Page 103 - Drumul_socialismului_1979_06

SlMBÄTÄ, 30 IUNIE 1979 Eag. 8

OMENIE
Zilele trecute, tlnărul
Ion Prutean, In vii stă de
22 de ani, electrician ta
v»’«» „@roapa ou iei 1 laminorul ele 000 mm din
s panîolă C.S. Hunedoara, a suferit
francc- 0 zi in mirifica lume a un grav accident de cir­
culaţie. Ajuns pe masa
tnz I.nlre apariţiile statornice neratoare de tristeţe, de de operaţie a spitalului
jttdC- şi de bun augur ale Editu­ retragere-şi indiferenţă. In Brad, pe strada Horia foarte bine, ca un aluat ce deţi să facem ca Nadia", din Hunedoara avea ne­
rii „Dacia“ din Cluj-Napo- Poezia „Provincială“, cu la nr. 21 este o curte lar­ aşteaptă să fie modelat — nu e unul să nu sară in voie de slnge. Vestea a
.jnuitiza- ca se numără şi volumul izul ei bacovian, cu li­ gă, plină de verdeaţă, care intervine educatoarea Ma- sus de bucurie. ajuns repede la urechile
„Groapa cu lei“. Noua car­ rismul curat, este vredni­ răsună de glasuri cristaline ria Cazan. In vreme ce discutam cu colegilor da muncă, cit
— Eu văd în mulţi ti­
cele 3 interlocutoare, curtea
lait te a poetului Lucian Va­ că de a fi recitată şi de­ de copii. Aici işi petrec neri pe care-i întîlnesc pe grădiniţei s-a umplut brusc şi a muncitoarelor de ta
r«l-arH*- lea, cunoştinţă apropiată a ziua, in vreme ce tăticii şi 1 ii sec(ia din Hunedoara a
publicului cititor devean clamată de pe marile sce­ mămicile lor sînt la lucru, stradă — acum unii sînt în de ciripit vesel, dezlănţuit.
(prin lansarea cărţilor an­ ne. Iată, spre edificare, ţinei Cu ochi limpezi, feti­ ultimele clase de liceu — — Sînt copiii. E vreme Întreprinderii „Vidia" O-
chipul de l-a trei-patru ani frumoasă
şi
vom
afară
ătorului terioare care s-au bucurat primele două strofe : ţe- cu zulufi ca aurul sau — mirat, zâmbitor său ti­ servi masa de prînz în răşlie. Aproape 00 de le-
ca abanosul ce vin dis-de-
Hui de mull succes), se deta­ „Plouă, în . tirg, de două dimineaţă îmbrăcaţi in şor- mid. Şi mă bucur nespus curte. mei şi bărbaţi au donat
şează în mpd vizibil, atit săptămîni — şuviţe dc-apă ţuleţe apretate şi călcate cînd aud că învaţă bine la — Cc vor mînea azi ? slnge in numele omeniei,
prin construcţie cit şi prin cad ca nişte zdrcnţe/S tăm cu grijă. Se spune că uni­ şcoală, că visează să ajun­ — Ciorbă, tocăniţă de ! al dragostei lată de se­
nota sa distinctă. Fiecare lingă geam, de-aeum tot versul copilăriei e mirific gă muncitori de înaltă ca­ carne cu cartofi şi compot i ( menul lor. (Ion Viad, co­
ciclu ne cucereşte în felul mai bătrîni/.şi tot mai trişti, şi fascinant. în România lificare, medici, ingineri... asortat. Avem o bucătă­ respondent).
lui, ni se prezintă cînd ca în propriile-absenţe./Cuvjn- de azi, copilăria are ori­ — Se afirmă că educa­ reasă foarte bună, pe care
o deschidere a dimineţii teic, pe caro Ic rostim, curg zonturi largi, luminoase, toarea de la grădiniţă — copiii o iubesc mult, fiind­ CINE REPARA .
„Bădi­ senine, cînd ca un început pe buze şi se scurg în copiii ţării — viitorul de chipul şi glasul ei — ră­ că le pregăteşte o mîncare
ţi gustoasă. PASARELA ?
sinibStä nostalgic de seară. Sînt ploaie/şi dacă nu sc-ntîm- aur al ci — crescînd sub —Ce program are grădi­
poeme de substanţă şi de plă să murim, c că de vi­ ocrotirea partidului şi sta­ Pasarela ce tace legă­
observaţie, poeme de un se, toamna, ne despoaie“. tului nostru socialist _ în niţa ? tura Intre centrul vechi
—. Specific viratei frage­
realism sensibil petrecut Al doilea ciclu, „.Scriso­ condiţii minunate. Grădi­ de, cum ar. fi cunoaşterea !f al oraşului Petroşani şi
prin filtrele timpului, prin rile“, aduce în faţa citito­ niţa cu orar prelungit de mediului, dezvoltarea vor­ gara C.P.R. este aglome­
marele spaţiu al materiei rului un intimism sincer, pe strada Horia din Brad, birii, povestiri, jocuri la a- rată ori de cile. ori se
ce ne-nconjoară. Tempera­ iubire, profundă, vise care constituie un exemplu în legere. Să ştiţi că mulţi apropie ora sosirii sau
ment senin, echilibrat şi ne hrănesc nopţile. Ciclul această direcţie. copii, cînd vin la grădiniţă, i s plecării unui tren. în ul­
de atmosferă, mai puţin in­ „Meditaţiile" este construit, — Am în grupa mea, abia ştiu să vorbească, dar tima vreme insă, unii
— Fiecare copil este o mm
cisiv şi de încordare, Lu­ într-o oarecare măsură, pe grupa mică, ne spunea e- la 6 ani, cînd o „absolvă“,
cian Valea surprinde din ducatoarea Anastasia Mitra- vorbesc frumos, ştiu foar­
virtejul vremii cum „vine fondul stărilor biografice che — 30 de bebeluşi. Da, te multe lucruri, au o gîn-
bebeluşi, aşa le zic „elevi­
— Aveţi şi copii proble­ i !
spre noi o corabie — cine-a ale autorului, pe relaţia lor“ mei, fiindcă sînt dră­ dire şi o curiozitate largă.
văzut-o cu ochii lui, să’ ne Irecut-prezent, aşa cum guţi ca nişte bibelouri. Sînt
spună .— cine-1 cunoaşte se-ntîmplă în poezia „Vi- minunaţi, fiecare în parte mă ?
pe căpitan, să vorbească...“ nătoarea“. are ceva — pe chip sau în nim pentru totdeauna în
(poezia „Per amica silenti- Poemul „Groapa cu lei“ fiinţă — care mă face să-l problemă, o necunoscută,
ias na lunae“) sau, acea risi­ care dă şi titlul volumului, iubesc. Unul are ochi al­ memoria oamenilor. la început. Dar pe măsură călători au avut surprize
..«ca baştri, altul năsucul cîrn, — Nu ştiu dacă este. aşa, ce trece timpul, prin activi­ neplăcute, soldate cu ac­
ieri ra- pire a lumii „ceaţa şi fu­ pare a fi o „chemare la ju­ alţii rostirea mai deose­ adaugă Eugenia Mirza, di­ tăţile ce le organizăm, ne­ i t cidente. O treaptă a scă­
etin de mul“ sau „viaţa şi moar­ decată“ sau „o luptă cu rectoarea grădiniţei. , Sînt cunoscuta îşi arată chipul, rilor pasarelei a „ieşit"
omoara tea, pentru că se risipesc tine însuţi“ cum spune şi bită. Lucrez de 2G de ani însă mulţi copii mari care minţile se deschid spre cu­ din balamale" — lucru
12,45 şi risipirea lor nu o poate autorul acestei cărţi ade­ cu capiii preşcolari şi pot vin des lă grădiniţă, să noaştere.
c; 13,00 opri nimeni“. Alteori, poe­ vărate, poetul Lucian Va­ zice că în toată această vadă ce facem, cum mun­ cc nu poate ii observai
I Meri- tul se vede urcat undeva lea. perioadă am iubit pe fie­ cim şi de fiecare dată gla­ In curte s-a făcut linişte. i de călătorul care coboa­
idiojur- care copil. sul ie tremură, au emoţii Copiii, doi cîte doi de mi­ ră — iar cel ce păşeşte
irdlng ; pe scara amintirilor, îh- — Se zice — o spun pă­ în priviri. Nu -de mult nă, au intrat in dormitoare pe ea cade,- accldentln-
,00 Ko- tr-o conversaţie lină, ge­ - MIRON ŢIC rinţii care au copii la gră­ ne-a vizitat o elevă de la pentru somnul de prinz, du-se. Probabil că cei
MC bu- diniţe — că în fiecare fa­ şcoala sportivă din Deva, obligatoriu şi foarte nece­ care s-ar cuveni să ia
rtunte ; milie „tovarăşa“ e atit de care şi-a petreeut o parte sar. în curtea grădiniţei de măsuri urgente de repa­
i; 20,40 ''prezentă în vorbirea preş­ din copilărie în grădiniţa pe strada Horia s-a insta­
,oo Ra- colarului, de parcă ar fi noastră. Ne-a prezentat lat liniştea. Educatoarele rare, pentru a evita acci­
!ng de „Misiunea Capricorn Unu“ un membru al familiei, carnetul de note şi a exe­ şi personalul de la bucătă­ dentele, nu circulă pe
te ştiri; cutat cîteva exerciţii de rie vorbesc în şoaptă, ca să pasarelă.
muzical — Ne străduim să ni-1 n- gimnastică în faţa copiilor. nu le tulbure somnul ce­
- Departe- de a fi de anver­ va adevăruri incomode, le­ propiem pe fiecare co­ — A avut succes '! lor ce — poate — visează „AICI NU SE SCRIE!“
gura filmului lui Stanley gate de moravririle ştiinţi­ pil, să-l facem 6ă participe — Enorm. Mai ales cînd ceva frumos, luminos, cum
Kubrick „Odiseea spaţială fice americane; apoi din ia activităţile instructiv- le-a spus copiilor că e co­ frumoasă şi luminoasă le £>c ce? Care om al
educative specifice grădini­
2001“, film care indiscuta­ punctul de vedere al rea­ legă cu Nudia Comâneei. este copilăria ; a lor şi. a muncii, care cumpărător
bil a deschis un nou capi­ lizării tehnice. Trucajele ţei. Ştiţi, copilul este la De atunci, cînd le spunem tuturor sufletelor fragede
tol în genul ştiinţifico-fan- sînt mai mult decât inge­ vîrsta fragedă —. un mate­ copiilor înaintea orelor de ale României de azi. au are dreptul, chiar da­
tastic, .Misiunea Capri­ nioase, dar ele servesc des­ rial cu care se munceşte educaţie fizică „Copii, hai­ TRAIAN BONDOK toria, să vină cu sugestii
corn Unu“ — fă.cSnd parte făşurarea unei acţiuni in­ n şi propuneri irt vederea
egüsitö din reuşitele cinematogra­ teresante. îmbunătăţirii modului de
■j>> ; fului de anticipaţie — re­ Intr-o reducţie mai ab­ servire In comerţ. ¡lelilí
, ta); comandă în pex-soana lui stractă, conţinutul filmului magazinului „Lanţul", din
/chila a Peter Hyams un regizor pune în. discuţie etica cer­ flllipY
); Hu- Hunedoara, Constantin
serlile de talent. La Hyams — ca­ cetării ştiinţifice. Are Encscu, este de aită pă­
¡sul de re este şi autorul scenariu­ dreptul, oare, dr. Kelloway rere. Cînd un cumpărător
i ; Au- lui — este cu totul remar­ să regizeze un simulacru
serlile cabil faptul că, mobi'lizînd solicită condica, pentru
îanto- de zbor, 6ă claustreze oa­ o idee, o propunere, o
■ETRO- forţe relativ modice, izbu­ meni (şi să-i facă dispăruţi sugestie, replica Iui este
Xlarry teşte să-şi delecteze specta­ chiar !) în numele ştiinţei ?
muarie torii cu o poveste palpitan­ Pe de altă parte, pînă unde „A/c/ nu se scrie!" Nu
•-York, tă, solid structurată din poate să meargă — avîn- vrea dumnealui şi pace...
x-n punct de vedere dramatur­
: Un du-se în vedere consecin­
.urai) ; gie, nu lipsită de anumite ţele la care asistăm — AŞTEAPTA DE PESTE
og* 1 -- accente critice la adresele imixtiunea congresmenilor CINCI ANI...
V
mor înalţi demnitari de la într-un domeniu plin de La depozitul din Li-
, Xî.A.S.A. Dealtfel, tocmai imprevizibilităţi ? Hyams, vezeni al Grupului de
acest strat al filmului este inspirat, lasă deschisă pro­
cel mai puţin fantastic, blema, fapt care pledează şantiere din Petroşani, al
le dacă avem în vedere biza­ pentru complexitatea ei. T.C. Deva, peste 40 000
v, reriile aflate dincolo de Telly Savalas, Elliot Gould, kg de oţel beton, adus
din import, aşteaptă de
Dru- cîmpul vizual indiscret al James Brolin, Karen Black
Steaua mijloacelor de informaţie. şi Brenda Vaccaro fac par­ peste cinci ani să tic io-,
Şeriful iaşii. De mirare că a-'
le X-1I „Misiunea Capricorn Unu“ te din distribuţia acestui
tăcere poate fi urmărită, aşadar, ■film care în urma vizio­ ceasta mare cantitate
U-BAI: dintr-o dublă perspectivă : nării, certamente, predis­ este supusă degradării,
jleste- iar mulţi constructori de
sa de întii din aceea a intenţiei pune la meditaţie.
i suris de a arăta în ambalajul de pe multe şantiere aşteap­
iiiar) ; staniol al sei-fi-ului, cite- AL. COVACI tă după oţel beton...
învin- Spitalul (lin Haţeg se apropie de cota finală.
peş — Foto : VIRGIL ONOIU
Cllltu- r 0 rtwtc 0 >
I pen-
ILIA:
; TE- (Urmare din pag. I) imat, încă o dată, valoarea
Miuc- pregătirii care se face la
Hunedoara, 2 Simeria, cele ZIUA ÎNVĂŢĂTORULUI Deva, şi este locul ca în a-
din Aninoasa, Pui, Şoirnuş ceastă zi de sărbătorire a Forum pionieresc '79
şi altele) au promovabilita- nr. 1 (metalurgic) Hunedoa­ României“ ediţia a doua. omului de la catedră să a-
te aproape integrală. Există înalta valoare interpretativă ducem cele mai calde feli­
m temeiuri să apreciem că şi ra, „A.urel Vlaicu“ Orăş- la care s-au ridicat forma­ citări profesorilor emeriţi
în învăţămîntul liceal rezul­ tie etc. Bela şi Marta Karoly şi să Astăzi se încheie, în ta­ tizate de măsuri care să
iii» 23 ţiile artistice şcolare, au băra de la Costeşti, cel materializeze iniţiativele
tatele la învăţătură vor fi S-au depus eforturi pen­ le urăm lor, lotului olimpic de-al VII-Iea Forum jude­ propuse aici. întîlnirile de­
0, 43, mai bune decît în anul şco­ tru îmbunătăţirea zestrei fost confirmate de prezenţa de gimnastică, întregului ţean al pionierilor. Aici, în legaţiilor la forum cu
în faza interjudeţeană a 4G
lar anterior, actuala promo­ de cabinete, laboratoare şi colectiv de la Şcoala gene­ decorul neasemuit al Mun­ membri ai Biroului Consi­
1, 12, ţie de absolvenţi care s-a ateliere adăugîndu-se în de formaţii, iar în cea fi­ rală nr. 7 Deva, noi izbînzi ţilor Orăşiiei — vatră mi­ liului judeţean al Organi­
prezentat la examenul de acest an la cele exis­ nală a 23 de formaţii şi in­ în munca tenace, perseve­ lenară în care istoria po­ zaţiei pionierilor şi ai Se­
107 404 tente încă 120, îmbună- porului nostru şi-a lăsat cretariatului Comitetului ju­
bacalaureat demonstrînd o terpreţi individuali, dintre rentă încărcată de pasiune viguroase amprente — fo­
deţean al U.T.C., cu frun­
temeinică pregătire teoreti­ tăţindu-se în acelaşi timp, care 9 au obţinut premiul I depusă pentru afirmarea rumul şi-a desfăşurat ac­ taşi în muncă, cu activişti
că şi practică. dotarea şi funcţionalitatea pe ţară. Rezultate frumoase sportului românesc. ţiunile sub însemnul gene­
lor, antrenîndu-se totodată de partid şi de stat, xnn-
Creşterea nivelului de aproape 70 la sută din nu­ au obţinut şcolile generale în această zi de sărbă­ roasei devize: „De la co­ zeografi, oameni de ştiinţă
munişti învăţăm, cutezanţa
pregătire teoretică a elevi­ mărul elevilor în activita-’ din Aninoasa, Bulzeştii de toare, personalul didactic revoluţionară“. şi cultură, vizitele la ce­
lor, în primul rind la dis­ tea de „ creaţie ştiinţifică şi Sus, nr. 6 Petrila, nr. 3 De­ din toate şcolile judeţului Timp de zece zile, „satul tăţile dacice, la întreprin­
derile economice din Orăş­
ciplinele fundamentale,-evi­ tehnică. va, liceele pedagogic şi in­ se angajează să facă noi d£ vacanţă“ de la Costeşti tie, spectacole evocatoare,
intru denţiată şi cu prilejul olim­ Accentuarea caracterului dustrial nr. 3 Deva, indus­ paşi pe drumul ridicării ni­ a fost martorul unui ade­ finalele „Daciadei taberei“,
lene- velului de pregătire al ele­ vărat for de dezbatere, fie­
’■’-.asa piadelor şcolare sau a lu­ formativ al învăţămîntului triale nr. 1 şi 2 Hunedoara, care moment al programu­ dialogul cu delegaţii foru­
.ocal crărilor de sondaj date la în toate verigile sale, edu­ nr. 1 Lupeni, Petrila, Vul­ vilor, al adîncirii legăturii lui răspunzând veridic de­ mului pionieresc al judeţu­
rcäri sfîrşit de an, se împleteşte carea patriotică, militant- învăţămîntului cu cerceta­ vizei sub care s-a desfăşu­ lui Alba (care le-au fost
e de can, „Aurel Vlaicu“ Orăştie rea şi producţia, al dezvol­ oaspeţi), alegerea membri­
din tot mai strîns cu pregătirea revoluţionară a tineretului şi altele. rat. Dezbaterile pe detaşa­
aturi practică a celor din licee s-a polarizat pe parcursul tării la copii şi tineret a mente privind preocuparea lor Consiliului judeţean al
Iern­ pentru profilul pe care şi anului şcolar în jurul unor Şi în activitatea sportivă dragostei pentru muncă. consiliilor şi comandamen­ Organizaţiei pionierilor, a
ii 31 s-au obţinut rezultate meri­ Privim de pe acum spre telor pioniereşti pentru dez­ locţiitorilor preşedintelui şi
teaţă l-au ales, pregătire reflecta­ evenimente cu profundă re­ torii, şcolii hunedorene re- voltarea la copii a dragos­ a delegaţilor Ia Forumul
tă şi de depăşirea cu 15 la zonanţă în viaţa poporului noul an şcolar cu încrede­ tei faţă de patrie, partid Naţional au fost momente
sută a planului de producţie nostru — aniversarea a 60 venindu-i marea bucurie de rea şi hotărîrea de a aplica şi popor, educarea lor în înscrise cu majuscule în
pe primele 5 luni ale anu­ de ani de ia marea unire, 35 a găzdui pregătirea în con­ îa viaţă prevederile noii spirit x-evoluţionar, socia­ activitatea taberei.
;abi- legi a educaţiei şi învăţă- list, cele pi-ivind creşterea Astăzi, parada detaşamen­
irog. lui, în locurile fruntaşe pe de ani de la eliberarea pa­ diţii deosebite a elevelor mintului, în spiritul căreia răspunderii şi pasiunii faţă telor va marca ziua închi­
Idea care le-au ocupat la con­ triei de sub dominaţia fas­ în domeniul gimnasticii de
de vom spori elicienţa educati­ de principala lor îndatorire derii unei perioade în care
î de cursurile pe meserii elevii cistă — a manifestărilor performanţă. Marile succese vă şi practic-aplicativă a patriotică — învăţătura —; autoconducerea pioniereas­
unor licee ca cele indus­ prilejuite de fazele locale dbţilîUţe la întrecerile inter­ procesului, de predare-învă- organizax-.ea activităţilor că si-a relevat eu nrit/^Xn-
triale nr. 1 (minier), 3 (chi- si centrale ale fectemi,,!,,: