Page 10 - Drumul_socialismului_1979_06

Pag. 2 DUIUMUL SOCIALISMULUI NK. 6 711

Ce cantităţi Simeria anilor noştri Recuperarea
de furaje (Urmare din pag. I) lizate peste 4 milioane lei nal. Şi, dacă ar îl să ape­ râmînerilor în urmă

din angajamentul anual dc lăm la cifre, cum ne asi­
aţi însiiozat raclio Ia lranv.il sosire şi depăşire a valorii produc­ gura şi vicepreşedintele (Urmare din pag. 1) niluţile economice, a viito­ DUMINICĂ
plecare. ţiei nete şi 2 004 000 lei biroului executiv al con­ rilor locatari, la muncă pe 8,30 Gimnasti«
pînă acum? a lega viuja Slmeriei dc beneficii peste plan. siliului popular, Ioan Ar- lizator al construcţiei de şantiere în sprijinul con­ 8,40Tot înain
Şi, ială, toată intenţia de
lin
locuinţe din Valea Jiului.
structorilor.
sin, acestea ar putea com­
Un oraş care dispune în
orice altceva in alara căii prezent de 1 300 aparta­ pleta profilul •micului oraş, — Necazuri se mai ivesc... — Sprijinul acesta a de­ 9,25 Şoimii ]5K
9,35 Film seri
(Urmare din pag. 1) 1 erate pare sortită eşecu­ mente din fondul statului, dar cu adevărat unic în — Desigur. Pe lîngă pro­ venit tot mai firav. Doar pii : Săg<
lui, căci strict la prolil, de creşe, grădiniţe, dispen­ felul său. Căci rar se pot I.M. Lupeni, „Vîscoza“, în episodul
priile lipsuri privind mai
;— să amintim doar câteva in oraş fiinţează şi pulsea­ sar, 4 cămine dc nefumi- întâlni, concentrate într-un buna organizare a muncii, general C.M. Valea Jiului, 10,00 Viaţa sat
11.30Pentru c
exemple. în vederea sporirii ză o mare întreprindere — lişti, spajii comerciale mo­ spaţiu relativ mic (5 094 folosirea timpului de lucru, ne sprijină. In rest, consi­ neavoastr
producţiei de masă verde se I.M.M.R. Simeria, care con­ derne, realizate în anii din ha), atât de diverse şi ele întronarea peste tot a unei liile populare orăşeneşti au 11,45Bucuriile
12.30 De strajă
impune ca după recoltarea tribuie consistent Ia reali­ urmă; un oraş mic dar cu mari unităţi de o deosebi­ discipline ferme, unele ne­ cam uitat de noi, deşi au 13,00 Telex
ierburilor semănate să se a- zarea, pc primele 5 luni, 1 000 dc abonaţi telefonici, tă importanţă în economia cazuri ni le creează şi be­ îndatorirea să ne ajute cu 13,05Album d
plice cile 60—70 kg azotat a celor peste 8 milioane cu un liceu mecanic ultra­ naţională, ca aici la Si­ neficiarii noştri. Lucrări în formaţii complete de mese­ Umor şi
substanţă activă la hectar, lei din angajamentul dc 20 modern, cu 53 400 mp străzi meria. riaşi. mente 'i
muzică u
putîndu-se astfel obţine cîte milioane al oraşului, anga­ asfaltate. Acest oraş şi-a Aici, la Simeria, unde valoare de 32 milioane lei — Ce alte probleme ne- 14,00Desene a
20—30 tone furaje la ha la jament cu care simerienii câştigat o binemeritată per­ singură noţiunea dc cefe­ nu au documentaţii, iar fă­ rezolvatc diminuează posi­ Woody,
coasa a doua. vor omagia aniversarea e- sonalitate nu numai ca im­ rist conţine o mulţime de ră amplasamente asigurate bilităţile constructorilor dc buclucaşă
în această perioadă s-a libcrării şi Congresul al portant nod de cale fera­ genuri şi specializări pro­ sînt obiective valorînd 50 a munci în ritm mai in­ 15,20Telesport
trecut masiv la însilozarea XlI-lea al partidului. Pe tă, dar şi ca gazdă a uni­ fesionale se îmbină cu al­ milioane lei. Sînt, de ase­ tens ? 16.45De pe m
menea, fără finanţare des­
trîfolienelor. Se constată în­ aceste prime 5 luni din er­ cului parc dcndrologic, tele aparent atît de inedi­ ţării. Pop
să că în unităţile din Con­ mit 35 al României socia­ prin concepţie, organizare, te, 1979 înseamnă o ade­ chisă alte lucrări a căror — Ducem lipsă de forţă 17.45 Film seri
la Londra
siliul unic agroindustrial liste, I.M.M.R. Simeria, un­ varietate şi activitate ştiin­ vărată deschidere■ spre valoăre depăşeşte 46 milioa­ de muncă calificată, mai 18,40Micul ecr
Brad se tărăgănează începe­ de lucrează destoinicul şei ţifică în domeniul aclima­ nou. Priviţi doar centrul, ne lei. Ca beneficiar al nos­ cu seamă zidari, dulgheri, mici : „P
rea cu toate forţele a ac­ de echipă Cornel Turdăşan, tizării şl ameliorării spe­ noul centru al oraşului, tru cu 23 de obiective, Mi­ fierar-betonişti. Ştiind că prieteni 1
ţiunii amintite. Serioase a realizat în plus echiva­ ciilor de arbori şi arbuşti. priviţi şi apreciaţi saltul nisterul Comerţului Interior n-avem de unde-i lua ni-i Dac-as fi
şic“
semne de întrebare privind Dar Simeria are şi un urban — social al Sime­ a asigurat condiţii să lu­ calificăm singuri. 170 de 19,00Telejurna
însilozarea furajelor se ri­ lentul a 425 vagoane re­ puternic prolil agricol: riei ! Nu e spectaculos, în crăm doar la două ; Minis­ muncitori sînt în curs de 19,20Cintec p*
dică îndeosebi în cazul parate şi 280 osii, tot în două cooperative agricole România 1979, ca un oraş terul Educaţiei şi Invăţă- calificare. Dar problema om“
C.A.P. Deva, Cristur, Sime- plus fată de plan. Cu ase­ şl o întreprindere agricolă să renască, ci doar firesc, mîntului pentru care tre­ grea în continuare este cea. 19,40SlurUo nu
ria, Unirea, Vilcele, Ruşi, menea realizări, ca şi cele de stat, care au obţinut însă numai socialismul, buie să -realizăm 15 obiec­ a aprovizionării cu plase Film ar
Aurel Vlaicu, Beriu, Mărti- dc Ia ,,Marmura“ (1 580 producţii mari de grîu, po­ partidul comunist, clasa tive ne-a asigurat condiţii sudate, tuburi din beton, cult în p
ră TV
neşti, Jeledinţi — să ne re­ mp placaje şl 10 188 mp rumb, cartofi, legume şi muncitoare au reuşit acest la 5, pe care le-am atacat ; mozaic. Nu greşesc spunînd 21,50Telejurnal
ferim doar la cîteva exem­ dale peste planul pe 5 lapte peste planul primilor lucru. In toată ţara! Deci din -7 obiective destinate că primim uneori cu lingu­ 0 Sport
ple —, unităţi care dispun luni), Simeria are deja rea­ 3 ani ai actualului cinci­ şi la Simeria. sectorului cultură-artă, 4 riţa... Avem 20 de auto­
de efective sporite de ani­ încă nu au condiţii să le basculante care trebuiau ca­
male, dar unde s-au strîns începem. La fel stau lucru­ sate de peste un an, o sta­ LUNI, 4
şi depozitat cantităţi simbo­ rile cu hotelul aparţinînd ţie de betone defectă de 16.00 Emisiune
lice de nutreţuri sau nici Ministerului Turismului, cu peste 3 săptămîni şi nu o ghiară
nu s-a început însiloza­ putem repara. Aducem be­ 18.50 1001 de s«
rea (!). abatorul şi fabrica de paste toane la Petroşani de la 19.00 Telejurnal
făinoase ale M.A.I.A. Deşi Vulcan...
In scopul recuperării res­ este de datoria şi în inte­ Sin tem pe deplin con­ 19,20 Panoramii
hotărîrile
tanţelor şi evitării oricăror resul beneficiarilor să asi­ ştienţi de marile răspunderi dc lucru
pierderi din producţia de gure documentaţiile tehnice care ne revin privind fina­ P.C.R.
furaje este necesar ca for­ şi amplasamentele pentru lizarea construcţiilor de lo­ 19.50 Roman fo
maţiile de mecanizatori să aceste obiective, o fac cu cuinţe şi social-culturale din dark“. Ep
folosească cu randament mare întîrziere, ceea ce în­ Valea Jiului. Lucrăm zi-lu- 20,45 Mai aveţi
21,15 Cadran in
maxim utilajele de recoltat seamnă necazuri pentru mină pe toate şantierele, la 21,35 Telejurna]
şi transport, să regleze cît constructori. Apoi mai sînt montaj prefabricate şi tur­
mai bine combinele, să fo­ absenţe nemotivate, nefolo-
losească supraînălţătoarele sirea programului de lucru nări betoane şi în schimbu­
la remorci şi să remedieze care ne dau multă bătaie rile I şi II. Garantăm că aşa Radi
cum ne-am organizat, aşa
cu operativitate toate de­ de cap, mai ales pe şantie­ cum muncim ne vom face
fecţiunile ivite în timpul rele din Vulcan, Petrila şi pianul acestui semestru, al BUCUREŞTI
lucrului. Fireşte, în rezol­ Petroşani, unde sînt şi res­ întregului an, îl vom pre­ jurnal; 7,30 R<
varea cu maximă răspunde­ tanţe. 8.00 Radioprogi
re a acestor probleme tre­ — în Valea Jiului se vor­ găti bine pe cel al anului 9.30 Magazin di
buie să'se regăsească mai viitor, apartamentele din De toate pent
mult şi preocuparea spe­ bea, cu o VFeme în .urmă, Valea Jiului vor fi predate Radiojurnal; 1
13.30 Unda vesc
cialiştilor din unităţi, a ca­ Vedere interioară de la noua cantină din Orăşfcie, condusă de tovarăşul Gheorghe despre o bună .participare la termenele stabilite, chiar tret pe porta
drelor din permanenţa con-: ©unu. Aici se serveşte masa în condiţii deosebite, curat şi operativ. a personalului TESA din u- în avans. Cristinoiu; 14,1
siliilor unice agroindustriale Coloara infinit,
şi de la organele agricole I. Clubul pasion;
judeţene. f~ N-arc nici o importanţă norate de unitate Ia ion Album sonor;
mîndră, româi
dacă unităţii pe care o dul dc stat. Noutăti —- mei*
7 conduce i s-a dat numele Re Ungă toate astea, a- tindeni; 18,30
„Pregătesc utilajele de ;,Avântul recoltelor", vuţla obştească mal creşte pentru toti; 2<
l „Drumul belşugului", „Spic nificat să cumpere o molo- gurase abia 60 la sulă din beronul de către cioban şl ea, din clnd în clnd, nai; 20,15 Din
pentru seceriş ! bogat" sau oricare altul. po >.pă cu care să aducă necesarul de Tururi! Ba a n-a avut darul să-i mai cum poate... zicii populare:
melodiilor; 21,
ţ Principalul esle că el, nu- apa Ia robinet. Din motive mai lăsat şi nişte loturi în reanimeze, să Ie mai rea­ Preşedintele mai are o Consemnări;
Paralel cu lucrările agri­ 4 mitul preşedinte, după ce necunoscute, Intenţia a ră­ plus Ia unii cetăţeni. Ca ducă poila de viaţă. Dacă şansă de reabilitare şl dc cu romanţa şi
cole efectuate în cîmp, în a- ) s-a văzut „uns" ân această mas moartă. Protestând în s-o iacă mai cu moţ, pre­ oile din turma proprie mi afirmare acum la întreţi­ 22.00 Rad io juri
noramic sport
telierele de reparaţii ale j funcţie, de adunarea genc- ielul lor faţă de această şedintele cu inima largă vor să moară, nu este vina nerea culturilor şi la re­ de dans; 24,i
S.M.A. şi în secţiile de me­ i rală a cooperatorilor, şi-a inconsecvenţă, în iarna a acceptat ca ciobanul să abilului cioban. Turma lui coltatul furajelor. Coopera­ ştiri; 0,05—5.
canizare’ se depun eforturi 1 bătut capul dc toţi pere- torii i-au acordal-o cu toa­ muzical noctui
susţinute în scopul încheie­ V ţii să găsească nişte solu- trecută 54 de ovine au re­ se „conduce"-dună,deviza : tă încrederea. Le va în­
rii grabnice a reparaţiilor si ţ ţii de „impulsionare" a ac- fuzat să mai aducă urmaşi „Ochiul stăpînului îngraşă dreptăţi oare speranţele ?
reviziilor la utilajele care pe lume, avortând. vila". Grijuliu cu bunurile A-Şloplăm şl s-auzim de
vor fi folosite în campania i livflăţii. A ţinut morţiş să Nereuşindu-i tentativa cu solide şi mai ales cu cele
de recoltare a cerealelor pă- 1 se afirme cu ceva, să jus- coniorlul, preşedintele s-a posede în ferma proprie lichide ale unităţii, preşe­ bine !
ioase — combine, prese de ţ tiffcc încrederea acordată. (crescută pe lîngă turma dintele a dus ţuica unităţii P.S. Dacă situaţia rela­ , L... JA: Un
balotat, remorci şi altele. i Consullându-se cu sine gîridit să „îmbogăţească" C.A.P. şi la concurenţă cu în pivniţa proprie, unde se tată se potriveşte în tota­ (Patria); A leal
O activitate rodnică la pre­ i însuşi, preşedintele a con- meniul oilor în perioada li talc cu cea ântîlnită Ia ca să te prind
gătirea acestor utilaje am i siderat că prioritar trebuie de stabulaţie. Găsind tot aceasta) vreo 215 ori, 167 „simte“ mai în deplină si­ C.A.P. Popeşti (unde esle NEDOARA: B
înUlnjt şi în secţia de me­ felul de pretexte pentru ca miei, 4 scroafe şi l'l pur­ guranţă. Ca să fie în ton preşedinte Viorei Crişan, tei (Flacăra); (
canizare de la Sălaşu de Sus, \ să-şi îndrepte atenţia spre oile să nu' devină obeze, cei. Văzînd nedreptatea ce sari (Sidcrurg
este învinsa (.'
condusă de Sebastian Sora. L sectorul zootehnic, unde a acceptat ca membrilor , Ii s-a făcut, de la începu­ cu el, contabila şefă a luat contabil şei Doina Nistor lea jurumim
Mecanizatorii din această n considera, cum de altfel tul lui 1979 vreo 80 de oi şi ea banii spre păstrare Ia şi inginer şei Gabriola Ne­ (Coustrueiorulj
secţie dau în aceste zile bă­ \ era şi realitatea, că lucru- cooperatori să li se atri* proprietate a C.A.P. şi-au propria casă. Furaţi de al­ grea) vă asigurăm că este ŞAN1: Ai pau
tălia pentru terminarea in-, l rile cam şchioapătă. Pen- lîuie în plus la retribuire pură întâmplare. nirea); Lanţul
terve.iţlilor necesare la cea î tru a spori coniorlul oilor, peste 25 tone furaje, î* dat duhul. Nici chiar lapte­ te preocupări, ei au cam seriile l-ll <7
de-a treia combină din dota­ t de vreo doi ani a tot pla- timp ce unitatea-şi asi­ le praf dat mieilor cu bi­ uitat de nişte datorii nco- T. DOBRICEANU Brigada speci
re, odată cu care se încheie ca); LUPENI:
Bultea (Cultui
pregătirile pentru seceriş.
fără nume (1
VULCAN: Cot
resc); LONEA
Autoservirea este o formă aceea ne-am propus să-l a- responsabilul alimentarei nr. Faptul este cu atît mai ne cu o pelerină neagră, şi magazinele alimentare să plomatici roşi
de comerţ modernă ce pre­ bordăm şi să încercăm a 23 din Deva — depistăm surprinzător cu cît îl cu­ cînd nu ploua afară. O dispară. Iată cîteva păreri : PETRILA: Po
vinsâ (Munciţi
zintă numeroase avantaje căuta căile prin care s-ar 2—3 furturi. Personal sînt nosc pe N.P. un om serios, cumpărătoare l-a văzut o- Magyari Iosif : Să întărim NOASA: Şerifi
pentru cumpărători : alege­ putea ajunge la dispariţia- convins că numărul lor este- lucrător bun“. ■dlată cum vîră sub pelerină supravegherea autoservirii. ssee — partea
rea liberă a mărfurilor, evi­ lui. mult mai mare". „Cine sînt Alexandru Fogel, respon­ o sticlă şi ne-a sesizat. Nu ’In acest sens ar fi bine să citoresc); UR
tarea aşteptării la rînd pen­ Ne aflam cu cîtva timp' cei ce fură din alimenta­ sabilul alimentarei nr. 1 di» ne-a venit să credem. în­ se instaleze în unităţi mai liştii (7 Noieml
Lanţul amifitir
tru aprovizionarea cu pro­ în urmă în alimentara din re ?". „In general, oameni Brad, ne zicea : „In anul a- tr-o zi l-am căutat şi Lam multe oglinzi, să se asigure I-II (Steaua r<
duse necesare traiului coti­ piaţa municipiului Petroşani certaţi cu legile. Marea ma­ cesta am avut vreo 5—6 în­ prins cu un sfert de „mas- prezenţa în magazin a tu­ BARZA: Telej
dian, (doar la case se mai cînd uşa biroului şefei de u- joritate dintre ei sînt robii cercări de furt, dintre care tică“. Om serios, cu pensie turor celor însărcinaţi cu rul); ORAŞT
înregistrează cozi, uneori) şi nitate s-a deschis brusc şi alcoolului şi, de fapt, cele unul este interesant: Venea bună, cunoscut şi respectat supravegherea. Teodoroiu (P^
turile Iul Don
multe altele. In consecinţă, două lucrătoare au adus de toată lumea...". Alexandru Fogel: Opinia ra); GEOAGIU
este o formă preferabilă şi înăuntru o femeie trecută De cele mai multe ori va­ publică să participe mai rul din insulă
s-a extins mereu în dome­ de prima tinereţe, îmbrăca­ Autoservire nu înseamnă loarea furturilor din ali­ mult la depistarea celor ce fără vină (Cast
niul comerţului alimentar tă într-o salopetă stropită mentare nu este mare — se pretează la asemenea HAŢEG: Înain
Br-
(Popular);
mai ales, dar şi în celelalte.' cu var. „A furat din unita­ ne-a declarat Cătălina .Sav, fapte şi să ia poziţie hotă- dc Benares; C
Ce face un om ce intră în- te", au zis ele. însuşirea fără plată responsabila alimentarei nr. rîtă în cazurile depistate. spiraţia tăcerii
tr-o autoservire ? O ştie Cezara Cozariuc, lucră­ 4 din Deva. Se încearcă, de Cătălina Sav : Cei prinşi tură); SIMEHL
tal (Mureşul);
toată lumea : îşi ia un coş, toare pe un şantier de con­ obicei, la băuturi de un furînd să fie puşi în discu­ chitară •' Un t
alege din rafturi marfa de strucţii, a venit la alimen­ a bunurilor obşteşti sfert de litru, că sînt mai ţia colectivelor de muncă vară (Lumina)
care are nevoie, apoi trece tară să cumpere o „Euge­ uşor de ascuns sub haine din care fac parte, a cetă­ Revoltă în Cc
pe la casă şi achită costul nia", dar, profitînd de nea­ sau în sacoşe". „Bine, dar ţenilor din cartier. N-ar fi rul) ; GHELAR
navalului (Mur,
cumpărăturilor. Aşa proce­ tenţia lucrătoarelor, a vîrît mai multe furturi au ca oŞ în aproape fiecare zi pe la intrarea cu sacoşe între raf­ rău ca astfel de indivizi să
dează marea majoritate a biect băuturile, căci, se ştie, magazin un om serios, pen­ turi nu e permisă". „Nu, apară şi la gazetele unde
cumpărătorilor şi aşa e fi­ în sacoşă şi o sticlă de li­ beţivilor li se termină re­ sionar cu pensie bună. Era însă se mai întîmplă. Nu de se afişează abaterile de la
resc să procedeze. Din pă­ chior. „De ce aţi furat pede banii..: Am notat în­ foarte amabil cu fetele, le actele normative în vigoa­ YftËiVi
cate mai sînt cam 0,01 la am întrebat-o. Hoaţa a iz­ tr-un caiet numele cîtorva aducea şi cîte o cafeluţă de mult o femeie a fost prinsă re, la cele din întreprinderi
sută (cifra este aproximati­ bucnit în plîns şi printre dintre cei ce au fost prinşi la cofetăria din apropiere. încercînd să fure o sticlă de şi instituţii ş.a.m.d. Sigur,
Timpul
pre
vă şi nu pretindem că e ab­ suspine a spus că face pen­ încercînd să fure. Iată-le 5 Apoi intra între rafturi şi-şi ţuică a cărei valoare era de în primul rînd se cere întă­ 3 iunie : Vrem
solut exactă) care fac ex­ tru prima dată aşa ceva Manuel Deheleanu din punea în coşuleţ, de obicei,' 8 lei şi ceva. Inchipuiţi-vă, rită munca educativă, pen­ cu cer variabi
cepţie de la această condui­ (n-am avut cum afla dacă Brad, Gheorghe Munteanu cîte un articol mic, ieftin. pentru o sumă atît de mică, tru că, se ştie, marfa pusă pă-amiaza sin
cumpărătoarea s-a făcut de
verse de ploa
tă şi aceştia sînt cei cë fu-, spunea adevărul),' şi că-i din Deva. Sîmbăta trecută Cunoscîndu-1, fetele nu se ruşine, a fost dusă la mili­ la dispoziţia populaţiei prin cări electrice
ră din magazinele alimenta» pare foarte rău de gestul ei.' (14 filai' a.c.’ == n.n.)' l-am aşteptau de la el la gesturi ţie, probabil sancţionată. comerţ face parte din avu­ sufla moder:
Regretul eră tardiv şi C.C, tul obştesc pe care sîntem Temperaturi rr
rei Fenomenul fiu esté prea' g fost dusă lă miliţie.’ prins pe Nicolae Fetreafi reprobabile".’ ţ,De,' dacă era I-am întrebat pe interlo­ chemaţi să-l apărăm cu 18 grade. Tcrap
răspîndif,’ cfaT ël există şi ţ,îri fiecare' săptămînă — din Deva încercînd să "sub-, atît de drăguţ cu 'ele~.“7 cutorii noştri ce ar trebui toţii. mo : 27 şl 32 i
&rc tendinţă şă dăifiuiS jâfi ne spunea Magyari Iosif, tilizezeţţj o sticlă de vin.’ J,Venea îmbrăcat peste hai^ făcut pentru ca furtul din TRAI AN BONDGR