Page 11 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 11
DUMINICA, 3 IUNIE 1979 l’ag. S
AJUTOR IN MUNCĂ Colţul... filantropului
1UME
SAU... CIUPEALĂ ?
O practică veche, dar E S T I V A L Ă
IUNIE
mereu lolosilă : in unită
a dornici- ţile dc alimentaţie publi MOTO : Foaie verde ca Iriioiul,
că, dc la Iarbă verde, iarba-i verde, dar... gunoiul ?
(camping Strei, cabana
►entru co- Bejan ele.) mai cu sea
neagră — mă, în zilele dc sărbătoa S-a sfîrşit picnicul. Seara ce pogoară
re, cînd este aglomeraţie ne îndreaptă paşii iarăşi spre oraş.
nul (lum- de clientelă, solii unor' Raniţa în spate e mult mai uşoară, —
zicii fără bere, pîine, mititei şi caş...
fcriei
Soarele din ’naltul zărilor senine
tiical :
tzică, mo ne-a pictat tot trupul intr-un roz-bombon,
le, fabule,
ă, balet de n-ajunge-un litru de iaurt s-aline
ate : fierbinţeala cărnii făcută... jambon.
cilnitoarea
solii lucrătoare în res Toţi plecăm spre case veseli, plini de vervă,
pectivele unltătl vin să
i scena a le... ajute în muncă. Dc dar lăsăm în urmă un picnic model :
la Piteşti sticle şi ziare, resturi de conservă,
Dickens obicei vînd bere, iiresc,
) is o cl ui 12 reţin garanţia pentru sti şerveţele, plase şi-altele la fel.
pentru cei cle, vor să pară că do
eni mici, vedesc mult zel în servi Am fost in natură, şi-am uitat de toate
i — Templul zeiţei Nemesis din apropierea amfiteatrului de ia Sarmizegetusa. rea oamenilor. Vor să
ufiţa ro Foto : VIRGIL ONOIU dar de ce, adică, ne purtăm urît.
pară, deoarece cei mai
/nulii pişcă Ia buzunarul cupa de lumină şi de sănătate
ii „Ţara- consumatorilor. Că n-au plătind-o c-un maldăr de gunoi ?
Chei ţa fermecată dreptul să vîndă în ali-
ai^-1 menlaţiu publică, nu-s Cu -atU ?...
ic : „Des- autorizaţi, treacă mear
e . P emi^.- OMUL DE PE STRADA
O cheiţă fermecată e tractive, pînă la cele de-a rice Carême îi învaţă pe gă, dar dc pişcat sliu
orice carfe care reuşeşte dreptul fascinante. Cheiţa prietenii săi, copiii din foarte l/ine. O treabă ca
să-i deschidă copilului o fermecată e şi titlul unei România, cum să l'oloseas- re se învaţă mult mai
nouă perspectivă, să-i asemenea cărţi pe care ehi cheiţa fermecată spre uşor, se pare...
smulgă din latenţă ¡imagi săptămâna trecută ne-a a pătrunde pe Tărimul Poe
NIE naţia, făcind-o aptă .de zbor. pus-o sărbătoreşte în faţă. ziei, in ciuda acelor oameni DISPARIŢIE Una pe săptămînă
limba ma- Nimic nu e mai întristător Editura „Ion Creangă“ a „care cred că exislă pe
. decit o casă fără cărţi. Un avut fericita inspiraţie s-o lume doar lucruri pe care MI i'ERIOASĂ
copil crescut intr-un aseme tipărească intr-o ediţie bi- le poţi atinge, lucruri ~pe
nea interior va suferi de o care le poţi vinde“. Intr-o Fabrica de pîinc din
aleasă tălmăcire, semnată
Infăpfuim infirmitate invizibilă. dar •de Aurel Ti ta şi. Tudor Petroşani producea, pînă
onsfă+uirii nu mai puţin penibilă : el Opriş, fermecătoarele poezii /iu cu mult limp în ur
la C.C. al va ajunge la maturitate ale lui Maurice Carême — mă, un sortiment de pa-
fără acea dimensiune spi Ccrrsemnâri
on : „Pol- rituală de neînlocuit, pe care s-a s'ins anul trecut, niHcafie toarte apreciat
Iul is care numai cultura scrisă cu puţin înainte de a îm de consumatori: covrigi
întrebare ? o poate da. Alături de copiii plini -80 de ani — sini înso cu sare, ce se desfăceau
liai normali, deplini, familiari ling vă, făcînd-o astfel, din- ţite, cum nu se poate mai Ia preţui de 0,40 Ici bu
ai universului mirific al tr-o dală, extrem de utilă potrivit, cu o bogată suită cala. De o vreme încoa
cărţilor, el va fi un handi copiilor care studiază fran dc excelente reproduceri în ce însă respectivul pro
capat. trn complexat cu ceza. Utilă insă tuturor culori după desene ale u- dus a dispărui din co
imprevizibile reacţii de ti pentru educaţia esfetică : nor copii din România. In merţ pentru simplul mo
miditate ori, dimpotrivă, de Maurice Carême, autorul sfîrşit, o prezentare-grafică tiv că fabrica de pîinc
de înaltă ţinută (I. Donca)
agresivitate provocată de o ei. poet belgian de reputa
7.00 Radio- realitate pe care n-a cu ţie mondială, laureat al ci- face din această carte nu l-a radiat din producţia
ia presei ; noscut-o. Sînt lucruri asu torva premii internaţionale, numai o bucurie a spiritu sa. Dc ce ? Aici piuleste
ui satelor; pra cărora au meditat pro- e un virtuoz al artei lite lui, ci si o sărbătoare a un mister. Să-l limpe
nical; 12,00 "babil şi educatorii şi pă bunului gust. Să cumpărăm
toţii; i:î,oo rinţii cu simţ al răspunde rare, un cîntăreţ al puri copiilor noştri cit mai mul zească brutarii munici
Şlagăre ; rii in cursul săptămînii ca tăţii de care copiii au at-îta te asemenea cărţi. Va fi u- piului. Or ii covrigii cu
14,00 Por r re s-a încheiat ieri şi care nevoie, un blînd ostaş al nul dintre puţinele lucruri
— Ion a fost „Săptămîna cărţii pe care, cu siguranţă, nu ni sare, dar asia nu în
op 6; 14,45 pentru copii". Un veritabil dragostei pentru copii, pen le vor reproşa niciodată. seamnă să fie trataţi cu...
foile; 15,00 festival al cărţii vîrstci de tru plante şi arjimale. In — Imbittrînesc si nu mă pot hotărî unde să lucrez !
or ; 10,00 aur, de la cele numai a- RADU CIOBANU acreală. Desen de V. MIIIÄILESCU
17.00 Horă cuvintul său înainte, Mau
scă; 17,30
i <le pretu-
iVIuzico'eca
Radiojur-
loteca mu
lt Turneul
Jazz; 21,30
15 Intilnire
crpreţii ei;
; 22,10 Pa-
22,30 Ring Arhivele vorbesc: * •
Buletin de Condiţia femeii in Imaginea lui Avram Iancu in folclorul şi tradiţiile moţeşti
Non stop *
viziunea r popor, se pare că Ştefan ţinut asemenea unor file şiră de la Vidra, Hălmagiu, toţi prietenii mei“. Cînd
Printre eroii iubiţi cte
prin localităţile care se în
fluierul Iancului a amuţit,
glorioase de istorie imagi
cel Mare şi Avram Iancu nea eroului, cu perioada lui Vaţa de Jos, Baia de Cri.ş, după ce neobositul peregrin
Istoria evoluţiilor religiilor, este preistoria -religiilor. As au trezit lin deosebit ecou de glorie şi de înaripate Brad, pînă la Abrud. In făcuse ultimul său drum
1
din timpuri imemoriale şi tăzi lucruriie nu se mai pe in folclorul şi . tradiţiile visuri pentru poporul său, creaţiile folclorice este cu fără întoarcere la Ţebea,
piuă l-a credinţele, concepte trec aşa ! Şi totuşi realitatea populare. Moţii şi-au îm precum şi tragicul sfirşit al prinsă întreaga revoltă a jalea umple sufletul popo
le şi sectele religioase (lin zi confirmă aceste practici dis
dnpa . e lele noastre, relevă şi inecar-- criminatorii, inumane ale re pletit destinul cu acela al acestuia. Invulnerabilitatea poporului împotriva împă rului : „Pe sub poala co
ărta); hO- că să perpetueze existenţa li ligiilor de tot felul. Revoluţiei de la 1848, înţe- lui Avram Iancu era expli ratului, care a zădărnicit drului/ Pe drumul Hălma-
ele Afrodi- nei flagrante inegalităţi a Dogma religioasă creştină a legind nobleţea ideilor re cată în popor în diferite cele mai scumpe visuri ale giului/ La mijlocul unei
zeci de hu condiţiei şi statutului femeii voluţionare ale. lui Avram moduri, fantezia populară românilor transilvăneni, toamne/ Fluierul Iancului
li) ; Politia in societatea umană. încriminării condiţiei femeii Iancu, fiind mereu alături înfăţişîndu-1 astfel : „Pe care l-au aruncat pe Ian doarme/ Colo sus la Ţebea/
este categorică. Potrivit,aces
a); Al trei- tei dogme există încă şi as- Iancu numai cu glonţ de cu'într-un final de. trage Sub gorunul lui Horia/ Go-
seriile 1-11 In toate religiile „păgine“ -tăz i interdicţia în religiile de el. alit la strălucirea iz
PETKO- aie omenirii — la vechii fe creştine, pentru femeie, de a bânzii, cit şi în momentele ^argint îl poţi puşca : apucă die. „De m-aş face-un pui runu-i în cercurele/ Şi-n-
nicieni, la egipteni, azteci, in
;a sluj ;U- caşi, la uncie popuţaţii ac intra in altarul bisericilor, de de. .grea încercare ce-au plumbul şi-l aruncă îndă de cuc./ La împărat să mă vîrtit în dor şi jele“.
îintiruor — tuale din Africa etc. — fe a oficia ca preot, de a se urmat după revoluţie. răt“. Sau ca în următoare duc,/ Numa-una i-aş cînţa/ Cu toate că nu mai e în
oieuibrie) ; meia, tinerele fete, constituiau considera egală cu bărbatul, • Peste anii care au tre le versuri : „Boii-s cu coar Să m-audă maică-sa./ Tu viaţă, ca în credinţele atî-
(Republi- obiect (le jertfă pentru im- însăşi in cadrul ceremoniilor cut, acoperiţi de frunze .şi ne de ceară/ Om ca Iancu ne dracu-n tine mul/ Şi în tor altor popoare eroul ve
xpresul de blinzirea apelor Nilului, dc »■el igioa.se de, căsătorie i sc n.u-i în ţară/ Boii-s cu cine te-a făcut,/ C-ai făgă-
; Steaua exemplu, la înlăturarea unor cere femeii să-i fie bărbatu zăpezi, cu uitări şi amintiri coarne de spume/ Om ca ghează. şi se credea că va
ncitoresc) ; calamităţi naturale sau pen lui „roabă“ ascultătoare, să-l stăruie sentimentul de so Iancu nu-i în lume/ Boii-s dit libertate/ Şi ne-ai dat veni să-şi salveze poporul,
(Muncito- tru a „tempera“ anumite în accepte pe acesta ea slăpîn lidarizare cu acela care a cu coarnele verzi/ Om ca nedireptale/ Că pe Iancu cînd acesta se afla la mare
lurierii di- clinaţii şi ambiţii aie zeilor şi să-l urmeze, ca o sclavă, fost „Craiul munţilor“ aşa l-ai închis,/ Că ţi-o zis oblu încercare : „Om ca Iancu
(Minerul); de stăpmi absoluţi pe viaţa unde II va duce pe acesta... cum glăsuiesc versuriie Iancu nu mai vezi“. deschis,/ Cum să eade mai n-are moarte,/ C-aşa i-a
a este in şi pe moartea oamenilor. capul pe parcursul vieţii. Este populare : ,ţPe duşmani i-ai Cînd auzea numai nume frumos :/ — Nu vorbesc fost scris în carte :/ Să tră
se) ; ANI- Religiile monoteiste — creş incredibil, pentru sfirşitul se risipit/ Poporul mult te-a le lui Avram Iancu, se spu cu-n mincinos“. iască şi să-ndure,/ Cu jele-
lin Tenne- tinismul, mahomedanismul, colului nostru, dar -acoasta cinstit/ Te-a urmat în toa ne că clasa stăpînitoare, ne- Mai mult de două decenii rii din pădure/ Chiar acolo
11-a (Mun- budismul — nu au schimbat este scriptura ritului căsăto tă vremea/ Din Hălmagi şi mesimea era cuprinsă de o a cutreierat Iancu locurile în pămînt,/ I-a fost scris
\NI: Due- viziunea asupra condiţiei fe riei publice ortodoxe, catoli pîn-la Ţebea/ Ţi-a urinat nemaipomenită spaimă, cău- unde s-au dat luptele lui cu jurămînt,/ Să suspine
:) ; BRAD ; meii. In vechiul testament, la ce, protestante etc. etc.
• — seriile cartea „Facerii“ -se -spune Cultele, credinţele religioase fapta şi pilda/ Din Hălmagi tîndu-şi salvarea- între zi pentru dreptate şi libertate mai departe/ După s linia
:); GURA- textual : „Domnul Dumnezeu aşa-zise neoprotestante, nu se pîn’la Vidra/ Şi ţi-o mai durile cetăţilor : „Pin-a fost şi unde dormeau sub glie libertate“.
ne (Mine- a luat una din coastele lui pot lăuda nici ele cu evada făcut o cale/ Din multe lanfu-mpărat/ Domnii nu- iăncierii lui, priveghindu-le Asemenea altor eroi, per
Ecaterina (ale lui Adam — n.n.) — şi rea din închistările religioase. lacrimi şi jale/ Calea ce s-or desculţat/ Nici în pat parcă somnul cu duioasele sonalitatea nemuritoare a
0; Aven- a închis carnea in locul ei. Chiar şi numai faptul că nu duce la Ţebea/ La gorunul nu s-or culcat“. tînguiri ale doinelor ce le lui Avram Iancu a îmbră
an (Flăcă Din coasta pe care o luase se întilnesc prcdicatori-fgmci lui Horia“. După cum se ştie, drama cin ta din fluier : „Citită
ul : Corsa- de la om, Domnul Dumne — adică beneficiari de-pe ur Atunci, cînd numai la 48 eroului începe în momentul mierla printre peri,/ Iancu- cat în imaginaţia şi creaţia
i Urmăriţi zeu a făcut-o pe femeie şi a ma ignoranţei credincioşilor le, încotro meri ?/ Cîntă folclorică a poporului de
e cultură); adus-o la om. (Facerea cap. — explică foarte clar că ro de ani, Iancu, ostenit de cînd el îşi dă seama că mierla printre nuci,/ Ian- pe plaiurile Transilvaniei
lul de „tutelă“ al bărbatului
de tăcere 2, versetele 2-122). Se pune în asupra condiţiei materiale şi drumuri şi peregrinări, in visurile sale s-au spulberat forme care depăşesc cu
trebarea : creatorul a crcat-o
CI: Trenul spirituale >a femeii se menţi tră în imperiul tăcerii, co- şi că a crezut într-o hime cule, unde te duci ?/ Mă mult' realul, chipul lui
,AN: Con- doar ca o fiinţă care să-i în ne şi se perpetuează în in borînd în umbra gorunului ră, în promisiunile minci duc să-mi văd feciorii,/
senineze traiul lui Adam sau
tsa de cui- ea un om cu egală misiune teriorul acestor culte. de la Ţebea, el nu face noase ale împăratului ltab- Cum le-au înflorit ochii./ fiind demult trecut în lu
Zbor mor- in perpetuarea speciei uma altceva decît să treacă din sburgic. Din acest moment, In padina cea de dos,/ De mea minunată a legendei.
A: Johnny ne ? Religia creştină nu în Condiţia umană deplină a fe istoria vie de pînă atunci armele de odinioară ale e- cînd zac os lingă os/ Ca în
îs î,n plină meii nu poate ii asigurată decit în legendele nemuritoare roului sînt înlocuite cu ceasul cel dinţii,/ Fără
TEL1UC : găduie să se „cerceteze aces de societatea socialistă — fluierul, iar marşurile sale semn la căpătîi,/ Mă duc Prbf. ION FRĂŢILĂ
te lucruri sacre“ şi se mulţu
os (Mine- meşte să îndemne femeia la dezafectată de influenţele ale românilor. Arhivele statului Deva
D-ale car- ascultare faţă de bărbat... In mistice —, societate in care, Versurile populare au re- triumfale cu peregrinările să zac lîngă ei/ C-au fost
or esc). pentru prima dată în istorie,
mahomedanism — încă (le la s-au creat condiţiile pentru
începuturile lui — femeia a afirmarea deplinei egalităţi e- tru interconexiunea reţelelor
devenit obiect de podoabă în conomice, politice, sociale, MEMORII ELECTRONICE Realizari româneşti de 400 cu cele de 110 KV. Du
haremuri, de schimb in tir- morale între cetăţenii de DE MARE CAPACITATE pă cum precizează ing. Con
gurilc orientale, o fiinţă izo ambele sexe, indiferent de stantin Trescliin, şeful proiec
lată intre ziduri şi voaluri, naţionalitate, pentru partici In cadrul fabricii de me crare, produse realizate pen moriilor electronice, cheltuie tului, noul transformator a
departe de viaţă, responsabi parea de pe poziţii egale a morii electronice şi compo tru prima dată în ţară, du lile de import se reduc cu fost conceput de colectivul
peste ion milioane lei-valută
oii pentru lităţi şi activităţi publice so femeii în întreaga viaţă a nente pentru tehnica de cal pă proiecte şi tehnologii e- in actualul cincinal. centrului local de cercetare
laboratc de specialiştii timi
călduroasă ciale. In budism, la decesul societăţii. Această remarcabi cul din Timişoara a fost pu şoreni. Lărgirea capacităţii va ştiinţifică şi inginerie tehno
izolat, du- bărbaţilor, femeia văduvă era lă cucerire, în năzuinţă mi să in funcţiune o nouă uni permite fabricii timişorene logică, constituind o premie
losibile a- arsă, odată cu incinerarea lenară de emancipare a fe tate de producţie. Dotată cu să-şi sporească producţia de TRANSFORMATOR ră naţională. El permite trans
şi descăr- corpului acestuia, zice-se meii. îndeamnă la o conştiin utilaje de înaltă tehnicitate, peste G ori faţă de primul an DE 25a MV A ferul direct de energie elec
'întul va pentru a-1 însoţi în viaţa de ţă şi o poziţie a ei fără e- biută parte dintre ele con ai actualului cincinal. Tot trică în reţelele de înaltă ten
din sud. apoi, lucru care se mai chivoc la şoaptele şi specu cepute şi realizate cu forţe odată, prin aplicarea unor so Colectivul întreprinderii „E- siune, de Ia 400 la 110 KV şi
me 7 13 şi practică, în secret, şi astăzi... laţiile amăgitoare aie misti proprii, noua unitate va pro luţii tehnice originale pentru lcctropulere“ din Craiova a invers, eliminîndu-se treapta
turi maxi- Citind aceste rinduri sintem cismului. duce mai multe tipuri de me intermediară de transformare
ie. înclinaţi să spunem : aceasta I. MÎRZA morii electronice de mare ca executarea industrială a unor realizat primul transformator de 220 KV cu tot aparatajul
pacitate şi viteză de prelu- clemente componente ale me- cu o putere de 250 MVA pen- necesar.