Page 19 - Drumul_socialismului_1979_06

MIERCURI, 6 IUNIE 1979 Pag. 3

Judeţul Hunedoara oferă largi posibilităţi de calificare.
ZIUNE
Ce meserie îţi alegi, tinere absolvent ?

. : „Tnspce­
telor“ de
lin
ulară Azi vă prezentam Liceul industrial nr. t Hunedoara
ici — „Ce
orile ?“
taţional Dintr-o tonă de oţel-lingou se pot scoate Cîţi dintre oamenii de ba­ tinue, mai târziu, pregătirea
^mâniei“ ză ai Combinatului siderur­ patru la faza pe minister, au în şcoala de maiştri.
pentru pio- gic Hunedoara nu şi-au în­ fost cucerite de elevii din. La liceul industrial nr. 1,
clasele X-XII la specialităţi
mai multe laminate finite ceput drumul meseriei la ca : siderurgist, laminorist, elevii învaţă muncind, mun­
aua — Di- şcoala metalurgică din oraş, electrotehnică, mecanic ma­ cesc învăţînd, planul de pro­
•eşti. Tran- unitate de învăţămînt care, şini şi utilaje). ducţie ridieîndu-se la peste ,
rectâ de la în anul viitor, va aniversa în cadrul acestei unităţi de 2 600 000 lei. Din acest an,
tcaua. In Metalul — avuţie de bază conţinutul de carbon al oţe­ ceea că asigură sudarea cap 90 de ani de existenţă ! E planul de producţie a deve­
rea prono- a economiei noastre naţiona­ lului, ceea ce va avea drept la cap prin presiune a cape­ suficient să amintim că unii învăţămînt — în care se pre­ nit mai stimulator ; o parte
le — înnobilează, la plămă­ consecinţă economisirea a telor de ţagle cu conţinut dintre ei poartă înaltul titlu gătesc anual peste 2 500 e- din veniturile realizate prin
direa lui, eforturile conjuga­ circa 23 mii tone oţel-lingou. scăzut sau mediu de carbon, de Erou al Mujicii Socialis­ levi, funcţionează liceul in­ manoperă se acordă elevilor.
te ale minerilor, cocsarilor, Desigur, realizările ar fi rămase în urma debitării La te sau sint cadre de con­ dustrial cu cele două trepte La aceeaşi şcoală a meseriei> ’
furnaliştilor, oţelarilor şi lu­ mult mai mari dacă nu ar foarfecă laminorului de 750 ducere în marele combinat — (treapta I cu trei profile — „Cintarea României“ a sti-j
îca. Ciclul minătorilor. In acest sens a- exista unele greutăţi, dintre mm, ţagle care ating uneori şi ne dăm seama ce porţi metalurgie, mecanică, electro­ mulat şi viaţa artistică, ele- j
mecanică), treapta a Il-a cu
ori, mari pare ca deosebit de evidentă care amintim : ponderea re­ dimensiuni între 1, 2 şi 5 m, largi spre profesionalitate vii artişti de aici aducind >
avea sau a necesitatea economisirii lui. dusă a oţelului necalmal în realizindu-se astfel o ţaglă le-a deschis şcoala siderur­ specialităţile siderurgist, la- de la faza judeţeană cinci
- premierii Aplicînd cu fermitate in­ totalul producţiei, neasigu- obişnuită ca rezistenţă şi minalorist, mecanic maşini şi locuri 1, de la cea inter jude- ■
'roducţie a dicaţiile şi sarcinile date de rarea refractarelor şi a dis­ dimensiune. In acest fel se gică din oraşul de pe Cer- utilaje, prelucrător prin aş-
americane secretarul general al parti­ pozitivelor de închidere tip întrerupe circuitul costisitor na. Cu o lună în urmă, la chiere, electromecanic (cu ţeană un loc întâi, trei locuri
II şi un loc III, iar azi mem­
dului, tovarăşul Nieolae sertar pentru oalele de tur­ al retopirii capetelor respec­ sesiunea judeţeană de refe­ aceleaşi specialităţi şi la brii tarafului liceului sînî,
rate şi comunicări ale elevi­
Ceauşeseu, pe primele 4 luni nare, solicitarea de către be­ tive, fapt care duce la eco­ lor, în secţiunea „Discipline cursurile serale) — şcoală laureaţi ai etapei finale, cu,
din acest an, la C.S. Hune­ neficiari a unor mărci de o- nomisirea a 2,55 kg metal pe tehnice“, reuniunea s-a trans­ profesională cu durata de 1,5 premiul I. Şi dacă adăugăm
doara s-a realizat un coefi­ ţeluri cu caracteristici care tona de laminate, comparativ format într-o autentică dez- ani, care primeşte absolvenţi şi succesele în sport — şeoa-,
cient de scoatere de 83,01 la nu pot fi realizate decit prin cu anul trecut. La laminorul a 10 clase (în meseriile oţe- ia are sportivi de perfor­
sută, comparativ cu 82,45 la selecţionare, deci, prin pier­ de profile grele se scontează batei'e. Au deschis-o elevii lar, laminator, l'urnalist, manţă în loturi naţionale, nu­
: (>,00 Ra- sută obţinut în 1978. Această deri de metal, calitatea ne­ reducerea consumului de me­ Liceului industrial nr. 1 prelucrător prin aşchiere, meroasele locuri fruntaşe In
ameţii; 7,00 ricreştere de 0,56 la sută, com­ corespunzătoare a prafurilor tal cu 0,3 kg/tona de lami­ Hunedoara — Dan Josan, mecanic maşini şi utiiaje), şi
,00 “Revis ' parativ cu realizările din nate prin reducerea avariilor Miţă Petrica, Gheorghe întrecerile „Daciadei“ —
erul mei 1978, -a fost posibilă în con­ de turnare, slaba calitate a la laminare, datorită îmbu­ Neniu, Dumitru Panait şcoala de maiştri. avem o imagine a succeselor
Ln de ştiri; plăcilor termoizolate etc. A- nătăţirii organelor de trans­ — cu lucrări ale căror te­ Liceul dispune de o ba­ pe care Liceul industrial nr.
ascultători- diţiile unei ponderi calita­ ceastă din urmă deficienţă me erau ancorate in ză materială corespunzătoa­ 1 Hunedoara le obţine în in­
i de ştiri ; tive a oţelului calmat obiş­ conduce la spargerea plăcilor misie între cajele de angre­ re pregătirii viitorilor side- struirea şi educarea tinerilor
e muzică nuit şi a celui destinat pen­ în timpul deplasării trenu­ naj şi cele de laminare, iar problematica majoră a si­ rurgişti. Patru blocuri şcoa­ pentru muncă, pentru viaţă.
Din ţările tru ţevi, în totalul laminate­ rilor de turnare şi la dete­ la cele două laminoare de derurgiei hunedorene, ce au
tuletin de lor finite pline de peste 40 riorarea suprafeţei lingouri- sirmă se va face o modifica­ prilejuit un viu dialog. Nu lă, patru blocuri internat cu LUCIA LICTU
•fonul pio- la sută. Or, se ştie că pier­ re constructivă a ghidajelor e de mirare, deci, că 6, din o capacitate de 800 locuri,
anpremieră lor. de răsucire în trenul pregă­ cele 10 lucrări prezentate de două blocuri pentru ateliere
Buletin de derile tehnologice în proce­ Pornind de la faptul că elevii liceului hunedorean, şcoală, o cantină ce poate
■moara fol- sul de elaborare, turnare şi procesul de laminare este titor şi o modificare a cali- au fost premiate, Dan Josan deservi peste 2 000 persoane, NICI NU URCĂ,
12.25 Opt laminare a oţelului calmat acela care metamorfozează brării la blocurile finisoare,
>; 13,00 De sint de peste 1,5 ori mai constind în trecerea de la din clasa a XH-a Al, — bază sportivă complexă, club, NICI COBOARĂ...
lubul invi- mari decît pentru oţelul ne­ metalul în produs finit, din- sistemul oval-oval la sistemul specialitatea siderurgist — o sală de festivităţi, stau la
id io jurnal ; calmat. Hotărîtoare în reali­ du-i conturul final şi asigu- oval-rotund, modificări care ocupînd locul I pe judeţ. dispoziţia elevilor, tnvăţă- Aşa-i Uliul care ar tre­
pioniereşti; zarea coeficientului de scoa­ rîhdu-i caracteristicile cali­ vor conduce la o reducere cu Un exemplu elocvent mintul modern, practic, de bui să slea la dispoziţia
economice; tative solicitate de benefici­ azi, se face în liceu prin ce­
ladă; 17,00 tere de 83 la sută a fost a- ari, ne-am adresat tovarăşu­ 0,5 kg a consumului de me­ despre responsabilitatea cu locatarilor blocului D de
17.05 Odă naliza săptămînălă, stabilirea lui ing. Silviu Samoilescu, tal. Paralel cu aceste măsuri care sint pregătiţi elevii a- le 23 de laboratoare şi ca­ pe slrada Lenirt din Dcr
17.25 Festi- de măsuri concrete — la ni­ directorul uzinei nr. 4 — la­ se acordă o atenţie deosebită cestui liceu pentru muncă şi binete bine dotate, şi în cele va. Blocul s-a dat in fo­
,,Clii tarea velul uzinelor, decadală — valorificării la diverşi bene­ viaţă. Un exemplu din multe­ 15 ateliere şcoală (de lăcă-
Buletin de la nivelul combinatului, lu­ minoare, care a expus cîteva ficiari a scurtăturilor capete­ le. Pentru că la concursuri­ tuşerle, strungărie, forjă, su­ losinţă in luna februarie,
că uşoară; nară în cadrul organelor de dintre acţiunile şi măsurile lor probelor şi declasatelor titlul nici măcar în iu­
ut cu mi- ce vor fi luate pentru redu­ le pe obiecte — care în e- dură, electrotehnică, lîmplă- nie. Locatarii sint trimişi
din lupta conducere colectivă ale uzi­ cerea consumului de metal rezultate de la liniile de la­ tapa de masă a cuprins peste rle). Practica de profil se de la G.l.G.C.L. la con­
îului; 21,00 nelor şi combinatului, a rea­ şi, implicit, creşterea coefi­ minare, .ceea ce se va con­ 800 de elevi de aici — au ur­ realizează în secţiile C.S.H.,
21.05 Ca- lizării consumului specific de cientului de scoatere, în ca­ cretiza în acest an în recu­ cat treapta judeţeană 50 de unitate patronaloare cu care structor şi viceversa. In­
10 O zi în- metal şi, implicit, a creşterii perarea a peste 9 500 tone de elevi, aducind două premii I, şcoala colaborează fructuos. tre timp urcă resemnaţi
—5,00 Non coeficientului de scoatere. O drul continuării la cote su­ metal. Desigur, absolvenţii treptei I, şi cu sufletul la (jură pe
două — II, şapte — III şi o
turn. altă măsură importantă cu perioare a preocupărilor în Materializarea tuturor a- menţiune. care nu optează pentru treapta trepte cele zece etaje ale
acest domeniu. Creşterea cu
3,00 Actua- consecinţe pozitive asupra 1 la sută în anul 1979 a coe­ cestor obiective este strîns Un alt exemplu, din nu­ a II-a, sint încadraţi în pro­ blocului. Răbdarea şi-au
0 Romanic micşorării consumului de ficientului de scoatere re­ ■legată de eforturile depuse meroasele : la concursurile ducţie, efectuindu-şi stadiul cam pierdut-o şi e nor­
18,30 Emi­ metal a fost urmărirea pe prezintă o reducere a con­ de fiecare om al muncii de practicant (9-12 luni), du­
te : Prolog calculator a producţiei de pentru ridicarea calificării şi pe meserii de la fazele zona­ pă care, în urma unui exa­ mal. Oricilc greutăţi ar
,40 Muzică laminate la majoritatea linii­ sumului de oţel-lingou pe perfecţionarea pregătirii pro­ le şi pe minister, elevii li­ ii pentru a pune in stare
Emisiunea lor de laminare. tona de laminate finite pline ceului nr. 1 au adus şcolii men, li se acordă certificat dc folosinţă un Uit, patru
ia mea o cu 15,26 kg ; ceea ce consti­ fesionale a personalului mun­ — şi in primul rînd lor, de muncitor calificat. Dar,
- eseu de Oţelăriile au adus un aport tuie obţinerea unui spor de citor, de aportul deosebit al optind pentru şcoala profe­ luni de lergiversăi i sint
criitori bă- substanţial la creşterea scoa­ producţie de 33 600 tone la­ unor specialişti la finalizarea pentru că pj-egătireu de care prea multe. (Ilie Pînzaru,
mi : Franz terii, prin turnarea a 64 la minate din aceeaşi cantitate măsurilor enumerate pe linia au dat dovadă face parte din sională absolventul va fi corespondent).
ica de li- sută din cantitatea de oţel reducerii consumului de me­ pregătirea lor pentru viaţă mai câştigat : aici i se asigu­
30 Ritmuri calmat in lingotiere invers de oţel lingou. tal. Este dovada angajării — 22 de locuri fruntaşe (pa­ ră o pregătire complexă ca-
1 dv. conice — la care se reali­ Aceste cifre exprimă efor­ depline, a preocupării şi ho- tru locuri I la faza pe zonă. re-i va cla dreptul să con- CINE ŞI UNDE
zează un consum de oţel mai turile stăruitoare pentru re­ tărîrii siderurgiştilor hune- REPARĂ MAŞINILE
mic cu circa 10 kg pe tona ducerea consumului de me­ doreni de a reduce la mini­
de oţel-lingou —, prin tur­ tal, pentru valorificarea efi- mum pierderile de metal, de DE GĂTIT
narea sub presiune a întregii I cientă a fiecărei bucăţi cie a mări cit mai mult indicele ELECTRICE ?
producţii de oţel slab aliat metal. In acest scop, uzina
;i cerşetor pentru beton, procedeu prin nr. 4—laminoare şi-a stabi­ de scoatere de- laminate fini­ Sint lot mai mulţi lo­
te pline pentru nevoile me­
>e 13 (Ar- care se asigură un consum lit un amplu program de mă­ catarii din blocuri care
A : Viaţa mai mic cu 50 kg pe tona de suri care vizează gospodări­ reu erescinde - ale economiei iolosesc la bucătării ma­
(Flacăra) ; oţel faţă de metoda clasică. rea raţională a metalului. Ca noastre naţionale aflată în
lor (Sicle- măsuri de cea mai mare im­ plină efervescenţă creatoare,
în spatele S-a experimentat şi urmează în plin proces de moderniza­
-II (Arta); să se generalizeze în perioa­ portanţă se înscriu : termina­ re şi dezvoltare.
ructorul) ; da următoare folosirea unei rea şi intrarea în funcţiune
ice Python lingotiere de 9,2 tone, la care a instalaţiei de sudat ţagle
(Unire - ' * consumul de metal este cu cap la cap prin presiune, du­ Ing.
»iembriv , ii'Oa 20 kg/tonâ mai mic, şi pă o metodă prin care se su­
pictor... STEI,IAN DIJMĂRESCU
ENI : O- se experimentează in prezent dează şinele de cale ferată. Uzina nr. 4-laminoare şini dc gătit electrice.
te (Cultu- turnarea diferenţiată a înăl­ Importanţa economică a a- Avem in oraşul Simcria
negre, se- ţimii masetotei, funcţie de ceslei instalaţii constă în a- din C.S. Hunedoara — ne spunea tovarăşul
tcitoresc) :
peste ani Aurel Mariş, — peste 100
LONEA : de cetăţeni care au ase­
Minerul) ; Icoficmii la chcituiflile (le pniiiucMe menea maşini, dar pentru
(Munci-
SA : Ex- depanarea lor nu există
(Muncito- Colectivul de muncă de la producţie industrială şi la 1 000 lei producţie indus­ încă un atelier speciali­
A1 patru- zat. Iniiintarea unei ase­
•iembrie) : U.U.M.R. Crişcior acţionează deosebi a cheltuielilor mate­ trială. In aceeaşi perioadă, la
tia tăcerii cu toată fermitatea pe linia riale. Cu 18,6 lei au redus U.U.M.R. Crişcior s-au obţi­ menea unită(i, sau stabi­
URABAR- nut 'beneficii suplimentare in lirea unor zile cind un
tînărului economisirii metalului, redO- cheltuielile totale, iar chel­ valoare de peste 2,6 milioa­ Liceui pedagogic Deva. Elevi ai clasei a V-a arie în ca­ specialist al cooperativei
; ORAŞ- cerii cheltuielilor la 1 000 lei tuielile materiale cu 19,7 lei ne lei. binetul fonic. Eoto : VIRGIL ONOIU
Lirilor,. se- meşteşugăreşti ,, Viată
Din nou nouă" din Orăştic, dc ca­
îEOAGIU- re aparţin unităţile si-
(Casa de meriene, se deplasează
: Dragoste Nevoia de răcoritoare a de­ deţ 6 asemenea linii de fa­ întîmpină mari greutăţi prin gheaţă de pe acea vreme, că ce e bun, e bun, bei cu
iile 1-11 venit de ordinul stringenţei, bricaţie şi îmbuteliere, dota­ faptul că activitatea respec­ nu livrează in bune condiţii plăcere. Dar ce le faci să execute lucrări de de­
: Vremea iar producătorii de răcori­ te cu utilaje şi inventar ne­ gheaţa necesară pentru va­ atunci când fabricantul în­ panare, esle absolut ne­
\N : Toţi toare şi comerţul, care fe corespunzător. Tot tovarăşa tivă are caracter sezonier ca goanele cu legume. Dar a- suşi nu e destul de exigent cesară: Dar pină atunci,
(Casa de desface, firesc ar fi să se şi prin aceea că în unele o-
\ : Albul ingineră Luca ne mai infor­ raşe apa rece în reţea are proape doi ani de zile în­ cu. calitatea produselor sa­ posesorii dc maşini elec­
ră, seriile întreacă în a le oferi în sor­ ma că unitatea întîmpină presiune mică' şi din această seamnă, totuşi, timp. între­ le ? Să discutăm despre ca­ trice de gătit întreabă
LA : Floa- timente cit mai multe şi cit greutăţi in ceea ce priveşte cauză calupurile de gheaţă prinderea a primit sarcină să racterul sezonier al fabrici­ U.J.C.M., cine şi unde
lina). TE- mai îndestulătoare ( frapiere­ aprovizionarea cu concentrat lor de gheaţă. Cită gheaţă
¡oare (Mi- le în restaurante şi in grădi­ nu pot fi scoase din celule­ rezolve problema producţiei naturală s-a însilozat astă repară asemenea maşini ?
nile de vară să fie perma­ de răcoritoare pe bază de le de fabricare. In fine, tot de gheaţă şi răcoritoare. iarnă în spaţii special ame­
nent pline cu gheaţă. materie primă din import; o problemă dificilă o con­ I.J.L.F. şi nimeni altul tre­ najate ? Faţă de gheaţa arti­ TREC ZILELE,
Ce bine ar fi dacă ar fi că unităţile de desfacere îşi stituie stocarea zahărului în buia să rezolve această pro­ ficială aceasta se realizează
aşa. Dar, din păcate lucruri­ axează preponderent cerinţa perioadele cînd fabricile sint blemă ; dar în vara lui 1979 cu cheltuieli minime. A fost TREC ANII...
le stau altfel. Pină la îndes­ pe aceste răcoritoare, dove- în măsură să livreze cu mult se fabrică si îmbuteliază ră- dată şi o indicaţie în acest ...Si stafia dc autobuze
tularea sortimentală şi cali­ sens şi, în condiţiile nevoi­
pentru tativă cu răcoritoare mai lor acute de a economisi e- de Ia Băcia, care avea
2 menţine este ceva drum de străbătut, nergie electrică, ea devine de termen dc dare in folosin­
iroasă cu drum care, nu ştim cum se Producţia de răcoritoare şi gheaţă ţă anul 1078, nu se mai
ros după- şi mai mare actualitate. Asta termină. Ce aşteaptă oare
ales în face, s-a îngustat bine de fot ar putea lucra iarna cei ca­
?i munte, undeva. Unde şi cum ? Să re lucrează vara în fabricile primăria de aici ? Să
iverse de vedem. de gheaţă artificială ; bine­ treacă şi anul 1970 ?
semnala Producţia de răcoritoare şi iernă a cărei rezolvare nu trebuie înţeles, cu respectarea nor­ Alllel nu se explică de
gheaţă este concentrată în melor ingienico-sanitare. ce Ia ora actuală nu s-au
moderat,
sale pină prezent la întreprinderea ju­ Că -stocarea zahărului fur­ iăcut încă tencuieliie
în sudul deţeană de legume şl fructe, să lase pe nii nizat în anumite perioade de interioare şi exterioare,
orul estic deci de aici se aşteaptă şi nan către fabrici e o problemă,
rezolvarea problemei. este adevărat. Va rămîne iar tîmplăria metalică
) v a ii mereu o problemă, pentru că pentru uşă şi geamuri slă
¡i io gra- întrebată de ce nu satis­ şi fabricile au sezon de vîrf. ncmonlală. Şâ cind Ic
i între 26 face I.J.L.F. nevoile popu­ dindu-se foarte zgîrcite în a peste nivelul repartiţiei. coritoare tot în capacităţile
laţiei judeţului cu răcoritoa­ comanda sortimente realizate Am consemnat toate aces­ primite „moştenire“ de la in­ Altceva nu-i de făcut decît gîndeşti că aceste lucrări
lic : Vre- re, tovarăşa ingineră Silvia pe bază de siropuri de fruc­ tea pentru că există efectiv, dustria locală. Calitatea ră­ să se creeze spaţii de depo­ se pot executa în cci
mină fru- te din producţie indigenă ; în rezolvarea problemei, a- coritoarelor pe bază de si­ zitare. mult două zile... nu mai
¡ă cu co­ Luca, şefa compartimentului că producţia de răcoritoare semenea greutăţi. Să ne a- ropuri indigene, să recunoaş­ Iată că în şiragul ..greuţă-
vor că- producţie, demonstrează ne­ ţilor obiective“ se întrevăd ştii ce să zici. Am vrea
aie şl se gru pe alb că pe cinci luni nu se poate stoca dat fiind propiem însă de fiecare din­ tem, este uneori aceea a apei suficiente argumente care ne să ştim, cînd sc vor ter­
Arcări e- din acest an s-a depăşit pro­ faptul că are termen de ga­ tre ele pentru a le aprofun­ colorate. Cum să le contrac­ îndreptăţesc să pretindem mina lucrările de con­
ducţia planificată cu circa 25 da. teze comerţul cînd de multe strucţie ale acestei slutii
e căldu- la sută. Se fabrică 15-16 sor­ ranţie micţ că mai există o I.J.L.F. a preluat aceste ac­ ori consumatorii preferă în mai mult de la furnizorul de
instabilă problemă acută, aceea a cap­ răcoritoare şi gheaţă. Pentru dc autobuz amplasată pe
ar noros timente de răcoritoare. O selor pentru astuparea sticle­ tivităţi în octombrie 1977. locul lor apa minerală sau că, a privi lipsa răcoritoare­ traseul turistic Deva —
local vor singură linie de fabricaţie nu Trecem peste faptul că ante­ pe cea de la robinete ? Am lor cu mîinile în sin, nu a-
>aie înso- poate fabrica în acelaşi timp lor. Ne mai informa dum­ rior acestei date tovarăşii de băut fiecare şi răcoritoare duce rezolvări 1 Simcria — Ilalcg — Pe­
electrice. decît cel mult 2-3 sortimen­ neaei că la unităţile de fa­ la I.J.L.F. acuzau de multe bune realizate pe bază troşani ?
te. Există în prezent în ju­ bricare a gheţii artificiale ori pe furnizorul lor de de siropuiâ indigene. Ceea ION CIOCLEI