Page 12 - Drumul_socialismului_1979_06

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 711 ® DUMINICA, 3 IUNIE 197Ü

Eurocrat»" se plîng. a»
ff
„Eurocraţii“ sînt «lihniţi : în momentul în care alege­
CONVORBIRI L18IAN0-IUG0SLAVE rile de la 10 iunie pentru Parlamentul vesLeuropean aduc
S-»H încheiat „Zii un suflu nou în Europa, instituţiile sale se gripează —
TRIPOLI 2 (Agerpres). — ficlală de prietenie în capi­ seric revista franceză „Le Point“..
La Tripoli au început con­ tala libiana. S-a procedat la „Eurocraţii“, funcţionarii sale apar gripate, iar cei
pspaarelar şi naţionalităţilor un schimb de opinii în le­ Europei, se- plîng. Ei sînt mai -fideli slujitori ai săi,
vorbirile oficiale dintre co­
gătură cu mişcarea nealinia­
lonel.-'Moammer -El Geddafi,
conducătorul mării revoluţii ţilor şi la cooperarea dintre in număr dc 15 000 la „eurocraţii“, se arată deza­
de la 1 septembrie din Ja- cele două ţări în activitatea Bruxelles, Luxemburg sau măgiţi. Aparatul instituţio­
Strasbourg. Dificultăţile lor nal conceput acum 22 de
din lupslavia“ mahiria Arabă Libiana Popu­ pregătitoare pentru viitoarea dau Ja iveală toate ambi­ ani de semnatarii Tratatu­
lară ' Socialistă, şi preşedin­
tele R.S.F. Iugoslavia. losip conferinţă la nivel înalt a guităţile construcţiei (vest)- lui de la Roma a evoluut
Broz Tito, aflat în vizită o- ţărilor nealiniate. europene. „Ne, aflăm în în mod considerabil, pînă
la aproape a nu mai putea
„Zilele culturii popoarelor zile în Capitală şi în nume­ ceaţă, ne lipseşte orienta­
rea politică. Pe scurt, totul fi cunoscut astăzi. Pentru
şi naţionalităţilor din Iugo­ roase localităţi din ţară, se hotărăşte în afara noas­ ce ? Pentru că însăşi con­
slavia“, care au prilejuit un ampla suită de manifestări, în Nicaragua: Lupt® puternice ?Htf8 tră,..“ — suspină, cu amă­ cepţia de Europă s-a schim­
program de manifestări cul­ ce-va fi urmată în luna sep­ răciune, unul dintre ei. în bat.
turale complexe, organizate tembrie de organizarea în F.S.LJ. şi trupele guvernamentale clădirea imensă, de sticlă, Era vorba', deci, de un
sub înaltul patronaj al pre­ R.S.F. Iugoslavia a „Zilelor Berlaymont, ■ care — îm­ dispozitiv ideal pentru Eu­
şedintelui Republicii Socia­ culturii româneşti“ a permis MANAGUA 2 (Agerpres), combatanţilor sandiniştî. Cioc­ preună cu vecina ei Cliar- ropa federală la care visau
liste România, tovarăşul maî buna cunoaştere a artei — în Nicaragua continuă să niri violente au avut loc, de lcmagne — adăposteşte, la unii la sfîrşitul anilor ’50.
aibă. loc lupte puternice în­
Nicolae Ceauşcscu şi al pre­ şi culturii din cele două tre Frontul Sandinist de Eli­ asemenea, în apropiere de Bruxelles,, cartierul general Desigur, din prudenţă, ter­
ţări, a creaţiei şi înfăp­
Esteli. şi la. Sa.n Marcos. In­
şedintelui Republicii Socialis­ tuirilor în aceste domenii berare Naţională (F.S.L.N.) cidente armate au fost sem­ al Europei, sînt numeroşi menul de „supranaţionalita-
cei care îşi afişează astfel te“ fusese înlăturat din
te Federative Iugoslpvia, to­ contribuind la extinderea şi şi trupele guvernamentale. nalate într-o serie de cartie­ deziluzia. Se zvoneşte, vocabularul (vest)-europoan,
varăşul losip Broz Tito, s-au diversificarea relaţiilor din­ La El Naranjb, în sudul Ni- re ale capitalei Managua şl chiar, că unii, victime ale dar se presupunea că state­
încheiat sîmbătă. tre România şi ţara vecină şi caraguei. unităţi ale Gărzii la Leon, al doilea oraş ca psihozei depresive care le acestei Europe' care
Naţionale, sprijinite de blin­
domneşte în numeroasele de-abia se năştea vor ac­
Desfăşurată timp de' 10 prietenă. date, încearcă încercuirea importanţă al Nicaraguei. birouri austere ale acestei cepta să abandoneze o par­
clădiri formale din „trei­ te din suveranitatea lor. A-
sprezece etaje de decepţii“, ceasta însemna subestima­
KB Secretarul general al tele categorii ale populaţiei. politică, distinşi . în între­ nizaţii politice de opoziţie.
O. N.U., Kurt YValtlheini, a ■ Autorităţile municipa­ cerea dedicată aniversării P.C.P. subliniază, totodată, ar fi ajuns pînă la stadiul rea’ realităţilor naţionale.
Generalul de Gaulle a re­
recomandat Consiliului de le clin capitala Belgiei au R.D.G., organizată de Tine­ necesitatea . transformării dc sinucidere...
Securitate reînnoirea pen­ interzis un miling al orga­ retul Liber German. frontului într-o amplă a- Unul dintre marile merite amintit acest lucru. Dar el
tru o nouă perioadă de nizaţiei neofasciste „Fron­ Cu prilejul deschiderii lianţă anlidictatorială. ale alegerii Parlamentului nu a fost singurul. Ideea
şase luni a mandatului For­ tul tineretului“, care urma Festivalului a luat cuvîn- Plenara a analizat pro­ european prin voi universal linei’ Europe federale a fost
ţelor O.N.U. din Cipru, ca­ să aibă loc la 2 iunie. tul Ericli Honecker. secre­ gramul comun al „Acordu­ va fi, poaţe, „desprăfţiirea repede abandonată în fa­
voarea unei Europe confé­
re expiră la 15 iunie. In­ Opinia' publică belgiană tar 'general al C.C. al lui naţional“, program rea­ instituţiilor sale“ — decla­
ra un înalt funcţionar din dérale. adică a unei uniuni
tr-un raport prezentat Con­ a primit cu satisfacţie a­ P.S.U.G., preşedintele Con­ lizat, în februarie a.c., de . Bruxelles. în momentul în de state care-si păstrează
siliului de Securitate, W-ald- partidele Liberal-Radical care alegerile de la 10 iu­ deplina lor suveranitate.
heim a subliniat că, în lu­ Autentic, Revoluţionar Fe- nie par să dea o nouă şan­
mina situaţiei din Cipru brerist, Democrat-Creştin şi să Europei, mecanismele (Agerpres)
şi a evoluţiei problemei de Mişcare Populară Colo­
cipriote, „menţinerea aces­ rado.
tei torţe este indispensabi­ ceastă măsură care se. opu­ siliului de Stat al R.D. £3 După cum informea­
lă“. ne renaşterii grupărilor na­ Germane. ză agenţia PAP. sîmbătă a
ziste în Belgia. La feslivnl participă .şi o sosit în Polonia, într-o vi­
® La Toliio a început, zită de pelerinaj. Papa loan
sîmbătă, sărbătoarea tradi­ (3 La Berlin se desfăşoa­ delegaţie a Uniunii Tinere­ Paul al II-lea. La aeroport
tului Comunist din ţara
ţională i ziarului comuniş­ ră Festivalul naţional ai ti­ noastră. el a fost întimpinat de
tilor niponi, „Alcahata“. neretului din R.D.G., orga­ I-fenryk Jablonslci, preşe­
Festivităţile, care vor dura nizat cu prilejul aniversă­ 185 Ziarul „Adelanie", or­ dintele Consiliului de Stat „Cupa medială“ la gimnastică
două zile, includ diferite rii, în acest an, a .‘¡0 de ganul Partidului Comunist al R.P. Polone, de alte
TOKIO 2 (Agerpres). — In
Emilia Ebcrle (România) —
manifestări organizate sub ani de la crearea Republicii Paraguayan, a dat publici­ persoane oficiale, de con­ sala. gimnaziului naţional 9,70. Ea paralele, cel mai bun
semnul sporirii contribuţiei Democrate Germane. La tăţii hotărîrea plenarei Co­ ducători ai bisericii catoli­ „Yoyogi“ din Tokio, in pre­ exerciţiu a fost prezentat de
presei' comuniste nipone la Festival participă tineri din misiei Politice a P.C.P. de ce din Polonia, de repre­ zenţa a peste 10 0U0 de spec­ Stela Zaharova, care a fost
strîrigerea legăturilor dintre întreaga ţară,-fruntaşi în aderare lâ „Acordul Naţio­ zentanţi ai opiniei publice tatori, au început întrecerile notată cu 9,90, fiind urmată
;
P. C. din Japonia şi diferi­ activitatea profesională si nal“ semnat de patru orga­ din capitală. pentru „Cupa Mondialii“ la de Steffi Kracker (R.D. Ger­
gimnastică, competiţie aflată mană) — 9,83, Emilia Ebcr-
la a patra ediţie, ce reuneşte lo — 9,80 şi Zsuzba Kalmar
în capitala niponă sportivi şi (Ungaria) — 9,73.
In competiţia masculină, ce­
Prezenţe Republica Populară Bangladesh sportive din Bulgaria. Ceho­ le mai bune note au fost ob­
slovacia, K.D. Germană, R.r.
Germania, România, S.U.A., ţinute de Uoland Brucltner
(R.D. Germană) — 9,80 la sol,
Ungaria, U.R.S.S. şi Japonia.
' româneşti pe făgaşul ascendent al progresului zi a fost consacrată desfăşu­ Bart Comiei- (S.U.A.) — 9,G5
In concursul feminin, prima
la cal cu minere si Aleksamlr
rării exerciţiiloc Ia sărituri si Ditiătin (U.R.S.S.) — 9,63 la
în lupta sa împotriva sub­ colă, în ansamblul său, a continuare a economiei R.P. paralele. Cea mai bună notă inele. Gimnastul român Dau
dezvoltării, pentru edificarea crescut cu 7,4 la sută in anul Bangladesh, programul de din concurs ta sărituri a fost Grecu a fost uotat la inele
La Centrul Cultural român unei economii diversificate 1977—1978. Participarea a- dezvoltare pentru viitorul an obţinută de campioana olim­ cu 9,60.
de la 'Universitatea catolică şi angajate pe făgaşul ascen­ griculturii la formarea-pro­ fiscal (1979—1980) care începe pică .şi europeană, gimnasta Astăzi sînt programate exer­
din Louvain-la-Neuve (Bel­ dent a'l progresului. R.P. dusului naţional brut a fost in iulie anul curent, aprobat româncă Nadia Coinăncci — ciţiile la ultimele aparate :
gia) a fost organizată o sea­ Bangladesh a obţinut noi estimată la aproximativ 57 de Consiliul economic naţio­ 9,90. urmată de Neli Kim birui şi sol — feminin, para­
fU.K.S.S.) — 9,89, Stela Za-
lele, bară fixă şi sărituri —
ră culturală consacrată celei succese. Această concluzie se la sulă. Este de remarcat că nal, include un spor al in­ harova (U.R.S.S.) — M.Sfl şi masculin.
de-a 35-a aniversări a elibe­ degajă din datele statistice rezultatele cele mai bune au vestiţiilor de 20,7 miliarde
rării patriei noastre de sub difuzate rec.enl în Raportul fost obţinute la culturile de laka. Investiţiile destinate
dominaţia fascistă. "In faţa anual al Băncii centrale a bază : orez — a cărui pro­ dezvoltării sectorului de stat CLASAMENTUL CAMPIONATULUI
unei numeroase asistenţe, R.P. Bangladesh şi in bule­ ducţie a atins 13,3 milioane vor fi cu 30 la sulă mai JUDEŢEAN DE JUNIORI LA FOTBAL
formală din profesori şi stu­ tinul GATT asupra comerţu­ tone, ceea ce reprezintă o mari. Avind în vedere pro­
denţi profesor Mihai Steria- lui internaţional pe anul creştere cu 12.7 la sută —, gramul revizuit de dezvolta­ 1. Constr. Hunedoara 27' 20 ~2 5 78—22 42
17 4
re pentru anul curent şi
de, directorul Centrului Cul­ 1977—1978. Potrivit acestor da­ grîu, iută — care repreziniă programul prevăzut pentru 2. Parîngul Lonea 27 16 3 6 64—35 38
peste jumătate din produc­
te — dintre care, de reţinut,
3. I.G.C.L. Huned.
63—52 35
8
tural, a ţinut o conferinţă este în primul rînd creşte­ ţia mondială — .ceai. anul viilor. cheltuielile 4. Metalul Sinicria 27 13 X 6 50—31 34
27
despre valorile culturale rea produsului naţional brut Pe de altă parte, efortu­ pentru dezvoltarea sectoru­ 5. Minerul Uricani 27 15 3 9 74—57 33
lui public vor totaliza 36,7
româneşti. cu 7,8 la sută, — atît agri­ rile avind ca obiectiv crea­ miliarde taka. 6. Auto Haţeg 27 13 3 11 47—54 29
Au fost proiectate filme do- cultura cît şi industria au rea unei industrii naţionale Rezultatele anunţate, ea şi 7. Minerul Paroşeni 27 11 6 10 3G—30 28
obţinut rezultate încuraja­
au continuat, ele arătîndu-şi,
cumetare româneşti. toare, fapt de natură să dea totodată, roadele. In ansam­ cele ce se aşteaptă să fie 8. Prep. Petrila 27 13 0 14 71—56 26
Casa de discuri olandeză un nou impuls dezvoltării blu. producţia în acest sec­ obţinute prin punerea în a- 9. Minerul Aninoasa 27 11 4 12 47—56 26
tor a crescut cu 10.4 la su­
„Phonogram“ a acordat nais­ celor două ramuri esenţiale tă în 1977—1978. Rezultate plicare a viitorului program 10. Aurul Certej 27 11 1 15 39—68 23
de
dezvoltare, reprezintă
ale economiei ţării.
tului român Gheorghe Zam­ Sectorul agricol deţine remarcabile au fost obţinute pentru R.P. Bangladesh paşi 11. C.F.R. Petroşani 27 9 4 li 46—71 2â
3 15
12. Prep. Telluc
fir „Discul de aur" pentru ponderea cea mai mare în în ramurile industriale prin­ fermi pe calea depăşirii 13. Metalul Crişcior 27 9 9 2 16 33—46 21
27
46—51 20
albumul „Musie by Cand- economie, concentrînd majo­ cipale ale ţării: textilă, ma­ înapoierii economice, pe ca­ 14. Explorări Deva 27 8 4 15 46—69 20
lelight“, realizată în 1978 cu ritatea populaţiei active. Ca teriale de construcţii, side­ lea ridicării nivelului de 15. Dacia IT Orăştie 27 9 1 17 51—81 19
trai al populaţiei.
urmare a preocupării con­
rurgică, agroalimentară, ga­
concursul lui Harry van stante faţă de evoluţia a- ze naturale, zahăr. 16. I.M.C. Bîrcea 27 7 4 16 49—61 18
Hoof. oestui sector, producţia agri­ Cît priveşte evoluţia în PETRU PETRA
mozaic duminical ■ mozaic duminical S mozaic duminical
TESTE urît. 7. Sare cînd o ai la râu. 3. Record automobilis­ tot. 8. Apă care curge... de
coborît pînă la minus 13 Orizontal : 1. E una din bază (adj.) — Pe umeri tic — Spaţiu rămas în car­ sus — Nu-i de ici, de colea.
grade. pletele-i curg rîu. 8. Rîu tier. 4. Ţine de apă — Au 9. Ţine de cald. 10. Se
Uraganul din regiunea zilele noastre. 2. Dat la o îm­ spartan — Făfcut din mare o plăcere cu chiu cu vai
cunoscutei staţiuni balnea­ părţire. 3. Un deget valoros grabă. 9. Dau iama prin săl­ (fem. pl.). 5. Cînd pămîntul prind de braţ — An rebu-
MERIDIANE re Mar Del Plata a stîrnit — începe alergarea ! 4. Mare băticiuni. 10. Preocupată de se răstoarnă — în prima sist !
în Atlantic valuri cu înăl­ pe vînturi (mit.) — Odinioa­ ADRIAN PERDEICU
ţimea de 20 de metri. Nu­ ră, mare în răsărit — For­ ce se vede pe ecran. audiţie verbală ! 6. Ii spu­ Hunedoara * 1 2 3
meroase clădiri de pe ţăr­ mă de pămînt. 5. Reduce Vertical : 1. A da de nem drum bun — Omul
mul oceanului au fost ava­ un număr ! — Nu-şi mai drum bun — La noi, a nostru, anonim. 7. Jumătate Rezolvarea careului din
riate. numărul 6705 :
ZILE FĂRĂ ŢIGĂRI • ★ încape în piele 6. Tin de doua şi a treia ! 2, Rău cu de timp ! — Pus bine de
Zilele de 1-5 iunie sînt Un număr de 22 de per­ 1. Fericita, Aman. 2. Ami-
proclamate în Polonia drept soane au pierit de frig în cis, Romane. 3. Mitru, Pa­
1
„Zile fără ţigări“. La această cursul ultimelor zile în trei late. 4. In, April, Tema. 5.
campanie antitabacică parti­ state din sud-est şi sudul Led, Iu, Ds, Rim. 6. Isac,
cipă presa, radioul şi tele­ Braziliei, ca urmare a unui Da, Tinci. 7. Ecrane, Ma­
viziunea, ca şi reprezen- val de frig care s-a abătut ma, N. 8. Uu, A, Nani, Ct;
"tanţi ai opiniei publice care asupra acestor regiuni. 9. C, Raita, C, Soi. 10. A-
..explică cetăţenilor daunele CEA MAI VECHE dinci, Muştar. 11. Ro,
pe care le aduce fumatul. AŞEZARE DIN LUME
Măsura a fost adoptată în Cacao, Arşi. 12. Trai, Ali­
urma faptului că, potrivit O aşezare agricolă veche nat. 13. Iunie, Prieten.
datelor statistice, anual. 12 de 7 000 de ani a fost des­ Rezolvarea problemei din
milioane de polonezi fu­ coperită la Tal Maghzali- numărul 6705 :
mează aproximativ 90 mi- yeh, în provincia Talaafar,
' liarde de ţigări. din nordul Irakului, — a 1. Nf4 — h2 g4 — g3
anunţat agenţia irakiană de 2. Dh8 — h5 g3 — h2
iaunA deosebit informaţii INA. 3. Dh5 — g4+mat
DE TIMPURIE • Agenţia precizează că ar­ 1. Nf4 — h2 Rg2 — f3 .
heologii au stabilit o legă­ 2. Dh8 c3+Rf3 — e4
în Argentina meteorolo- tură între această aşezare,
• gii au înregistrat o iarnă „cea mai veche din lume“; 3. Dc3 — d3+mat
deosebit de timpurie. La şi acea care a fost localiza­ mat in trei mutări
' Cordoba, de exemplu, tă în urmă cu doi ani, la Controlul poziţiei. Alb :
mercurul termometrelor a Jarmag, în nordul ţării.
Rf4, Dc2, Td3, p.b4, c4, e2
Negru : Rc7-
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA. Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane : 11275, 11585, 20708. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August nr. 257. | u OBi I