Page 102 - Drumul_socialismului_1979_06

DRUMUL SOCIALISMULUI
Pag. 2

Preocupare continuă, fot mai susţinută pentru construcţia

nu se fc
fe
AREA, ÎNDRUMAREA Şl MO
12,00
nici o animare 12,05
PRODUCŢIE A (Urmare din pag. I) calificăm ? Noi ne vedem 12.25
de munca noastră aici, mais­
12.45
,,34“^-- Creangă. ..4“,— Ho­ trul e tot timpul alături de 13.25
noi, dar sînt oameni care
rea, precum şi la altele, din
' La ora actuală se poate rea directă a organizaţiei teran şi de la suprafaţă im­ ran prin muncă patriotică planul pe acest an, aflate trebuie să ne aducă mate­ 13.45
rialele pe şantier. Comenzi­
spune despre mina Lupeni, de partid, a adus o contri­ pune măsuri şi acţiuni ener­ reprezintă peste 700 000 lei. in diferite stadii de execu­ le au fost făcute la vreme".
a cărei vîrstă depăşeşte un buţie deosebit de valoroasă gice pentru stăpînirea de Un obiectiv important al ţie, ni s-au dat asigurări că Ne-am interesat şi de un 14.00
secol, că este o mină în- la realizarea celor aproape către tineri a noii tehnici muncii desfăşurate în rîndul unele vor -fi predat» îna@r Hft aspfict—— -tUr modul în 1«,00
îmerită nu numai în virtu­ 50 000 tone de cărbune coc- -din dotare şi a tehnologiilor tineretului îl constituie in­ tea termenelor planificate. care sînt ajutaţi constructo­
tea faptului că ea cunoaşte siîicabil extrase peste plan moderne de lucru. tegrarea în muncă şi stabili­ „34“ — Creangă, de exem­ rii de către viitorii locatari, 15,30
un permanent proces de în­ de colectivul minei de la Este. semnificativ că anul zarea la mină. încă din a- plu, are termen de predare pentru că nu am întîlnit be­ 17.25
neficiari de locuinţe pe şan­
30 decembrie e.c., dar el va
noire şi modernizare, ci şi începutul anului. Aş da ca trecut, la îndemnul organi­ nul 1970, organizaţia U.T.C. fi gata în august“ — ne-a tiere. Problema este impor­ 17,4E
a faptului că vîrsta medie exemplu preocuparea efi­ zaţiei de partid, organizaţia a iniţiat acţiunea „Trofeul jiP'ds tovarăşul Adrian Popa. tantă, mult discutată dar 1S,3<
a colectivului este sub 30 cientă pentru îndrumarea şi U.T.C. a mobilizat peste 100 noului încadrat în muncă", Ciţiva muncitori cu care am nerezolvată, ne-au spus in­ 18,5f
ani. Tineretul are un rol mobilizarea tineretului de tineri la cursurile de califi­ ce se acordă din şase In discutat aici au apropiat ter­ terlocutorii. Şi eîte n-ar pu­ 19,0(
deosebit în viaţa prezentă către organizaţiile de partid care organizate la mina,, şase luni tînărului care s-a menul de predare în iulie. tea face viitorii locatari la 19,1!
şi viitoare a minei, în în­ din sectoarele I şi IV. Se­ pentru pregătirea lor în me­ stabilizat la mină, întrunind „Dacă electricienii . vor da locuinţele lor clacă ar parti­ 19,3!
zor cu instalaţiile — ne-a
făptuirea programelor de cretarii comitetelor de partid seriile de bază din subte­ cel mai mare număr de spus zidarul Ion Lăpugeanu cipa în număr mare la lu­ 20.01
cru,- în echipe organizate şi
creştere în ritmuri tot mai din aceste sectoare, tovarăşii ran — miner, mecanic, elec­ puncte po baza criteriilor — noi vom face totul să ter­ conduse de constructori. 20,5!
înalte a producţiei de căr­ Vasile Mureşan şi, respec­ trician — iar, în anul aces­ stabilite. Eficienţa iniţiati­ minăm blocul luna viitoa­ Prezent pe şantier, alături
bune cocsificabil, de meca­ tiv, Alexe Furdui, s-au ocu-. ta încă 110 tineri vor ab- vei s-a reflectat în scăderea re“ (iulie — ri.n.). de cadre din conducerea 21,3!
nizare şi automatizare. Por­ fluctuaţiei în rîndul tineri­ — Ne angajăm şi noi — trustului, tovarăşul ing. A-
nind de la aceste conside­ lor nou încadraţi la mină ne-a încredinţat maistrul . lexandru Popa, prim-vicepre-
m
rente comitetul şi celelalte VIAŢA DE PARTID cu peste 20 la sută. Moi.se Tomuş, de la lotul 13 şedinte al Consiliului popu­ (ŢŢ
organe şi organizaţii de Este tot mai mare numă­ instalaţii. Cu meseriaşi ca lar municipal Deva, ne-a
spus :
partid de la mină, manifestă rul tinerilor care dovedesc Nicolae Ţoc, Săndel Suciu, — în privinţa ajutorului n
o preocupare continuă, tot de pe * acum că preiau cu Olaru Saviţiu, Gheorghe" Le­ pe care trebuie să-l dea con
lea, Nicolae Raţ, Carol Schu-
mai susţinută pentru edu­ pot personal dc îndrumarea, solvi astfel de cursuri 34 demnitate ştafeta meseriei ler, Glieorghe Vîzdoagă, Ion structorului beneficiarii <
carea', îndrumarea şi mobi­ •sprijinul şi controlul activi­ tineri cursurile de policali­ de miner, de mecanizator, Făţan, Vasile Ciordaş, Va­ locuinţe s-a hotărît, de cc
tăţii organizaţiilor U.T.C. ficare. Prin grija organiza­ de tehnician-miner. Tinerii raun acord cu conducere
lizarea în producţie a tine­ ţiilor de partid şi U.T.C., Valentin Tofană, conducăto­ sile Florea, noi ne îndepli­ T.C. Deva şi cu conduc
retului muncitor de la mină, La sectorul I, sesizîndu-se un număr tot mai mare de rul formaţiei de lucru de la nim ritmic sarcinile pe care unor unităţi economice-
de apariţia unor neajunsuri
pentru creşterea lui in spi­ în mobilizarea tinerilor la tineri de la mină îşi conti­ complexul nr. 4 şi Niţă Bîr- le avem. municipiu, ca acestea „
ritul înaltului devotament activitatea politico-educati- nuă studiile în învăţământul log, miner din sectorul IV, Dacă la „34“ — Creangă jute îndeosebi la lucrări
faţă de partid şi de patrie, de stat -— 15 urmează sec­ Nicolae Rusu, şef de briga­ lucrurile stau bine, la „23“ volum mai mare, prin asi­
ele s-au cam încurcat, ca să
al dragostei faţă de muncă vă şi de producţie, secreta­ ţia serală de subingineri de dă din sectorul V, şefii de folosim expresia maistrului gurarea unor maşini şi utila­
rul comitetului de partid a
şi al cinstei, pentru forma­ sprijinit direct organizaţia la Institutul de mine din schimb Robert Bovyb din Arghir lacob, aflat într-o je, viitorii locatari urmând a „v
rea şi perfecţionarea pregă­ U.T.C. să dezbată aceste Petroşani, 38 — cursurile sectorul VI, Sandu Geacar discuţie încinsă cu şeful de participa în mod organizat (lio
la efectuarea unor lucrări în
tirii profesionale la nivelul neajunsuri cu tinerii şi să serale la liceul industrial, din sectorul XI, Ilie Dincă echipă fierari-betonişti Ion stadiile de finisare a blocu­ ştir
cerut de progresul tehnic treacă la organizarea de ac­ 12 — şcoala dc maiştri. din sectorul II, au devenit Preg. Ambii aveau dreptate rilor. Vom urmări îndea­ foii
în minerit. ţiuni concrete. Tinerii din Sînt lăudabile iniţiativele şi deja nume bine cunoscute şi ambii scuzau acelaşi lu­ proape materializarea efec­ Me
cru : lipsa plaselor sudate şi
De
Comitetul şi celelalte or­ sector au fost astfel mobi­ acţiunile întreprinse de or­ la mina noastră. a planşeelor prefabricate, ca- tivă şi eficientă a acestui (lia
sprijin pe toate şantierele
gane de partid îndrumă şi lizaţi să participe mai activ ganizaţia U.T.C. pentru a- împărtăşim convingerea re-i ţineau în loc cu înainta­ noastre de construcţii. nal
acordă sprijin direct orga­ la realizările sarcinilor în tragerea tineretului la acti­ că, sub conducerea directă rea pe verticală. „Noi am Pe şantierele de locuinţe 18,C
nizaţiilor U.T.C. în pregăti­ abataje, la efectuarea lucră- vitatea de creaţie tehnică şi a organizaţiei de partid, ti­ încheiat un contract cu con­ mai sînt, aşadar, probleme: ma
rea şi creşterea rolului adu­ ' iilor de întreţinere şi revi­ organizarea de simpozioane neretul de la mina Lupeni, ducerea trustului — ne spu­ de folosire deplină a tim­ nil
20,!
nărilor generale, le orien­ zii, la scoaterea unor utilaje tehnico-ştiinţifice. în frunte cu organizaţia sa nea lacob Arghir — prin pului de lucru, de uprovi- Cai
tează să pună în dezbatere la suprafaţă pentru repa­ Sînt meritorii şi preocu­ revoluţionară, poate să dez­ care ne obligăm să finali­ • zjonare ritmică şi în canti­ (lia
şi să analizeze eficient par­ raţii. Secretarul organizaţiei pările în ceea ce priveşte volte realizările de pînă zăm structura de rezistenţă tăţile necesare cu materiale, ü ai
a blocului, bloc mare, înalt,
ticiparea tineretului la re­ de partid din sectorul XIII, organizarea unor reuşite ac­ acum, să facă mai mult cu ICO de apartamente, la 25 precum şi de folosire chib­ 0,0!
zuită a acestora (căci încă
zolvarea principalelor pro- tovarăşul Andrei Bican, a ţiuni de muncă patriotică în pentru mobilizarea tinerilor iulie ax. Dar iată că sîn- mai e risipă pe unele şan- 110'
'bleino ale producţiei, apli­ iniţiat organizarea unor dis­ sectoarele productive pen­ ia muncă, atît in produc­ tem puşi în situaţia de a nu ■ tiere), de calitate a unor lu­
carea noului mecanism, eco- cuţii şi alte acţiuni cu tine­ tru recuperarea materiale­ ţie şi în acţiunile patrioti­ ne respecta angajamentul de­ crări, de sprijin din partea
oarece tovarăşii care nu o-
beneficiarilor.
riomico-financiar, îmbunătă­ rii pentru cunoaşterea noi­ lor deficitare din subteran, ce, cît şi în activitatea po- bligaţia să ne aprovizioneze Asemenea probleme tre­
ţirea calităţii cărbunelui, a- lor utilaje şi instalaţii mi­ descongestionarea unor căi liticp-educativă, în pregăti­ cu materiale, nu-şi fac dato­ buie să stea permanent în
îragerea tineretului în ac­ niere, se ocupă direct, îm­ de acces, aprovizionarea rea celor mei buni tineri ria. Oamenii lucrează in a- atenţia organelor şi organî-
ţiunile de calificare şi poli­ preună cu comitetul U.T.C., fronturilor de lucru şl alte spre a putea fi recomandaţi eord global şi câştigă după - zaţiiior de partid şi a condu­
calificare, dezvoltarea spi­ de organizarea timpului li­ acţiuni, care ou condus Ia pentru o fi primiţi în rîndul realizări. Cu ce sînt ei de cerilor şantierelor', a tuturor
vină că n-au materiale ?“.
ritului intransigent, comba­ ber ai tinerilor din sectog realizarea şi depăşirea pla­ comuniştilor, . ■„Problema .plaselor sudate o factorilor care concură la
tiv faţă de abaterile de la de antrenarea lor la activi­ nului economic al organi­ ION PREDOŞAN . mai înţelegem — mărturisea realizarea planului de inves­ £
tiţii al judeţului. Iar în con­
disciplina muncitorească. A- tăţi patriotice şi cultural- zaţiei de tineret cu 25 la secretarul Ion Preg. Vin de la Buzău, strucţia de locuinţe, aşa cum 7-¡
preciem că tineretul minei, edpcative. sută. Este semnificativ, că comitetului dc partid sînt solicitări mari, dar a s-a recomandat din partea NI
1-3
mobilizat de organizaţia sa Intensificarea mecanizării numai valoarea utilajelor al întreprinderii miniere planşeelor, pe care le exe- conducerii partidului, nu se Bl
revoluţionară, sub conduce­ operaţiilor de lucru din sub - scoase de tineri din subte­ Lupeni . cută ’ S.U.T. Deva, cum să o admite nici o amînare ! ru
X-]
mí
5/
Recoltatul orzului concomitent (».
(7
Ni
cu însămînfarea <H
or
D'
-g.l
culturilor duble
(Urmare din pag. I) Asociaţia economică pen-
tru vaci de lapte de la
Grind (Consiliul unic agro­ A
producţie medie de 2 800 kg industrial Dobra) are şi ea
la hectar. S-au predat la ba­ 30 ha însămânţate cu orz. Pe
ză şi la Agrosem obligaţiile tarlaua de la. Abucea, pen­ rc
respective. Au fost arate 15 tru orz de şămîhţă, am_a- dl
hectare după orz, din care juns pe ia 11. Nu ştim eîneţ
5 însămînţate eu porumb si­ ajunseseră combinele condu­
loz. Se lucrează concomitent se de Silviu Olaru şi Petri-
la recoltatul iîneţelor natu­ şor Cfîsnic. Fapt este că nu­ m
ci
rale şi al silozului, depozita­ mai atunci au intrat cu
rea băloţilor de paie la graj­ „brazdă“ lată în tarla şi că... îr
B
duri ; mai aflăm că la aces­ era cam lîrziu. Tîrziu, pen­ si
te lucrări au dovedit hărni­ tru că aceea era prima st
cie deosebită cooperatorii „brazdă“ la orz în anul aces­ ri
din formaţiile conduse de ta. La capitolul recoltarea u-
-
Georgeta Buştea, Elena Circi, şi depozitarea altor furaje D
Elisabeta Mariş, Domnica asociaţia stă cam aşa : a re­ Călan : vedere a furnalelor de pe platforma siderurgică.
Bota ca şi mecanizatorii Titi coltat şi însilozat trifoiul de
Burza, Nicolae Gita, Romu­ pe 30 lia (din 100, dintre ca­
lus Benca, Ion Lupaş, Emil re o bună parte în cultură
■Firoanda şi Octavian Şin- ascunsă, a cosit fîneţele na­
,dea. turale pe 30 ha din 70). Aso­
— Şi cum aţi reuşit s-o ciaţia e o unitate tînără dar
luaţi înaintea timpului ? sperăm că cei ce lucrează
— Am intrat cu tot curajul aici îşi dau seama că de zo­
în lanuri — spune preşedin­ rul cu care recoltează acum
tele C.A.P. furajele, deci şi orzul, de­ In anii actualului cincinal' bovinc, unde de la 100 vaci necesarul de furaje la sor­ o plantaţie de răchită, iar 12
Raidul, cum am spus însă, pind în mare măsură pro­ unitatea noastră — C.A.P. obţinem anual peste 80—85 timentele principale. Datori­ hectare le-am cultivat cu
nu l-am început de la Gura- ducţiile viitoare de lapte. Silvaş — a dobindit o bună de viţei. Pe lingă faptul că tă investiţiilor efectuate pen­ sorg pentru mături. Din a-
sada. La ora 10 ne aflam pe Pe inginerul şef al C.A.P. experienţă în îndeplinirea ne-am preocupat să perma­ tru extinderea adăposturilor cest sector de producţie am
tarlaua Săcămaş a C.A.P. Lăsău, Petru Meroniue l-am ireproşabilă a indicatorilor nentizăm îngrijitori localnici de animale şi sporirea pro­ obţinut venituri băneşti de
Ilia. Erau acolo combinierii găsit împreună cu' trei com­ de plan, acumulînd un sub­ ca: Ghcorghe Nendreanu, O- ducţiei de furaje, am avut peste două ori mai mari de-
Glieorghe Sorea, Dănilă Ro­ bine pe tarlaua „La păr“. stanţial avans la producţia limpia Stingă, Glieorghe Va- posibilitatea să organizăm cî-t cele planificate pentru
man şi Ion Nelega. Era Cele patru hectare de orz agricolă marfă, în special la siu, Ludovic Pora, Ion Va- suplimentar o îngrăşătoric întregul an 1979.
şi preşedintele C.A.P.-ului ale tarlalei erau ultimele -de livrarea produselor de ori­ siu şi alţii, care obţin în me- pentru 500 capete bovine ru- Calculele estimative ne a-
Glieorghe Şuba, şi inginerul recoltat din totalifl de 30 ha gine animală. Subordonînd rată că unitatea noastră va
şef Valentin Ciobanu. Tar­ semănate. Urma ca după- toate eforturile îndeplinirii realiza cu cel puţin 6 luni
laua măsoară 15 ha şi ni se arniază două combine să exemplare a sarcinilor şi in­ La O. A. P. Silvaş de zile mai devreme preve­
spune că in seara preceden­ plece la recoltat orz la dicaţiilor desprinse din Cu- derile planului anual la pro­
tă s-a încercat lanul şi că C.A.P. Teiu, iar una să vîntarea secretarului general ducţia agricolă globală, ceea
s-a hotărît să se intre în treacă, echipată corespunză­ al partidului, tovarăşul ce reprezintă un succes ele
el. Ne uităm noi la ceas tor, la recoltarea loliumului. Nicolae Ceauşescu, la Con­ die cîştiguri lunare de 2 800— late anual, ceea ce ne asi­ seamă pe care cooperatorii
semnificativ şi combinele in­ Prin urmare, recoltatul or­ sfătuirea de lucru de la C.C. 3 000 Ici, sau chiar mai mult, gură obţinerea a cel puţin noştri îl dedică celei de-a
tră pe rînd in lan. Consem­ zului şi pregătirea terenu­ al P.C.R. din IC—17 mai a.c., fiind retribuiţi după produc­ 2 milioane lei venituri bă­ 35-a aniversări a eliberării
năm promisiunea că pînă în lui respectiv pentru însă­ noi am reuşit să mobilizăm ţiile realizate, am urmărit neşti în plus faţă de preve­ patriei şi Congresului al
seară cele 15 ha vor fi re­ mînţarea culturilor duble au şi să valorificăm la un grad îndeaproape procesele de a- derile planului. De aseme- ' jXII-lea al partidului.
coltate (la întoarcere am vă­ devenit presante. Timpul, superior rezervele de creş­ meliorare a raselor de bovi­ nea, estimăm să livrăm su­ Sîntem liotărîţi ca, acţio-
zut că erau toate şansele să pînă ieri era optim. In tere a producţiei în fiecare ne, asigurarea unei bogate plimentar peste 1000 hl lapte. nînd într-un bun climat de
se împlinească promisiunea). schimb, caracterul acesta sector de activitate. baze furajere şi moderniza­ Ne-am preocupat şi ne ordine şi disciplină, să am­
Fără aceasta, ar mai rămî-ne presant nu exercită presiu­ Un accent principal am rea proceselor de lucru în preocupăm, de asemenea, de plificăm succesele de pînă
de recoltat 35 din cele 80 ha, ne egală, măsurată în interes pus pe dezvoltarea sectoru­ ferma zootehnică. valorificarea superioară a
plus pregătirea terenul-ui şi deosebit faţă de această lu­ lui zootehnic şi creşterea Pentru ridicarea potenţia­ potenţialului productiv al te­ acum, să livrăm suplimentar
însămînţarea culturilor du­ crare. Conducerile celor producţiei animaliere. Efec­ lului productiv al pajiştilor renurilor. în afară de plan­ la fondul centralizat al sfa­
ble. La despărţire le-am urat două consilii unice agroin­ tivele de animale le reali­ naturale, în fiecare an apli­ tarea a 13 ha cu pruni în tului însemnate cantităţi de
celor prezenţi „spor la dustriale ca şi ale altora, zăm numai din prăsilă pro­ căm lucrări de curăţare şi primăvară, vom mai planta produse agricole.
treabă“. Au nevoie, de spor, dealtfel, trebuie să accele­ prie, ceea ce ne dă posibi­ fertilizare pe întreaga supra­ în toamnă alte 20 ha cu măr.
de mult spor ; pentru că ne reze mal tare, pentru că se litatea să avem o bună re- faţă de păşuni şi fineţe, ceea în scopul dezvoltării acti­ GHEORGHE PRIP
rîi-n numi .ivii in cono. *2_n Hmrodît In (mmn- Tirndnrtîp si un indice rîrlî- ee ne dă oosibiiitatea să nsî- vităţilor anexe şi induslria- preşedintele