 9
0 de ploaie 17. Victoria Călău 30 11 3 16 22—63 25 15. Forestierul Băbeni 27 9 3 15 24—59 21 16. 27 8 4 15 21—4 ii 20
ărcări elec- 10. C.F.R. Timişoara 30 11 2 17 45—44 24 10. Constructorul Tg. Jiu 27 8 2 17 30—55 18 Etapa viitoare : Aurul Certej — Minerul Paro­
rat din vest Etapa viitoare : Met. O Roşu — Vulturii ; şeni; C.F.R. Petroşani — Explorări Deva; Meta-,
Etapa viitoare : Iad. sirmei C.T. — Aurul ; Etapa viitoare : Unirea.Drăg. —Constr. Tg. Jiu;
linime între C.I.L. — Min. Anina ; Min. ăf. Nouă — Mure­ Progresul — Lotru; C.F.R. — Chimistul; Fores­ I.C.R.A.L. — Unirea Alba ; Laminorul — Unirea Iul Simeria — Auto Haţeg; Dacia II Orăştie —
temperaturi şul; înfrăţirea — C.F.R. Timiş.; 'U.M.T. — Min. tierul — Metal. Sadu; Metalul Rovinari — Glo­ S.M.; Gloria — Min. Orav iţa ; C.F.R. — Electro- Parînau! Lone.a ; Constr. Hunedoara — I.G.C.L'.ţ
1 şi 38 gra- Cavnie; ,.U‘‘ Cluj-N. — Chimica; Dacia — C.F.R. motor; Unirea Tomnatic — Met. Bocşa; Met. Hunedoara: Prep. Teliuc — Minerul Aninoasa (
ridicate. C!u.j-N; Victoria — F.C.M. Reşiţa; Metal Cugir ria; Dierna — ălin. Vulcan; axin. Motru — Min.
flmied. — IWin. Ghelari; C.T.L. — Silinţa. Prep. Petrila — Minerul Uricani.