Page 2 - Drumul_socialismului_1979_06

Fa . 2, DRUMUL SOCIALISMULUI NIL 6
R

Ţeiev

9,00Teleşcoală
10,00 Telecinem;
ciul „Ecri
opere lit
oameni d
luare)
11,25Atenţie la.
11,45Telex
ig,30 Emisiune i
mană
18,10Tragerea )
18,20Ea volan
pentru c
a uto
18,35Festivalul
al copiluli
18,501001 de sc
19,00Telejurnal
19,15La ordine
conomie
19,25Primăvara
19,45Film artist
Premieră
ducţte roi:
franceză
21,10 Revista li
TV
21,35Telejurnal
$ Sport :
meciul int
foi o al jfi.D
(Urmare din pag. 1)
de fizică, chimie, biologie, pmîibul Fundamentul
ştiinţe sociale, istorie şi se Porţi ie muncii
află In amenajare alte 50. material
Anual se cheltuiesc pentru Partidul meu, partidul meu iubit
acţiuni de dotare mai mult Te simt arzînd în roşia-mi cravată, BUCUREŞTI
de 10 milioane lei, la care In mina de miner a dragului meu tată porţile vieţii al copilăriei il io programul
7.00 Radiojurna
se adăugă lucrările de au- In glasul tovarăşei ce se-n-mlădie cald ta presei; 8,10
todotare ce sporesc zestrea In inimile noastre ce prin tine ard. fericite lodiilor; 9,00
material-didactică a unită­ ştiri; 9,05 Râspi
ţilor de învăţămînt. Ince- Noi te iubim, te vom iubi mereu, Porţile muncii sînt, as­ veţe şi să-i îndrume pe tătorilor; 10,0
ştiri; 10,05 Aii
le peste 340 de ateliere Şi trei cuvinte sfinte-avem cit va ii glia tăzi, porţile vieţii. Prin cei 225 de copii, dornici In cadrul politicii gene­ 10,30 Ştiinţa şi
ele nu poţi intra decît cu
să afle tainele energiei
şcolare, de dlierite proii- Cuvinte dragi, din inimă pornite: ochii larg deschişi. Pregă­ şi luminii. Pe grupe şi rale a partidului şi s a- Momente folk;
le, elevii învaţă muncind, Partidul, Ceauşescu, România ! tirea prin învăţămînt fa­ profile — elstrotehnică, tului nostru de înflorire de ştiri; 11,05
lumii;
copiilor
muncesc învăţînd, reali- vorizează acele destine care electronică, radio-depa na­ multilaterală a României, premieră Radii
zînd producţii care, în ul­ KORMOŞ LADISLAU şi-au întemeiat startul pe re, telecomenzi, radio- grija pentru creşterea şi Buletin de ştir
timul an, s-au ridicat Ia elev, clasa I, Şcoala gene­ opţiuni fără erori. Dar club şi telegrafie — au educarea tinerelor gene­ comoara foleloi
12,35 Repere ir,
valoarea de 20 milioane rală nr. 7 Petroşani drumul pînă la această op­ realizat, numai în acest raţii de cetăţeni ai patri­ 13.00 De la 1 Ia
lei. ţiune e lung, cere cunoaş­ ,an, aparat alimentator cu ei ocupă un loc central. dent-club; 10,00
terea copilului, muncă e-
Această grijă fierbinte,
Grija pe care stalul o ducativă de cultivare a tensiune de la 0—24 volţi, părintească izvorăşte din 10,20 Coordona-
16,40 Plai de <•
acordă creşterii şi educă­ aptitudinilor reale. Şi cine betametru pentru măsu­ muzică uşoară;
caracteristicilor
rarea
la
rii copiilor e relevată şi poate cunoaşte mai bine tranzisloare, mixer pream- umanismul ce caracteri- de ştiri; 17,05 I
ai muzicii popu’,
prin sumele cheltuite an „Patria aceste aptitudini dacă nu plificator, aparate de piro­ ■ zoază politica partidului eeanu; 17,20 P
de an — peste 7 000 lei părintele, dascălul. gravură cu trei posturi de nostru, din preocuparea 17,50 Vom creţ
pentru un copil de creşă, La ce vîrstă se intră pe lucru (pentru şcolile din de d-i asigura patriei un steagul patriei
circa 1 700 lei pentru un porţile muncii ? Răspun­ zonă), se află în lucru .viitor luminos, perspective pioniereşti; 18,0
largi de dezvoltare. Dar,
20.00 interpreţi
preşcolar nde grădiniţă, e casa noastră“ sul l-am primit, deunăzi, o mese laborator (pentru mehedinţean:
într-o casă a pionierilor si
1858 Îşi pentru un elev şoimilor patriei. La Haţeg. electrotehnică)... pentru a fundamenta a- ean: 20,15 Ancli
cest adevăr să apelăm la
de şcoală generală, 3 963 O casă cu porţile larg des­ Talentul Rodicâi Mang, cîteva cifre : că; 20,45 Cade
22.00 O zi într-
lei pentru un elev de li­ chise spre creaţie, spre maistrul instructor de la 5.00 Non stop
ceu. Dragostea de ţară, flacăra tocmai aşa ceva. Copiii au arta decorativă, îl întîlni- . turn.
aceasta mereu vie prin di­ recunoscut ţara pe hartă, au muncă. Era ora .prînzu- • în anul 1978, volumul
,,Cînlarea României", mensiunile ei emotive şi mo­ mîngiiat cu mînuţele lor lui şi în încăperea cu ac­ svm intr-o grădiniţă, prin alocaţiei pentru copii s-a TIMIŞOARA
sute de desene — o lume
marele ¡estival ai muncii, bilizatoare, am simţit-o prin crestele Carpaţilor şi au un­ tivităţi în arta lemnului ridicat, în judeţul nostru, Iitatea radio;
creaţiei şi talentelor, ampla fiecare fibră a fiinţei la acea duit apele Dunării. Şi-au re­ S copii în halate de lucru de basm ce inunda pe­ la, circa 200 milioane lei, Viorica Brindu
reţii sălilor şi ai coridoa­
Conea; 18,30 O
Întrecere sportivă a „Da- lecţie cu şoimii, fii de con­ găsit părinţii pe schele şi şlefuiau piese din lemn. relor. „Ştiţi, Rodica Mang ceea ce a oferit părinţilor de miere —
ciadei", au cuprins în com­ structori, despre care am înadîncuri de cărbune şi fie­ „Mai e aproape o oră pină a avut la noi trei copii. posibilităţi largi de creş­ limbă română
aflat că fac parte din grupa
care ar fi ţinut să spună o
petiţiile lor — pentru fru­ mijlocie. Nu ştim cit „de poezie „ţara mea“ ca Sorin, începem activitatea, dar, Prin talentul ei ne-a în­ tere şi educare a micilor Vedete ale mu:
mos şi dezvoltare armoni­ mijlocie“ era grupa, ştim sau să cînte — aşa cum ne-a aşa fac ei, vin mai de­ frumuseţat sălile nu nu­ cetăţeni ai patriei. 19.00 „Copilării
emisiune dedic.
oasă — şi copiii Hunedoa­ doar că ei erau de-o şchioa­ uimit Diana — „Aici la noi“. vreme“, ii „scuză“ meşte­ mai pentru fiii ei, ci pen­ 1 Iunie; 19,30 ,
rei socialiste. Cei peste 60 pă şi dădeau răspunsuri de Pentru că tovarăşa i-a purtat rul în arta lemnului, Nico- tru toţii copiii“ — măr­ O în primii trei ani ai spre... ?“ — cm
mii de artişti din rîndul oameni mari. Participam la prin toate frumuseţile patri­ lae Munteanu, omul care turiseşte educatoarea Lu­ actualului cincinal, in o- ducaţie materi
că : prognoza Vv
şcolarilor au urcat treaptă o lecţie în cadrul activităţii ei, pentru a le putea expli­ în 4 decenii de meserie a cia Măruţă, directorul Gră­ raşele şi satele' judeţului 20.00 Cintece pi
cu treaptă în întrecerea de educaţie morâl-politică şi ci.ştigat atîta experienţă diniţei cu program pre­ nostru au venit pe lume,
patriotică, acţiune şoimi-pă- . ca, şi a-şi putea ei explica,
„Clntării României", adu- rinţi la grădiniţa cu program de ce au’ o copilărie ferici­ îneît nu îi este greu să lungit nr. 1 Haţeg. Aşa­ în case de naşteri, mater­
cînd în această primăvară, prelungit nr. 6 a T.C.H. De­ tă, cine le-a dăruit-o, prin instruiască cei 215 copii dar, acum nu ne-a mai nităţi, un număr de-peste
din iinala pe ţară, 25 de va şi aveam în faţă, aşezaţi ce sacrificii şi eforturi. Cînd, pe eare-i are în îndru­ surprins îritîlnind-o aple­ 2G 000 copii. rfCaSEKSK
titluri de laureat. Cei pe scăunele, în semicerc, împreună cu părinţii şi cu mare. Dimpotrivă.. Sorin cată deasupra copilelor cu |
50 000 de membri ai cercu­ vreo 20 de copii — Sorin, educatoarele Eleonora Negru, Călană, di.n clasa a IV-a, fundiţe de sub inimile că­ • In prezent funcţio­ D' VA: T'r
rora arta decorativă se
rilor tehnico-aplicalive şi Diana (două Diane !), An­ Mariana Pica, Paraschiva Lu- slefuie.şte, alături de cole­ înfăţişa în minuni. „O- nează în judeţ 26 de cre- (Patria, Ju
gii săi Costinel Surdu,
ştiinţiiice se întrec în in­ dreea, Miliaela (două), Came­ căcel, prof. Titania Dascăr biectele pe care le reali­ şe de întreprindere sau ca să te-prind
şi Maria Sevcenco, directorul
Daniel Miheţ, Ioan David,
NEDOARA: Br.
ventivitate şi creaţie, iar lia, Geta, Alina (două), Ni- Dorel Andra.ş, Izidor Hir- zăm sînt diversificate în cartier cu un număr de tei (Flacăra); O’
cu.şor, Cristi, Irina, Adi, A-
aile mii de copii se pregă­ dri’ana, Dănuţ, Liliana, Lu­ grădiniţei, copiii au urmărit ban din clasa a III-a şi funcţie de vîrstă copilu­ peste 2 500 locuri. sari (Siderurgii
diafilmele, fiecare scenă o
tesc în cercuri pe proiile miniţa, Relu... Era o convor­ comentau ei, o exemplificau ne mărturiseşte că veni­ lui. Folosim totul sau ® Numărul grădiniţelor este învinsă. (A
pentru apărarea patriei. bire între „tovarăşa“ şi co­ cu realitatea pe care o trăiau rea sa aici a fost întîm- aproape lotul din materia­ a ajuns la 275 în care lea jurămint -
(Constructorul)
Acum, de 1 Iunie, cînd pii. Tema ei : „Copilărie fe­ acasă sau aici,..la grădiniţă. plătoare. ,Eu doream e- le secundare — resturile sînt cuprinşi în jur de ŞANI: Al pairi
ricită“, cu utilizarea diafil-
niroa); T.nnţu: :
salutăm copilăria cu „La melor şi a planşelor. Cu ajutorul diafilmelor, al lectrotehnieă. Intr-o zi am de aba, de piele şi, după 18 500 copii de vîrstă pre­ seriile i-ll (7
mulţi ani“, cînd sărbătoa­ panourilor, al poeziilor şi cîn- intrat aici. N-am mai pu­ cum vedeţi, toată arta de­ şcolară care învaţă şi se Brigada specia
Cît e de frumos să dai co­
rea de az.i se înscrie ge­ piilor ca zestre, din fragedă tecelor ei au explicat cine tut pleca“. „Şi ai renunţat corativă are nu numai uti­ joacă sub îndrumarea a ca) ; LUPKNI:
le-a dăruit copilăria fericită
neros, prin tot ceea ce îşi la electrotehnică?“. „Nu. litate practică ci şi este­ Buftea (Cultura
pruncie, comoara limbii moş­ şi nu ne-am mai mirat cînd, Şi acolo mă pregătesc. tică“. Din vitrine . şi de circa 770 cadre didactice, (Muncitoresc) ;
propune ca ţel şi mesaj, în tenite de la bunii şi străbu­ răspunzîndu-ne, au ales ace­ De-aţi şti ce lucruri in­ pe pereţi, ne „privesc““ la care se mai. adaugă Cobra (Muncit
Anul Internaţional al Co­ nii noştri, să le sădeşti în le versuri în care preamăreau teresante facem !“. Am minuni — boto.şei şi că­ personalul de îngrijire şi NEA : Curiei
ţiei roşii (Mir
pilului, copiii hunedoreni inimi mîndria că aparţin a- ţara, pămîntul nostru româ­ părăsit încăperea în care ciulite cu chip de animale deservire. TRIL A : Toţi s
slnt alături de copiii lumii cestui pămînt, acestui popor nesc, poporul său harnic şi Sorin, Costinel, Cornel îndrăgite, iepuraşi (ce as­ (Muncitoresc);
pe care vor să-i ştie la Înzestrat cu alese daruri su­ cinstit şi pe cel care ne con­ Baliga, Radu Cobîrzău, cund in burticică lucruşoa- • Prin condiţiile asigu­ Taina micilor
(Muncitoresc);
adăpost de primejdia răz­ fleteşti 1 Ceea ce a făcut în duce înţelept şi ferm — Virgil Jula şi meşterul lor re de copii — ciorăpei, rate noilor născuţi în pri­ Masca de apă (7
boaielor, să-i ştie crescînd lecţie educatoarea Aurelia partidul. amenajaseră o autentică batistuţe), seturi de şer­ mul an de viaţă — mor­ BRAD: Lanţul r
sănătoşi în linişte şi pace. Cercea — tovarăşa — a fost L. LARA expoziţie de artă din veţele, flori, daruri pen­ talitatea infantilă a scă­ seriile I-1I (Ste
ORAŞTIE: Kcal
lemn, cu chip (şi utilităţi) tru părinţii şi fraţii lor. zut, în ultimii 10 ani, de roiu (Patria); A
de lampadar, lavă, lampă N-am putut închide por­ circa 2 ori. Don Juan (Flac:
FLORILE VIITORULUI de masă, suport calendar, ţile frumosului ce ni s-au O Reţeaua sanitară pusă GIU-BAl : Cc
insulă • Urmă
dezvăluit la casa creaţiei
coş pentru lucru de mină
etc., şi am pătruns în de la Haţeg. Dar am în­ în slujba ocrotirii sănătă­ nă (Casa de ci
ŢEG:
înainte
Ana, Ion, Maria, Dănuţ... din silabe ca d>in plăcinte ben şi albastlu... albastlu atelierul de electrotehnică ţeles că aici porţile muncii ţii copiilor se dezvoltă (Popular); BR)
Copiii. Ei aînt florile vii­ cu mere, ei care cunosc si...“. In această lume de unde maistrul instructor s-au deschis larg pentru efjntinuu. în momentul de de Benares; c/
torului. Pentru că ei, în­ răvaşul descreţirii frun­ liliputani gălăgioşi, pereţii Ioan Munteanu ştie cum viaţă. faţă ea dispune de 5 sec­ spiraţia tăcerii (
totdeauna ei, vor avea un ţilor mature cu ozonul unui sînt decoraţi în basme, iar să-i repartizeze, să-i în­ LUCIA LICIU ţii şi 5 compartimente de tură); SIMBRIA
atuu fundamental în înfru­ zîmbet. „Nu-i aşa că dacă pe măsuţele mici şi pe jos pediatrie în spitale, cu un (Mureşul); IL)
chitară o Un s,
museţarea viitorului pe măinîne şi dorm mult, şi jucării de toate mărimile vară (Lumina);
care ochii lor îl descifrează mă fac mare — mă face şi culorile, planşe desenate, total de 554 paturi, un Revoltă în Cos
de pe acum. Băiatul. Fe­ Tovarăşa şi pe mine Şoim 7 plastilină, creioane. Azi, spital de neuropsihiatrie rtU); GHELARI
tiţa. Copiii. De cînd a venit Nu-i aşa că ... ?“. în zecile de case ale visu­ cu 490 paturi, 7 dispensa­ rea sălbatică (ă
primăvara, au năvălit afară, ■De curînd am văzut clte- lui, vegheaţi de grija ţării, re şcolare ş.a. unde mun­
bucurîndu-se de bogăţia va grădiniţe din Lupeni şi copilăresc copiii celor care
florală. Pe străzi, în curţi, Vulcan, de la Petrila şi scot din adîncul pămîntului cesc 171 medici şi 685 ca­
pe lingă blocuri se petrece Uricani, Aninoasa şi Lonea. bogăţii inestimabile. dre cu pregătire medie. Vreme
un înduioşător spectacol de Grădiniţa este unul din Azi, de i Iunie, în aceste © Ib 1978 un număr de
costumaţii catifelate, învo- multele continente ale co­ grădiniţe şi în toate grădi­
lij&ate, cu panglicuţe ca pilăriei. Copiii minerilor niţele ţării, copiii dau ser­ 8 000 de preşcolari, pio­ Timpul proi
rXţte bulgări de zăpadă şi constructorilor locuieso bări pentru mămicile şi nieri şi elevi- din judeţul ziua de 1 iun:
albastră, roşie, portocalie. în aceste continente de di­ tăticii lor. Mulţi vor pur­ nostru au participat la ta­ frumoasă şi că)
Există' zăpadă albastră ? mineaţa pînă seara. Zeci, ta costume de flori, se vor bere şi colonii organizate cerul senin nos
mineaţa,
tempi
Există ! In continentele Co­ sute, mii de copii. Tova­ îmbrăca în floare. Copiii îp diferite localităţi ale du.pâ-amiaza, cir
pilăriei sînt minuni şi mai răşele i-au făcut şoimi pe minerilor sînt flori, Ana, ţării. Tot în aceeaşi peri­ cădea aygrse d.e
mari. Ei, bruneţii, blonzii, „cei mari“. Cum este cos­ Ion, Maria, Dănuţ ... Sînt oadă la. excursiile organi­ vor semnala cit
cîrlionţaţii, răsfăţaţii, pel­ tumul tău de şoim ? „Cos­ copiii ţării, sînt florile zate în judeţ şi în ţară, lectrice. Izola-
grijii supreme pe care o
ticii, îmbujoraţii, ei (cei tumul meu de şoim este: cunoaşte azi neamul româ- precum şi la expediţiile Vinlul va sufla
sud-est. Tempei
galbenă,
bluziţa
cravată
mai mici) care pronunţă loşie şi iu Hei culoli (în nesc. „Cutezătorii“, au luat par­ mă : între 11 !
„1“ în Io£ dd „r“, muşcînd 10;C de respiraţie) loşu, gal­ D. D. IONAŞCU „Satul meu“ — desen de EMANUELA FELEA, cls. a II-a, te 3 000 de pionieri. Temperatura mi
24 şi 29 grade,
.................................................. J
Şcoala generală nr. 2 Crişcior. ceaţă locală pe