Page 13 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 13
Proletari din toate ţările, uniţi-vă )
\ ANUL XXXI
NR. 6 712
MARŢI,
5 IUNIE
1979
In luna octombrie
IN INTERIORUL
ZIARULUI: Prinţul moştenitor al Japoniei,
• O atentă coordonare
a activităţii de cunoaşte Akihito, împreună cu prinţesa
CU PRINCIPALII lucrători şi a cadrelor teh- cest an, personalul munci re şi organizare a aplică
INDICATORI nico-inginereşti de la „Mar tor de la I.F.A. „Vîscoza“ rii hotărîrilor de partid
ÎNDEPLINIŢI mura“ Simeria se concreti Lupeni acţionează cu stă Michiks, ta face o vizită in
De la tovarăşul inginer zează în realizarea peste ruinţă şi răspundere. De şi legilor statului
Iosif Bulea, directorul plan, în primele cinci luni la începutul anului aici
I.T.A. Deva, am aflat : „De ale acestui an, a unei pro au fost obţinute realizări • Hunedoara — un o-
la începutul anului, colec- ducţii de 0 589 mp placaj notabile : 108 la sulă la raş al florilor Republica Socialistă România
v tivele de muncă din cadrul finit de marmură şi 19 000 producţia netă, 101 la
mp dale mozaicate. Aces
autobazelor întreprinderii te însemnate depăşiri la sută la producţia glo • Dincolo de orice
noastre au obţinut succese producţia fizică marchează bală, 102,6 la sulă la
de seamă in muncă, depă- producţia marfă, 108,4 la scuze Ca răspuns la vizita de kihilo, prinţul moştenitor al
şindu-şi substanţial princi şi îndeplinirea angajamen sută la productivitatea stat efectuată de preşedin Japoniei, împreună cu Alte
palii indicatori de plan. La telor luate în întrecerea pe muncii, calculată pe baza • Sport : Cupa „A tele Republicii Socialiste ţa Sa Imperială, prinţesa
venit-transport marfă — un acest an la sortimentele producţiei nete, iar la prin XXXV-a aniversare a c- România, tovarăşul Nicolae Michiko, va face a vizită în
plus de 3 milioane lei, la respective. La obţinerea re cipalul produs fizic — fi
venit-transport călători — zultatelor amintite şi-au rele de vîscoză — planul liberării patriei“ ; „Ceta Ceauşescu, şi tovarăşa Republica Socialistă Româ
500 000 lei, cheltuielile ma adus din plin contribuţia se îndeplineşte ritmic. De te rally“ ; Fotbal — di Elena Ceauşescu în aprilie nia, în luna octombrie 1979,
teriale reduse cu peste maiştrii Sava Savin, Grigo- păşirea de plan la produc 1975 în Japonia şi a invita- în calitate de reprezentant
930 000 lei. Concomitent s-au re Stancu, Filip Sever şi ţia netă este strins corela vizia lî; Uugbi .ţiei făcute cu această oca al Maiestăţii Sale Hirohito,
economisit 295,1 tone moto Gheorghe Bujor, muncitorii tă cu reducerea cheltuieli zie, Alteţa Sa Imperială, A împăratul Japoniei.
rină şi 82,2 tone benzină. Vaier Dara, Emeric Suciu, lor şi a consumurilor ma
Cu cele mai bune realizări Dorina Jic, Elena Pădurean teriale. Astfel, de la înce
se prezintă autobazele Brad, şi alţii, de la atelierele de putul anului, s-au obţinut La zi în agricultură
Hunedoara şi Deva—1. prelucrare a marmurei şi economii de 3,6 lei la chel
de la cel de producere a tuielile totale la 1000 lei
PLACAJ DE MARMURA dalelor mozaicate. producţie marfă şi de 15,3
ŞI DALE MOZAICATE lei la cele materiale.
ÎN PLUS DEPĂŞIRI DE PLAN Toate forţele la aplicarea praşilei a doua!
CU CHELTUIELI CONSTRUCTORII
Buna organizare a mun REDUSE DIN RETEZAT
cii şi a producţiei, folosi AU FINALIZAT Locul central pe agenda la prăşi tul mecanic s-a ră nilor şi crearea unor condi
rea capacităţii maşinilor şi în marea întrecere socia ÎNCĂ UN OBIECTIV consiliilor unice agx’oindus- mas mult în urmă. Spre ţii corespunzătoare de dez
utilajelor din dotare la listă pentru îndeplinirea Iriale îl ocupă, şi în această, exemplu, în consiliile agro voltare a plantelor. '
parametri înalţi, hărnicia sarcinilor de plan şi a an Tovarăşul Traian Dobra, săptămână, efectuarea cu industriale Haţeg, Simeria Analiza stadiului praşilei
in muncă a colectivului de gajamentelor asumate în a- şeful biroului plan de la maximă operativitate şi la şi Brad, pînă ieri, această a doua la cultura sfeclei de
Grupul de şantiere Rîu un înalt nivel calitativ a lucrare s-a efectuat pe abia zahăr evidenţiază acumula
Mare-Retezat, ne-a comu praşilei a doua la culturile 30-60 la sută din suprafe rea unor serioase restanţe
nicat că : „La 1 iunie a.c., de porumb, cartofi, sfeclă ţele planificate. De aseme îndeosebi la întreţinerea
orele 10,37, puţul castelu de zahăr şi legume. Pentru nea, se constată un decalaj manuală. Decalajele însem
lui de echilibru a fost ter în ceea ce priveşte praşila nate de ordinul a 30-50 sau
minat. Adine de peste 136 obţinerea unor recolte spo manuală. Din suprafeţele chiar mai multe procente
rite la hectar, odată cu e-
metri, cu un diametru de prăşite mecanic, de pildă, create între praşila a doua
aproape 8 metri, obiectivul fectuarea lucrărilor de în au fost prăşite a doua oară mecanică şi cea manuală în
este de o însemnătate deo treţinere, este necesar ca o cooperativele agricole din
sebită pentru viitoarea hi atenţie deosebită să fie a- manual culturile pe mai
drocentrală. Finalizarea lui cordală lucrărilor de com puţin de 20-30 la sută în consiliile agroindustriale Si
înlesneşte atacarea altor batere a bolilor şi dăunăto unităţile din consiliile agro meria, Ilia, Orăştie şi alte
lucrări, impulsionarea lor. rilor, respectiv încheierii industriale Ii ia, Călan, O- le denotă că preşedinţii, in
Aici au lucrat constructo tratamentului împotriva ma răşiie şi altele. Iată de ce ginerii şefi şi brigadierii
rii din lotul condus de in nei la cartofi şi aplicării se impune o preocupare din cooperativele agricole
ginerul Ioan Dănilă, obiec stropirilor împotriva gînda- deosebită din partea co au cam uitat de această
tivul fiind dat în seama mandamentelor locale pen cultură. Nici în legumicul
subinginerului Florin Spo cului din Colorado, fiind tru agricultură în vederea tura nu se poate spune că
rea, a şefului de brigadă date avertizările necesare toate lucrările de întreţine
Kalaman Otto, a minerilor în acest sens. mobilizării cooperatorilor la
şefi de schimb Mihai Pă In ceea ce priveşte praşi- întreţinerea culturilor anga re sînt la zi. Atît la ferme
durarii, Fulop Samoilă, la a doua mecanică la car jate în acord global. le de legume, cît şi la cele
Bege Iunoş. Bine au muncit tofi se detaşează unităţile Praşila a doua mecanică lalte culturi amplasate în
aici şi electricianul Dumi s-a dec.anşat în toate con
C.S.H., secţia cuptoare industriale. Subinginerul Toma Ioan tru Jurje, mecanicii Balint din consiliile agroindustria zona amenajărilor pentru
(stingă) împreună cu lăcătuşul mecanic şef de echipă Şerban le Toteşli, Geoagiu şi Hu siliile agroindustriale şi la irigaţii se impune să fie
Miron (în mijloc) ambii fruntaşi in producţie şi Goghie Ioan Adalbert, Csiky Iuliu, mulţi nedoara, unde lucrarea a- cultura porumbului, supra
de la atelierul de întreţinere, executind reparaţia unui motor alţii. Şi o subliniere : toate feţe mai mari fiind în aplicate zilnic udări, re-
Diessel. EI se remarcă prin efectuarea unor lucrări complexe lucrările sint de cea mai mintită este încheiată pe simţindu-se acut nevoia de
de înaltă tehnicitate. Foto : N. NEGRU bună calitate !“. toate suprafeţele stabilite. treţinute în unităţile din apă în sol.
Există însă şi unităţi unde raza S.M.A. Deva, Orăş- In scopul impulsionării
tie şi Toteşti. La praşi
la manuală s-a acţionat lucrărilor de întreţinere a
La i.m. vuican se impune: Concentrarea eforturilor pentru însă doar sporadic în culturilor, ţinînd seama de
cîleva cooperative agricole faptul că se apropie cu paşi
din consiliile agroindustria repezi campania de seceriş,
le Deva şi Brad. Nici în este imperios necesar ca
redresarea activităţii din sectoarele rămase în urmă I.A.S. rezultatele nu sînt toate forţele satelor să fie
satisfăcătoare, existînd în
mobilizate la efectuarea în
semnate suprafeţe care ne timpul cel mai scurt şi de
Abordînd modul de înde — în ce priveşte utiliza care a încheiat I.M. Vul cadrul sectorului III, ingi cesită intervenţie operativă calitate ireproşabilă a pra
plinire a angajamentelor rea cu un dezvoltat ^spirit can primele 5 luni din acest nerul Iosif Gruneanţu men pentru combaterea buruie şilei a doua.
luate in acest an, din discu gospodăresc a energiei, com an pune însă în atenţie şi ţiona anevoioasa adaptare
ţia cu tovarăşul Alexandru bustibililor, a materialelor o faţetă nedorilă a activită a brigăzilor de mineri la
Buşcan — preşedintele co în general — sublinia ingi ţii din întreprindere, în ce noile condiţii de lucru crea festare ştiinţifică constind din
mitetului sindicatului de la nerul Petru Costinaş, şeful priveşte gradul de partici te prin trecerea de la teh comunicări făcute de nume
roase personalităţi ale lumii
I.M. Vulcan — rezultă că, biroului energetic, — în pri pare a • tuturor formaţiilor nologia clasică de exploata medicale asupra fenomenului
prinlr-o organizare judi mele patru luni ale anului de lucru la sporirea canti re a stratului 3 (cu abataje de suicid. La reuşita acţiunii
cioasă a întrecerii socialis pe ansamblul întreprinderii tăţii de cărbune extras — cameră) la exploatarea cu au adus o contribuţie meri
torie lucrătorii procuraturii.
te, cu obiective concrete la s-au înregistrat economii la care, după cum vom vedea, abataje frontale, echipate
fiecare loc de muncă, colec cheltuielile materiale în va este sinonim cu o mare re cu combine, transportoare ZI RECORD DIN MAI PUTEŢI CONSULTA...
tivul de aici se străduieşte loare de peste. 2,6 milioane zervă internă. Şi anume : de mare capacitate şi cu MULTE PUNCTE ...zilnic intre orele 7-15,30 şi
să se integreze în efortul susţinere metalică. Nivelul DE VEDERE 17-10, schiţele eu secţiunile şi
preţurile apartamentelor ce se
general -epus în Valea Jiu realizărilor a fost de ase construiesc pentru vînzare în
Simbătă şi duminică locu
lui pentru sporirea produc CĂRBUNE MAI MULT menea influenţat de redu rile de popas au fost luate acest an, in toate localităţile
ţiei de cărbune, în condiţi cerea rezervei de cărbune cu asalt. Tot simbătă şi du urbane din judeţ. Acestea
ile diminuării cheltuielilor PENTRU ENERGIA .TARif la extremitatea estică a minică popasul turistic „Strei“ sint afişate in holul de la
parter al sediului O.J.C.V.L,.
materiale cu care se reali blocului III — datorită con a fost autorul unui adevărat din Deva, str. Lenin, nr. s.
zează această producţie. lei. Prin diminuarea consu importantele depăşiri de diţiilor geologice existente record în privinţa realizări
lor la vînzări — peste 14« 000
Realizările obţinute în lu murilor au fost economisite plan din sectoarele I, II şi aici — de neasigurarea in Iei ! O marc mulţime dc oa SALA de lectura —
nile trecute din acest an 300 tone combustibil con IV şe evidenţiază doar la tegrală a liniei de front la meni au putut apela In or IN LOCAL NOU
Incepîncl de luai, sala de
confirmă în bună măsură venţional, 1 600 MW ener nivelul acestor subunităţi, nivelul sarcinilor de plan. dine şi cu destulă operativi lectură a Bibliotecii judeţe
tate Ia serviciile de alimen
insistenţa pe această linie, gie electrică, importante pentru că de aici încolo, — La ora actuală — ne in taţie publică şi cazare ale u- ne (care a funcţionat în
îndeosebi a colectivelor din cantităţi de lemn de mină, adică pe întreprindere, ele forma tovarăşul Iosif Gru nităţii. Aşa se explică cifra strada M. Km in eseu), îşi
sectoarele I, II şi IV care piese de schimb şi alte ma sint anihilate de minusuri neanţu — funcţionăm cu mare a vinzărilor. Dacă mai deschide porţile in localul
avem in vedere faptul că Ia nou, amenajat în strada Pia
se situează în primele rîn- teriale. Ilotărîtoare în a- le — de aceeaşi dimensiu trei abataje frontale în dispoziţia consumatorilor a ţa Unirii, nr. 3, la etaj. Lec
duri cu importante cantităţi ceastă direcţie sint fermita ne — înregistrate în prin stratul 3, blocul 3, şi au stat un fond de marfă bogat tură plăcută î
de cărbune peste plan. Sint tea cu care se înfăptuiesc cipal la sectorul III şi în- fost create deja posibilităţi şi variat ca şi pe aceia că o „DE LA O GLUMA
..trupă“ de băieţi tineri şi
bine cunoscute în acest sens planurile de măsuri stabili tr-o oarecare măsură la ca încă din această lună să harnici au întreţinut tot tim LA ALTA"
rezultatele minerilor din te încă de la începutul a- sectoarele VII şi V. Aşa se mai punem în funcţiune un pul, cu instrumentele iot-, Cunoscutul rapsod popular
brigăzile conduse de Cle nului pe fiecare sector, ac explică şi faptul că din an abataj frontal, facilitând pe voia bună, alunei explicaţia de Ia Casa de cultură din
se „rotunjeşte“.
ment Tarcana, Gheorghe tivitatea perseverentă a co gajamentul anual de a ex această cale sporirea .pro Brad — Vasile Morar — a
făcut o „glumă“. S-a prezen
Sava, Ilie Boghianu, Mihai misiei de specialitate, care trage suplimentar 5 000 to ducţiei de cărbune. Totoda SIMPOZION tat la concursul de satiră şi
Dudescu, Petru Alinicăi, urmăreşte decadal modul ne cărbune, minerii din tă, se finalizează lucrările Vinerea si simbătă trecută, umor „De Ia o glumă la
Petrişor Florea, Iosif Cos- de încadrare în consumuri Vulcan au realizat pînă în de pregătire pentru exploa- Institutul de medicină legală alta“, ce. a avut Ioc la Băl-
in colaborare cu Filiala ju
leşti (Dolj). Glumele lui au
tea, care evidenţiază nu le planificate, propunînd prezent 37 la sută. deţeană Hunedoara a U.S.S.M. fost răsplătite cu „Premiul
numai o experienţă valo soluţiile ce se impun de la Intre cauzele ' esenţiale SABIN IONESCU şi cu Direcţia sanitară jude special ai juriului“, diplomă,
roasă ci şi o pilduitoare dă caz iâ caz. care au generat rămînerile ţeană au organizat la Geoa- plachete şi obiecte in valoare
ruire în muncă. Diagrama rezultatelor cu în urmă faţă de plan în (Confinuare în pag. a 2-a) giu-Băi o prestigioasă mani de 400 lei. Aşa „glume“, d"
