Page 101 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 101
Proletari din toate ţările, uniţi-vă f
ANUL XXXI
NR. 6 734
SÎMBĂTÂ,
30 IUNIE
1979
4 pagini — 30 Lani
VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI
W USB MII
NICOLAE CEAUŞESCU
în construcţia de locuinţe nu NOASTRE
)N JUDEŢUL CONSTANTA se admite nici o amînare! SĂRBĂTORI
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, genţelor actualei etape de e- binatul petrochimic Midia,
secretar’ general al Partidu- dificare a socialismului in obiectiv măreţ, construit din
(Lui Comunist Român, pre patria noastră. iniţiativa secretarului gene • Pe primul semestru al anului, şantierul I al CU ANGAJAMENTUL
şedintele Republicii Socialis- ■Inscriindu-se organic în e- ral al partidului, tovarăşul T.C. Deva — la plan • In aceste zile vor ii date in anual Îndeplinit
şte România a făcut, vineri voluţia economico-socială a- Nicolae Ceauşescu. 1 folosinţă două noi blocuri în Deva • Contractul cu Realizlnd cu o săptămî-
dimineaţa, o vizită de lucru tît de dinamică a ţării, dez Iată temeiurile profunde nit înainte de termen sar
n judeţul Constanţa, inau- voltarea judeţului Constan pentru care reînlîlnirea cu trustul obligă deopotrivă ambele părţi • Atenţie spo cinile de plan revenite pe
gurind, cu acest prilej, în ţa se defineşte prin ritmul tovarăşul Nicolae Ceauşescu rită Ia calitatea lucrărilor • Viitorii locatari — lipsă primul semestru al anului,
cadrul unei festivităţi, care înalt al creşterii producţiei — în această zi sărbătoreas de pe şantiere, dar se pare că sc conturează o expe minerii de la I.M. Pclrila
'•eprezentat o mare şi e- materiale, prin mutaţiile că, a inaugurării primului . rienţă nouă, mai eficientă, de întrajutorare a construc şi-au îndeplinit înci de pe
acum şi angajamentul a-
ionantă sărbătoare a vic- structurale calitative oglin obiectiv al rafinăriei de pe torilor. nua] — extragerea supli
,ei muncii şi creaţiei, pri dite în sporirea eficienţei şi platforma combinatului pe mentară a 30 000 tone căr
mi obiectiv al combinatului a ponderii ramurilor purtă trochimic de la Midia — a bune.
(petrochimic de la Midia. toare de progres tehnic, prin umplut de bucurie inimile Şi în Deva, ca în judeţ, temeinicia afirmaţiei de mai Este semnificativ faptul
împreună cu secretarul ge ridicarea continuă a nivelu locuitorilor judeţului. Ei- ca în întreaga ţară, se con sus. că, prin sporirea randamen
neral al partidului, s-au a- lui de, trai, material şi spi şi-au reafirmat, direct şi struieşte intens. Peste tot Am vizitat blocul 15, am telor in abataje şi extinde
flat tovarăşa Elena Ceauşescu, ritual, al celor ce muncesc. cald, dragostea şi recunoş este nevoie de locuinţe. Mai stat de vorbă cu oameni,
vtovarăşii Ilie Verdeţ, Emil Destinul acestui judeţ — tinţa fierbinte pe care ie multe şi mai bune. Con le-am urmărit munca încor
¡Bobu, Virgil Cazacu, Lina ca şi al celorlalte regiuni ale nutresc faţă de secretarul ştienţi de această necesitate; dată, am notat numele cî-
Ciobanu, Constantin Dăscă- patriei — şi-a găsit o depli general al partidului, pentru mobilizaţi plenar de orientă torva dintre cei mai harnici.
■3 eseu, Ion Dincă, Petre nă împlinire în anii noştri, grija statornică manifestată rile date de secretarul ge Ială-le ; Ion Adascălu, Du
Lupu, Gheorghe Oprea, cînd în faţa lui s-a deschis faţă de propăşirea oraşului neral al partidului, tovară mitru Ghelase, Teodor Ne-
■Paul Niculescu, Ion Păţan, orizontul luminos al dezvol şi judeţului Constanţa, pen şul Nicolae Ceauşescu, la nişca, Ion Pîrvu, Ion Da-
¡Nicolae Constantin. tării socialiste. Pe cuprinsul tru activitatea sa neobosită Consfătuirea de lucru de la vid I, Marin Parpală, Ion im li?«
La vizită au participat, de judeţului au fost puse în consacrată progresului ne C.C. al P.C.R., din 16—17 Bădilă, Nicolae Covaci, Pe-
asemenea, tovarăşii Pante- funcţiune, pînă în prezent, întrerupt al patriei, fericirii mai a.c., — de a face totul trică Maria, Paul Diaconu.
limon Găvânescu, prim-se- peste 160 de capacităţi noi şi bunăstării întregii na pentru a realiza programul Blocul 15 — oricine îşi poa
cretar al C.C. al U.T.C., mi de producţie. In acest cinci ţiuni, creşterii prestigiului şi de locuinţe stabilit!, colec instalaţii, Ia parchet — nu lllll
te da seama — este frumos
nistrul pentru problemele ti nal, Constanţa are de înfăp rolului României socialiste tivele de constructori din în exterior, dar unele lucrări
neretului, şi Nicu Ceauşescu, tuit un volum de investiţii în lume. interioare — de finisaj, la
secretar al C.C. al U.i’.C. de circa 74 miliarde lei, ...Decolînd de la Neptun, cadrul şantierului 1 al T.C.
Deva îşi amplifică neconte
Obiectivul principal al vi ceea ce depăşeşte cu mult elicopterul prezidenţial ate nit eforturile în muncă pen n> sînt de cea mai bună cali V
zitei l-a constituit examina valoarea tuturor investiţiilor rizează, după puţine minute tru a realiza la termen, inte tate. Unul dintre muncitori “ — r-
rea la faţa locului — în ca pe care le-a realizat în ulti de zbor, la platforma petro gral, planul de locuinţe pe motiva aceasta prin calitatea ' 'T
drul unui cuprinzător dialog mii 25 de ani, contribuind la chimică de la Midia. Primul acest an. necorespunzătoare a unor AUGUST
cu cadre de conducere din e- schimbarea rapidă a înfăţi secretar al Comitetului ju materiale, prin insuficienta
conomie, cu reprezentanţi ai şării judeţului. deţean Constanţa al. P.C.R., Un raid efectuat zilele tre mecanizare a unor lucrări, 1
organelor locale de partid Oamenii muncii constăn- Ion Stoian, a urat tovarăşu cute pe şantierele Devei prin graba oamenilor de a
si de stat, cu specialişti şi ţeni, n căror viaţă s-a schim lui Nicolae Ceauşescu, tova ne-a edificat că intr-adevăr termina blocul mai repede.
colective de oameni ai mun bat din temelii, s-au situat răşei Elena Ceauşescu, celor se munceşte de zor, dar a La aceste motivaţii, nu în rea unor iniţiative valoroa
cii — a stadiului realizării la înălţimea acestor răspun lalţi tovarăşi din conducerea relevat şi’ unele greutăţi şi tru totul temeinice şi justifi se (cum este „Brigada înal
unei importante investiţii a deri, contribuind la pro partidului şi statului un căl neajunsuri ce se cer grab cate — după părerea noas tei productivităţi“), colecti
actualului cincinal — plat gresul economiei naţionale, duros bun venit. nic înlăturate. După cum ne tră —, inginerul Viorel Ro- vul de la I.M. Petrila a
forma petrochimică Midia, la înflorirea patriei. Ei ra O gardă alcătuită din os informa tovarăşul Adrian taru, şeful lotului 14 con realizat de Ia începutul a-
nului o producţie netă su-
.¡precum si a modului cum se portează astăzi o nouă rea taşi ai forţelor noastre ar- Popa, inginerul şef al şantie strucţii, adăuga schimbarea plimenlară în valoare de 8,5
îndeplinesc sarcinile ce re lizare de seamă : intrarea în rului 1, în aceste zile con unor soluţii constructive şi milioane lei.
vin judeţului Constanţa din funcţiune a primelor capaci structorii dau asaltul în răspunderea scăzută in mun
hotărîrile Congresului al tăţi de producţie de la Com (Coniinuare în pag.- a 4-a) principal la blocul 15, cu că a unor meseriaşi, ceea ce ECONOMISESC
Xl-lea al partidului. Pe ba 224 de apartamente, de pe ni se pare mai plauzibilă, CARBURANŢI
na experienţei acumulate, a strada M. Kogălniceanu şi la dar sub nici un motiv scu Colectivul do n-uibâ de
rezultatelor obţinute, au fost blocul „B“, cu 80 de aparta zabil. Ia autobaza din ” ^-'oa-
stabilite căile şi modalităţile MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ mente, de pe strada M. Emi- ra raportează cu - da
Interlocutorii ne-au infor
concrete menite să asigure nescu. „Ambele au termen mat că se lucrează intens te succese de se .. n în
socialistă,
trecerea
conco
punerea la timp şi în cele ÎŞI REIA LUCRĂRM.E ÎN PLEN de predare 30 iunie a.c. şi mitent cu economisirea n-
mai bune condiţiuni a noi sperăm să ne încadrăm în şi la blocurile „23“, cu 160 nor importante cantităţi de
lor capacităţi de producţie acest termen, ceea ce ar în de apartamente, „A“ — Emi- benzină, motorină. lubri-
"'’•cvăzule, să impulsioneze Biroul Marii Adunări Naţionale a hotărît ca lucrări semna realizarea planului la nescu, cu 100 apartamente, fianţi. La motorină s-au e-
-ga activitate eeono- le în plen ale Sesiunii a IX-a a celei de-a Vil-a le construcţia de locuinţe pe conomisit 77,3 tone, la ben
...ecr-socială din judeţe. în gislaturi a Marii Adunări Naţionale să fie reluate vi primul semestru al anului“ DUMITRU GHEGNEA zină 39,8 tone, iar la lubri-
fianţl 14,5 tone. (ARON CA-
•Şederea ridicării ei pe o neri, 6 iulie 1979, Ia ora 10. — ne-a spus interlocutorul. TA, corespondent).
| ‘¡aptă superioară, cores- Azi este 30 iunie. Locuitorii
Şanzălor cerinţelor şi exi Devei pot constata singuri (Continuare în pag. a 2-a)
rr
Ziua învăţăto
tabArA de istorie —
LA SARMIZEGETUSA ■ : ri
REGIA Omagiem astăzi Ziua în Inlreaga activitate din a-
S-a deschis la Grădiştea văţătorului, zi de sărbătoa cest an şcolar s-a desfăşu
de Munte (Sarmizegetusa re nu numai pentru şcoală rat pe fondul marilor reali
Kegia), tabăra de istorie
pentru elevi şi profesori do şi slujitorii săi, ci şi pen zări obţinute de clasa mun
specialitate. 35 de elevi şi tru întregul nostru popor, citoare, de poporul nostru
cadre didactice de istorie care respectă şi preluieşte în înfăptuirea holărîrilor
efectuează, începînd de
miercuri, lucrări de restau cum se cuvine pe cei care Congresului al Xl-lea şi
rare şi conservare (cu a- îşi dedică neobosit, cu în- Conferinţei Naţionale ale
sistenţă de specialitate din sulie|ire, devotament şi pri partidului, sub semnul luptei
partea Muzeului judeţean), WMMm, cepere, întreaga lor muncă
la cetăţile dacice. pentru transformarea can
şi viaţă cauzei nobile a tităţii într-o nouă calitate
creşterii şi educării viitori în toate domeniile vieţii e-
lor cetăţeni ai patriei. conoroico-sociale, inclusiv
Participînd direct la vasla în ridicarea nivelului de
activitate înnoitoare, de dez pregătire al elevilor. Ca ur
voltare şi perfecţionare a mare a eforturilor susţinute
UN NOU COMPLEX învăţămîntului, cadrele di depuse de marea majorita
dactice din judeţul nostru
te a cadrelor didactice, a
C.A.F. Spini : combinele conduse de Petru Mezel, Ioîui Moraru şi Nicolae Şerb an In
TURISTIC lan, la seceratul orzului. Foto : VIRGIL ONOJU şi-au dovedit din plin ata sprijinului primit din par
In pitoreasca „Ţară a Ha şamentul faţă de politica tea organelor şi organizaţii
ţegului“ s-a dat in folosin O LUCRARE PRESANTĂ... CARE ÎNSĂ NU DETERMINĂ şcolară a partidului, depu-
ţă, recent, in localitatea lor de partid, conlucrării
Sintămăria-Orlea, un foarte nînd întreaga lor capacitate mai strînse a şcolii cu or
frumos complex turistic a- PRESIUNI EGAL DE MARI PE TOATE SUPRAFEŢELE şi pasiune la acţiunea de ganizaţiile de tineret şi fa
parţinind o.J.T. Hunedoara. fundamentare a unei şcoli milie, cu toţi factorii edu
Acosta cuprinde iui motel
cu 48 locuri, un camping a muncii, în consens cu caţionali, bilanţul cu care
cu 28 căsuţe a clte 2 locuri Recoltatul orzului concomitent noile cuceriri ale ştiinţei şi se încheie acest an şcolar
şi o cramă, urmbid ca, pe tehnicii, cu necesarul forţei este rodnic. Procentul de
parcurs, să mai ia fiinţă şi de muncă.
alte unităţi. promovabilitate pe judeţ la
In imediata apropiere a cu însămîntarea culturilor duble Cu prilejul acestei sărbă clasele I—VIII este de 97,19
complexului se află caste tori, întregul corp didactic, Ia sută, un număr mare de
lul medieval — monument
istoric, la care se efectuea De aproape patru zile sta binelor în lanurile de orz. Virgil Sorinca începuseră părinţii şi elevii, exprimă şcoli primare avînd o pro-
ză In prezent lucrări de rea timpului îi lasă .pe oa Nu ne-am început raidul lucrul la arat pentru însă- sentimente de profundă dra movabilitate de sută la su
restaurare. (NICU SBU- menii ogoarelor să-şi vadă ieri, în consule unice agro mînţarea culturilor duble goste şi respect pentru gri ta, la învăţămintul gimna
CHEA, corespondent). - în ¿Linişte de -treburi. Ceea industriale Ilia şi Dobra, de încă de la ora 6. Pînă la ja şi preţuirea de care se zial promovabilitatea s-a
ce în judeţele mai ¡însorite prînz araseră vreo .8 hecta
CLUB NOU bucură aslăzi şcoala româ ridicat la 94,95 la sută, mul
nu mai -e deja urgenţa întîia re şi pînă la chindie sperau
Pentru constructorii şan ■în campania agricolă — re să termine întreaga tarla. De nească şi slujitorii ei din te şcoli generale (br. (5 Pe-
tierului 11-aducţiunea prin coltatul orzului şi imfimîn ia zi în agricultură la preşedintele C.A.P. Ion partea partidului şi statului, tr i Ia, (j Petroşani, 6 şi 7
cipală de la «iu Mare-He- a secretarului generai al
lezat x-a dat în folosinţă tărea culturilor duble — a Sorinca aflăm o ştire de sin
un ciul» nou. Inaugurarea ocupat pe agenda de lucru la .C.A.P. G.urasada. Aici am teză îmbucurătoare : s-a re peuiidu-lui, preşedintele Re P.jqof. Emerit
a prilejuit un spectacol : a agricultorilor din judeţul ajuns doar la ora 12,30. P.e coltat orzul de pe toate cele publicii, tovarăşul Nicolae CORNEL STOICA
mult aplaudat al formaţiei nostru locul prioritar. Ieri a 65 hectare, obţinîndu-se o Ceauşescu, pentru modul în inspector şcolar general
„Haţegana“, din Haţeg, şi a fost ,o zi cu atila căldură că tarlaua „ogor vară“, de circa
celei de la şantierul l-uzi 14 Ua, am găsit doi tracto care orientează şi îndrumă Inspectoratul şcolar
nă, colonia Bri)7,i. se -făcea transpiraţia sare rişti şi maşinile lor harnice, ION CIQCLEI formarea tinerei generaţii, judeţean
pe cămaşă. Numai ¡bine de ce harnice? Pentru că DXiACfcatiroi» ca. *'—■
a intra ou -toată