Page 11 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 11

DUMINICA, 3 IUNIE 1979                                                                                                                                           l’ag. S




                                                                                                 AJUTOR IN MUNCĂ               Colţul... filantropului
   1UME
                                                                                                  SAU... CIUPEALĂ ?
                                                                                                 O  practică  veche,  dar                  E S T I V A L Ă
   IUNIE
                                                                                               mereu  lolosilă  :  in  unită­
   a dornici-                                                                                  ţile  dc  alimentaţie  publi­           MOTO : Foaie verde ca Iriioiul,
                                                                                               că,  dc  la  Iarbă  verde,               iarba-i verde, dar... gunoiul ?
                                                                                               (camping  Strei,  cabana
  ►entru co-                                                                                   Bejan  ele.)  mai  cu  sea­
   neagră —                                                                                    mă,  în  zilele  dc  sărbătoa­  S-a sfîrşit picnicul. Seara ce pogoară
                                                                                               re,  cînd  este  aglomeraţie     ne îndreaptă paşii iarăşi spre oraş.
  nul (lum-                                                                                    de clientelă, solii unor'        Raniţa în spate e mult mai uşoară, —
  zicii                                                                                                                         fără bere, pîine, mititei şi caş...
  fcriei
                                                                                                                                Soarele din ’naltul zărilor senine
  tiical :
  tzică, mo­                                                                                                                   ne-a pictat tot trupul intr-un roz-bombon,
  le, fabule,
   ă, balet                                                                                                                    de n-ajunge-un litru de iaurt s-aline
  ate :                                                                                                                        fierbinţeala cărnii făcută... jambon.
  cilnitoarea
                                                                                               solii  lucrătoare  în  res­     Toţi plecăm spre case veseli, plini de vervă,
                                                                                               pectivele  unltătl  vin  să
  i scena a                                                                                    le...  ajute  în  muncă.  Dc    dar lăsăm în urmă un picnic model :
  la Piteşti                                                                                                                   sticle şi ziare, resturi de conservă,
    Dickens                                                                                    obicei  vînd  bere,  iiresc,
  ) is o cl ui 12                                                                              reţin  garanţia  pentru  sti­   şerveţele, plase şi-altele la fel.
  pentru cei                                                                                   cle,  vor  să  pară  că  do­
  eni mici,                                                                                    vedesc  mult  zel  în  servi­   Am fost in natură, şi-am uitat de toate
  i —              Templul  zeiţei Nemesis din apropierea amfiteatrului de ia Sarmizegetusa.   rea  oamenilor.  Vor  să
  ufiţa ro­                                                            Foto : VIRGIL ONOIU                                     dar de ce, adică, ne purtăm urît.
                                                                                               pară,  deoarece  cei  mai
                                                                                               /nulii  pişcă  Ia  buzunarul    cupa de lumină şi de sănătate
  ii „Ţara-                                                                                    consumatorilor.  Că  n-au       plătind-o c-un maldăr de gunoi ?
                         Chei         ţa    fermecată                                          dreptul  să  vîndă  în  ali-
  ai^-1                                                                                        menlaţiu   publică,   nu-s                                  Cu -atU ?...
  ic : „Des-                                                                                   autorizaţi,  treacă  mear­
  e . P emi^.-                                                                                                                                OMUL DE PE STRADA
                O  cheiţă  fermecată  e   tractive,  pînă  la  cele  de-a   rice  Carême  îi  învaţă  pe   gă,  dar  dc  pişcat  sliu
               orice  carfe  care  reuşeşte   dreptul  fascinante.  Cheiţa   prietenii  săi,  copiii  din   foarte  l/ine.  O  treabă  ca­
               să-i  deschidă  copilului  o   fermecată  e  şi  titlul  unei   România,  cum  să  l'oloseas-   re  se  învaţă  mult  mai
               nouă   perspectivă,   să-i   asemenea  cărţi  pe  care   ehi  cheiţa  fermecată  spre   uşor, se pare...
               smulgă  din  latenţă  ¡imagi­  săptămâna   trecută   ne-a   a pătrunde pe Tărimul Poe­
  NIE         naţia, făcind-o aptă .de zbor.   pus-o  sărbătoreşte  în  faţă.   ziei,  in  ciuda  acelor  oameni   DISPARIŢIE     Una pe săptămînă
  limba ma-    Nimic  nu  e  mai  întristător   Editura  „Ion  Creangă“  a   „care  cred  că  exislă  pe
              .  decit  o  casă  fără  cărţi.  Un   avut  fericita  inspiraţie  s-o   lume  doar  lucruri  pe  care   MI i'ERIOASĂ
              copil  crescut  intr-un aseme­  tipărească intr-o ediţie bi-  le  poţi  atinge,  lucruri  ~pe
               nea  interior  va  suferi  de  o                   care  le  poţi  vinde“.  Intr-o   Fabrica  de  pîinc  din
                                                                  aleasă  tălmăcire,  semnată
  Infăpfuim    infirmitate  invizibilă.  dar                     •de  Aurel  Ti  ta  şi.  Tudor   Petroşani  producea,  pînă
  onsfă+uirii   nu  mai  puţin  penibilă  :  el                   Opriş,  fermecătoarele  poezii   /iu  cu  mult  limp  în  ur­
  la C.C. al   va  ajunge  la  maturitate                         ale  lui  Maurice  Carême  —   mă,  un  sortiment  de  pa-
               fără  acea  dimensiune  spi­  Ccrrsemnâri
  on : „Pol-   rituală  de  neînlocuit,  pe                       care  s-a  s'ins  anul  trecut,   niHcafie  toarte  apreciat
  Iul is      care  numai  cultura  scrisă                        cu  puţin  înainte  de  a  îm­  de  consumatori:  covrigi
  întrebare ?   o  poate  da.  Alături  de  copiii                plini -80 de ani — sini înso­  cu  sare,  ce  se  desfăceau
  liai        normali,  deplini,  familiari   ling  vă,  făcînd-o  astfel,  din-   ţite,  cum  nu  se  poate  mai   Ia  preţui  de  0,40  Ici  bu­
              ai  universului  mirific  al   tr-o  dală,  extrem  de  utilă   potrivit,  cu  o  bogată  suită   cala.  De  o  vreme  încoa­
              cărţilor,  el  va  fi  un  handi­  copiilor  care  studiază  fran­  dc  excelente  reproduceri  în   ce  însă  respectivul  pro­
              capat.  trn  complexat  cu   ceza.  Utilă  insă  tuturor   culori  după  desene  ale  u-   dus  a  dispărui  din  co­
               imprevizibile  reacţii  de  ti­  pentru  educaţia  esfetică  :   nor  copii  din  România.  In   merţ  pentru  simplul  mo­
              miditate  ori,  dimpotrivă,  de   Maurice  Carême,  autorul   sfîrşit,  o  prezentare-grafică   tiv  că  fabrica  de  pîinc
                                                                  de  înaltă  ţinută  (I.  Donca)
              agresivitate  provocată  de  o   ei.  poet  belgian  de  reputa­
  7.00 Radio-   realitate  pe  care  n-a  cu­  ţie  mondială,  laureat  al  ci-   face  din  această  carte  nu   l-a  radiat  din  producţia
  ia  presei  ;   noscut-o.  Sînt  lucruri  asu­  torva  premii  internaţionale,   numai  o  bucurie  a  spiritu­  sa.  Dc  ce  ?  Aici  piuleste
  ui satelor;  pra  cărora  au  meditat  pro-   e  un  virtuoz  al  artei  lite­  lui,  ci  si  o  sărbătoare  a   un  mister.  Să-l  limpe­
  nical; 12,00   "babil  şi  educatorii  şi  pă­                  bunului gust. Să cumpărăm
  toţii; i:î,oo   rinţii  cu  simţ  al  răspunde­  rare,  un  cîntăreţ  al  puri­  copiilor  noştri  cit  mai  mul­  zească  brutarii  munici­
   Şlagăre ;   rii  in  cursul  săptămînii  ca­  tăţii  de  care  copiii  au at-îta   te  asemenea  cărţi.  Va  fi  u-   piului.  Or  ii  covrigii  cu
   14,00 Por r    re  s-a  încheiat  ieri  şi  care   nevoie,  un  blînd  ostaş  al   nul  dintre  puţinele  lucruri
   — Ion      a  fost  „Săptămîna  cărţii                         pe care, cu siguranţă, nu ni   sare,  dar  asia  nu  în­
  op 6; 14,45   pentru  copii".  Un  veritabil   dragostei pentru copii, pen­  le vor reproşa niciodată.  seamnă  să  fie  trataţi  cu...
  foile; 15,00   festival  al  cărţii  vîrstci  de   tru  plante  şi  arjimale.  In                                          — Imbittrînesc si nu mă pot hotărî unde să lucrez !
  or ;   10,00  aur, de la cele numai a-                                RADU CIOBANU           acreală.                                               Desen de V. MIIIÄILESCU
  17.00 Horă                            cuvintul  său  înainte,  Mau­
  scă;  17,30
  i <le pretu-
  iVIuzico'eca
   Radiojur-
  loteca  mu­
  lt  Turneul
  Jazz;  21,30
  15  Intilnire
  crpreţii  ei;
  ;  22,10  Pa-
   22,30 Ring                                                        Arhivele vorbesc:  * •
  Buletin  de      Condiţia femeii in                                                         Imaginea lui Avram Iancu in folclorul şi tradiţiile moţeşti
   Non stop                     *
                 viziunea r                                          popor,  se  pare  că  Ştefan   ţinut  asemenea  unor  file   şiră  de  la  Vidra,  Hălmagiu,   toţi  prietenii  mei“.  Cînd
                                                                      Printre  eroii  iubiţi  cte
                                                                                                                         prin  localităţile  care  se  în­
                                                                                                                                                   fluierul  Iancului  a  amuţit,
                                                                                               glorioase  de  istorie  imagi­
                                                                     cel  Mare  şi  Avram  Iancu   nea  eroului,  cu  perioada  lui   Vaţa  de  Jos,  Baia  de  Cri.ş,   după  ce  neobositul  peregrin
                Istoria  evoluţiilor  religiilor,   este  preistoria  -religiilor.  As­  au  trezit  lin  deosebit  ecou   de  glorie  şi  de  înaripate   Brad,  pînă  la  Abrud.  In   făcuse  ultimul  său  drum
                                                                                                   1
               din   timpuri   imemoriale   şi   tăzi  lucruriie  nu  se  mai  pe­  in  folclorul  şi  .  tradiţiile   visuri   pentru  poporul  său,   creaţiile  folclorice  este  cu­  fără  întoarcere  la  Ţebea,
               piuă  l-a  credinţele,  concepte­  trec  aşa  !  Şi  totuşi  realitatea   populare.  Moţii  şi-au  îm­  precum  şi  tragicul  sfirşit  al   prinsă  întreaga  revoltă  a   jalea  umple  sufletul  popo­
               le  şi  sectele  religioase  (lin  zi­  confirmă  aceste  practici  dis­
  dnpa  .  e   lele  noastre,  relevă  şi  inecar--   criminatorii,  inumane  ale  re­  pletit  destinul  cu  acela  al   acestuia.  Invulnerabilitatea   poporului  împotriva  împă­  rului  :  „Pe  sub  poala  co­
  ărta);  hO-   că  să  perpetueze  existenţa  li­  ligiilor de tot felul.  Revoluţiei  de  la  1848,  înţe-   lui  Avram  Iancu  era  expli­  ratului,  care  a  zădărnicit   drului/  Pe  drumul  Hălma-
  ele  Afrodi-   nei   flagrante   inegalităţi   a   Dogma  religioasă  creştină  a   legind  nobleţea  ideilor  re­  cată  în  popor  în  diferite   cele  mai  scumpe  visuri  ale   giului/  La  mijlocul  unei
  zeci  de  hu­  condiţiei  şi  statutului  femeii                   voluţionare  ale.  lui  Avram   moduri,  fantezia  populară   românilor   transilvăneni,   toamne/  Fluierul  Iancului
  li)  ;  Politia   in societatea umană.  încriminării   condiţiei   femeii   Iancu,  fiind  mereu  alături   înfăţişîndu-1  astfel  :  „Pe   care  l-au  aruncat  pe  Ian­  doarme/  Colo  sus  la  Ţebea/
                                        este  categorică.  Potrivit,aces­
  a);  Al  trei-                        tei  dogme  există  încă  şi  as-                      Iancu  numai  cu  glonţ  de   cu'într-un  final  de.  trage­  Sub  gorunul  lui  Horia/  Go-
  seriile  1-11   In  toate  religiile  „păgine“   -tăz  i  interdicţia  în  religiile   de  el.  alit  la  strălucirea  iz­
    PETKO-     aie  omenirii  —  la  vechii  fe­  creştine,  pentru  femeie,  de  a   bânzii,  cit  şi  în  momentele   ^argint  îl  poţi  puşca  :  apucă   die.  „De  m-aş  face-un  pui   runu-i  în  cercurele/  Şi-n-
               nicieni,  la  egipteni,  azteci,  in­
  ;a  sluj  ;U-   caşi,  la  uncie  popuţaţii  ac­  intra  in  altarul  bisericilor,  de   de.  .grea  încercare  ce-au   plumbul  şi-l  aruncă  îndă­  de  cuc./  La  împărat  să  mă   vîrtit în dor şi jele“.
  îintiruor  —   tuale  din  Africa  etc.  —  fe­  a  oficia  ca  preot,  de  a  se   urmat după revoluţie.  răt“.  Sau  ca  în  următoare­  duc,/  Numa-una  i-aş  cînţa/   Cu  toate  că  nu  mai  e  în
  oieuibrie) ;  meia,  tinerele  fete,  constituiau   considera  egală  cu  bărbatul,   •  Peste  anii  care  au  tre­  le  versuri  :  „Boii-s  cu  coar­  Să  m-audă  maică-sa./  Tu­  viaţă,  ca  în  credinţele  atî-
   (Republi-   obiect  (le  jertfă  pentru  im-   însăşi  in  cadrul  ceremoniilor   cut,  acoperiţi  de  frunze  .şi   ne  de  ceară/  Om  ca  Iancu   ne  dracu-n  tine  mul/  Şi  în   tor  altor  popoare  eroul  ve­
   xpresul de   blinzirea  apelor  Nilului,  dc   »■el  igioa.se  de,  căsătorie  i  sc        n.u-i  în  ţară/  Boii-s  cu   cine  te-a  făcut,/  C-ai  făgă-
    ; Steaua   exemplu,  la  înlăturarea  unor   cere  femeii  să-i  fie  bărbatu­  zăpezi,  cu  uitări  şi  amintiri   coarne  de  spume/  Om  ca   ghează.  şi  se  credea  că  va
  ncitoresc) ;  calamităţi  naturale  sau  pen­  lui  „roabă“  ascultătoare,  să-l   stăruie  sentimentul  de  so­  Iancu  nu-i  în  lume/  Boii-s   dit  libertate/  Şi  ne-ai  dat   veni  să-şi  salveze  poporul,
   (Muncito-   tru  a  „tempera“  anumite  în­  accepte  pe  acesta  ea  slăpîn   lidarizare  cu  acela  care  a   cu  coarnele  verzi/  Om  ca   nedireptale/  Că  pe  Iancu   cînd  acesta  se  afla  la  mare
  lurierii  di-   clinaţii  şi  ambiţii  aie  zeilor   şi  să-l  urmeze,  ca  o  sclavă,   fost  „Craiul  munţilor“  aşa   l-ai  închis,/  Că  ţi-o  zis  oblu   încercare  :  „Om  ca  Iancu
  (Minerul);   de  stăpmi  absoluţi  pe  viaţa   unde  II  va  duce  pe  acesta...   cum   glăsuiesc   versuriie   Iancu nu mai vezi“.  deschis,/  Cum  să  eade  mai   n-are  moarte,/  C-aşa  i-a
  a  este  in­  şi pe moartea oamenilor.  capul  pe  parcursul  vieţii.  Este   populare : ,ţPe duşmani i-ai   Cînd  auzea  numai  nume­  frumos  :/  —  Nu  vorbesc   fost  scris  în  carte  :/  Să  tră­
  se)  ;  ANI-   Religiile  monoteiste  —  creş­  incredibil,  pentru  sfirşitul  se­  risipit/  Poporul  mult  te-a   le lui Avram Iancu, se spu­  cu-n mincinos“.  iască  şi  să-ndure,/  Cu  jele-
  lin  Tenne-   tinismul,   mahomedanismul,   colului  nostru,  dar  -acoasta   cinstit/  Te-a  urmat  în  toa­  ne  că  clasa  stăpînitoare,  ne-   Mai  mult  de  două  decenii   rii  din  pădure/  Chiar  acolo
  11-a (Mun-   budismul  —  nu  au  schimbat   este  scriptura  ritului  căsăto­  tă  vremea/  Din  Hălmagi  şi   mesimea  era  cuprinsă  de  o   a  cutreierat  Iancu  locurile   în  pămînt,/  I-a  fost  scris
  \NI:  Due-   viziunea  asupra  condiţiei  fe­  riei  publice  ortodoxe,  catoli­  pîn-la  Ţebea/  Ţi-a  urinat   nemaipomenită spaimă, cău-   unde  s-au  dat  luptele  lui   cu  jurămînt,/  Să  suspine
  :) ; BRAD ;   meii.  In  vechiul  testament,  la   ce, protestante etc. etc.
  •  —  seriile   cartea   „Facerii“   -se   -spune   Cultele,  credinţele  religioase   fapta  şi  pilda/  Din  Hălmagi   tîndu-şi  salvarea-  între  zi­  pentru  dreptate  şi  libertate   mai  departe/  După  s  linia
  :);  GURA-   textual  :  „Domnul  Dumnezeu   aşa-zise  neoprotestante,  nu  se   pîn’la  Vidra/  Şi  ţi-o  mai   durile  cetăţilor  :  „Pin-a  fost   şi  unde  dormeau  sub  glie   libertate“.
  ne (Mine-   a  luat  una  din  coastele  lui   pot  lăuda  nici  ele  cu  evada­  făcut  o  cale/  Din  multe   lanfu-mpărat/  Domnii  nu-   iăncierii  lui,  priveghindu-le   Asemenea  altor  eroi,  per­
   Ecaterina   (ale  lui  Adam  —  n.n.)  —  şi   rea  din  închistările  religioase.   lacrimi  şi  jale/  Calea  ce   s-or  desculţat/  Nici  în  pat   parcă  somnul  cu  duioasele   sonalitatea  nemuritoare  a
  0;   Aven-   a  închis  carnea  in  locul  ei.   Chiar  şi  numai  faptul  că  nu   duce  la  Ţebea/  La  gorunul   nu s-or culcat“.  tînguiri  ale  doinelor  ce  le   lui  Avram  Iancu  a  îmbră­
  an  (Flăcă­  Din  coasta  pe  care  o  luase   se întilnesc prcdicatori-fgmci  lui Horia“.    După  cum  se  ştie,  drama   cin  ta  din  fluier  :  „Citită
  ul  :  Corsa-   de  la  om,  Domnul  Dumne­  —  adică  beneficiari  de-pe  ur­  Atunci,  cînd  numai  la  48   eroului  începe  în  momentul   mierla  printre  peri,/  Iancu-   cat  în  imaginaţia  şi  creaţia
  i  Urmăriţi   zeu  a  făcut-o  pe  femeie  şi  a   ma ignoranţei credincioşilor                                        le,  încotro  meri  ?/  Cîntă   folclorică  a  poporului  de
  e  cultură);   adus-o  la  om.  (Facerea  cap.   —  explică  foarte  clar  că  ro­  de  ani,  Iancu,  ostenit  de   cînd  el  îşi  dă  seama  că   mierla  printre  nuci,/  Ian-   pe  plaiurile  Transilvaniei
                                       lul  de  „tutelă“  al  bărbatului
  de  tăcere   2, versetele 2-122). Se pune în­  asupra  condiţiei  materiale  şi   drumuri  şi  peregrinări,  in­  visurile  sale  s-au  spulberat   forme  care  depăşesc  cu
              trebarea  :  creatorul  a  crcat-o
  CI:  Trenul                          spirituale  >a  femeii  se  menţi­  tră  în  imperiul  tăcerii,  co-   şi  că  a  crezut  într-o  hime­  cule,  unde  te  duci  ?/  Mă   mult'  realul,  chipul  lui
  ,AN:  Con-   doar  ca  o  fiinţă  care  să-i  în­  ne  şi  se  perpetuează  în  in­  borînd  în  umbra  gorunului   ră,  în  promisiunile  minci­  duc   să-mi   văd   feciorii,/
              senineze  traiul  lui  Adam  sau
  tsa  de  cui-   ea  un  om  cu  egală  misiune   teriorul acestor culte.  de  la  Ţebea,  el  nu  face   noase  ale  împăratului  ltab-   Cum  le-au  înflorit  ochii./   fiind  demult  trecut  în  lu­
  Zbor  mor-   in  perpetuarea  speciei  uma­                       altceva  decît  să  treacă  din   sburgic.  Din  acest  moment,   In  padina  cea  de  dos,/  De   mea minunată a legendei.
  A:  Johnny   ne  ?  Religia  creştină  nu  în­  Condiţia umană deplină a fe­  istoria  vie  de  pînă  atunci   armele  de  odinioară  ale  e-   cînd  zac  os  lingă  os/  Ca  în
  îs î,n plină                         meii  nu  poate  ii  asigurată  decit   în  legendele  nemuritoare   roului  sînt  înlocuite  cu   ceasul   cel   dinţii,/   Fără
  TEL1UC :    găduie  să  se  „cerceteze  aces­  de   societatea   socialistă   —             fluierul,  iar  marşurile  sale   semn  la  căpătîi,/  Mă  duc   Prbf. ION FRĂŢILĂ
              te  lucruri  sacre“  şi  se  mulţu­
  os  (Mine-   meşte  să  îndemne  femeia  la   dezafectată   de   influenţele   ale românilor.                                                     Arhivele  statului  Deva
  D-ale  car-   ascultare  faţă  de  bărbat...  In   mistice  —,  societate  in  care,   Versurile populare au re-  triumfale  cu  peregrinările  să  zac  lîngă  ei/  C-au  fost
  or esc).                             pentru  prima  dată  în  istorie,
              mahomedanism  —  încă  (le  la   s-au  creat  condiţiile  pentru
              începuturile  lui  —  femeia  a   afirmarea  deplinei  egalităţi  e-                                                                 tru  interconexiunea  reţelelor
              devenit  obiect  de  podoabă  în   conomice,   politice,   sociale,   MEMORII  ELECTRONICE   Realizari româneşti                     de  400  cu  cele  de  110  KV.  Du­
              haremuri,  de  schimb  in  tir-   morale   între   cetăţenii   de   DE MARE CAPACITATE                                               pă  cum  precizează  ing.  Con­
              gurilc  orientale,  o  fiinţă  izo­  ambele   sexe,   indiferent   de                                                                stantin  Trescliin,  şeful  proiec­
              lată  intre  ziduri  şi  voaluri,   naţionalitate,  pentru  partici­  In  cadrul  fabricii  de  me­  crare,  produse  realizate  pen­  moriilor  electronice,  cheltuie­  tului,  noul  transformator  a
              departe  de  viaţă,  responsabi­  parea  de  pe  poziţii  egale  a   morii  electronice  şi  compo­  tru  prima  dată  în  ţară,  du­  lile  de  import  se  reduc  cu   fost   conceput   de   colectivul
                                                                                                                         peste  ion  milioane  lei-valută
  oii  pentru   lităţi  şi  activităţi  publice  so­  femeii  în  întreaga  viaţă  a   nente  pentru  tehnica  de  cal­  pă  proiecte  şi  tehnologii  e-   in actualul cincinal.  centrului  local  de  cercetare
                                                                                               laboratc  de  specialiştii  timi­
  călduroasă   ciale.  In  budism,  la  decesul   societăţii.  Această  remarcabi­  cul  din  Timişoara  a  fost  pu­  şoreni.  Lărgirea  capacităţii  va   ştiinţifică  şi  inginerie  tehno­
  izolat,  du-   bărbaţilor,  femeia  văduvă  era   lă  cucerire,  în  năzuinţă  mi­  să  in  funcţiune  o  nouă  uni­  permite   fabricii   timişorene   logică,  constituind  o  premie­
  losibile  a-   arsă,   odată   cu   incinerarea   lenară  de  emancipare  a  fe­  tate  de  producţie.  Dotată  cu   să-şi  sporească  producţia  de   TRANSFORMATOR   ră  naţională.  El  permite  trans­
  şi  descăr-   corpului   acestuia,   zice-se   meii.  îndeamnă  la  o  conştiin­  utilaje  de  înaltă  tehnicitate,   peste  G  ori  faţă  de  primul  an   DE 25a MV A  ferul  direct  de  energie  elec­
  'întul   va   pentru  a-1  însoţi  în  viaţa  de   ţă  şi  o  poziţie  a  ei  fără  e-   biută  parte  dintre  ele  con­  ai  actualului  cincinal.  Tot­  trică  în  reţelele  de  înaltă  ten­
  din   sud.   apoi,   lucru   care   se   mai   chivoc  la  şoaptele  şi  specu­  cepute  şi  realizate  cu  forţe   odată,  prin  aplicarea  unor  so­  Colectivul  întreprinderii  „E-   siune,  de  Ia  400  la  110  KV  şi
  me  7  13  şi   practică, în secret, şi astăzi...  laţiile  amăgitoare  aie  misti­  proprii,  noua  unitate  va  pro­  luţii  tehnice  originale  pentru   lcctropulere“  din  Craiova  a   invers,  eliminîndu-se  treapta
  turi  maxi-   Citind  aceste  rinduri  sintem   cismului.          duce  mai  multe  tipuri  de  me­                                             intermediară  de  transformare
  ie.         înclinaţi  să  spunem  :  aceasta     I.  MÎRZA        morii  electronice  de  mare  ca­  executarea  industrială  a  unor   realizat  primul  transformator   de  220  KV  cu  tot  aparatajul
                                                                     pacitate şi viteză de prelu-  clemente  componente  ale  me-  cu  o  putere  de  250  MVA  pen-  necesar.
   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16