Page 21 - Drumul_socialismului_1979_06

AMEÎ iPtyLAN-ÔlS:-!rRU 1980 La zi în agriculturi
ţim 11 ANi > m
"if IPT
ji JKffiJL
5 1 »fi ■jJjldsTfiJLJiuâ JL Pregătirile pentru seceriş in etapa decisivă
EPRINŞ «
In Cuvîntarea rostită la
IONAŢI • CARË SINI REZULTÂTEIÆ • J
12 zile bune de lucru. Pentru
semănatul culturilor duble,
mm .E;ATI »NTR>,CÜM ÀÇ] Consfătuirea de lucru de la terenul, transportul recoltei, rea recoltatului în cel mult
C.C. al P.C.R. din 16-17 mai
instruirea personalului care
eliberarea Cu operativitate a
a.c., secretarul general al participă la seceriş şi altele. terenului dispunem de 184
partidului, tovarăşul Nicolae In legătură cu modul cum prese de balotat paie, cu ca-
JURNALUL ÎNTRECERII SOCIALISTE sitatea ca lucrătorii din a- se acţionează pentru soluţio­ - re putem realiza o viteză zil­
Ceauşeseu, a subliniat nece­
narea acestor probleme am
nică de 1200 ha. Pe lingă
I gricultură să acorde o aten­ solicitat cîteya detalii tova­ faptul că presele sînt pre­
ţie deosebită strîngerii în răşului jng. Antoniu luga, văzute cu sănii pentru trans­
portul baloţilor ta marginea
timpul cel mai scurt şi fără
directorul Trustului judeţean
a ianuarie — mai 1979 a pierderi a recoltei de cereale pentru S.M.A. tarlalelor, vom mai folosi şi
—• Co volum de lucrări
păioase, deoarece există po­
15 încărcătoare mecanice, Am
sibilităţi ca prin folosirea cu trebuie efectuat tovarăşe di­ prevăzut ca semănatul cul­
randament maxim a mijloa­ rector, în campania de sece­ turilor duble să fie termi­
Realizări importante care celor mecanizate perioada se­ riş ? nat în. cel mult două săptă-
cerişului să fie redusă con­
— In cooperativele şi fer­
mîni, iar arăturile de vară
trebuie continuu amplificate siderabil. mele de stat avem de strins — pînă la începutul decadei
recolta de pe mai mult de
a treia a lunii august.
Pentru a trece cu succes
acest examen, consiliile u- 23 000 ha ocupate cu orz, — Concrelizaţi-ne cîteva
nice agroindustriale sînt orzoaică, grîu şi secară, de măsuri tehnice şi organizato­
Caracterizată de forţă şi mai, la peste 160 milioane multe alte întreprinderi chemate să acţioneze energic însămînţat 5 000 ha cu cul­ rice menite să asigure buna
dinamism, activitatea oa­ lei, producţia netă supli­ care, onorîndu-şi în mod în vederea încheierii grab­ turi duble şi de efectuat ară­ desfăşurare a secerişului.
menilor muncii din indus­ mentară realizată în pri­ exemplar propriile anga­ nice, sub toate aspectele, a turi de vară pe 9 000 ha. — în primul rînd trebuie
tria judeţului Hunedoara mele 4 luni fiind de 84.467 jamente, au o contribuţie pregătirilor necesare — res­ — Ce forţe mecanico vor reţinut faptul că vom orga­
fi angajate în această acţiu­
s-a dovedit deosebit de milioane lei.- deosebită la înfăptuirea pectiv a punerii în stare de ne şi în cc perioade de timp niza formaţii de utilaje mari
rodnică şi în luna mai, Perseverînd în hărnicia mobilizatorului angaja­ funcţionare a utilajelor, asi­ s-a stabilit să fie realizate şi complexe pentru executa­
rea în flux a lucrărilor de
marcînd în această perioa­ tradiţională şi dăruirea ment luat de organizaţia gurării spaţiilor de depozita­ lucrările ? Convorbire consemnată de
re, stabilirii sarcinilor şl
dă un pas hotărît înain­ deplină în muncă, marea judeţeană de partid în răspunderilor pe formaţii de — La recoltat vom utiliza N. TlRCOJî
te pe calea înfăptuirii an­ majoritate a colectivelor întrecerea pe ţară. La fel lucru, a vitezelor ce trebuie 218 combine autopropulsate,
gajamentului luat în în­ din unităţile noastre eco­ de merituoase sînt efortu­ realizate la seceriş, eliberat ceea ce va asigura 'et'eetua- (Continuare in noa o ? a)
trecerea socialistă de că­ nomice î.şi înscriu ferm rile insistente pe care le
tre organizaţia judeţeană activitatea practică în ca­ fac, de asemenea, unele
de partid. Ampla mobili­ drul generos al ideilor şi colective pentru recupera­
zare în muncă, sub condu­ îndemnurilor însufleţitoare rea restanţelor şi îndepli­
cerea organelor şi organi­ ale Ifotărîrii Comitetului nirea integrală a planului'
zaţiilor de partid, pentru Politic Executiv al C.C. al sortimental, pentru inte­
continua sporire a produc­ P.C.R. privitoare la ani­ grarea fermă în consumu­
ţiei materiale în condiţiile versarea a 35 de ani de la rile normate de energie şi
de înaltă eficienţă ale eliberarea patriei, al indi­ combustibili, de materii
noului mecanism economi- caţiilor preţioase dale de prime şi materiale.
co-financiar, a dat un nou secretarul general al Bilanţul activităţii din
impuls întrecerii desfăşu­ partidului la recenta con­ primele cinci luni ale a-
rată în cinstea Congresu­ sfătuire de lucru de la nului evidenţiază totodată
lui al XII-lea al partidu­ C.C. al P.C.R., sporind faptul că nu peste tot s-a
lui şi a celei de a 35-a astfel de la o lună la alta acţionat cu aceeaşi fermă
aniversări a eliberării pa­ contribuţia lor directă la responsabilitate pentru în­
triei de sub dominaţia impetuoasa dezvoltare e- deplinirea întocmai a prin­
fascistă, confirmat de în­ conomico-socială a ţării. cipalilor indicatori de
deplinirea cu 3 zile îna­ Exemple demne de urmat plan, o seamă de colective
inte de termen a sarcini­ în această direcţie oferă continuînd să fămînă da­
lor de plan revenite jude­ zi de zi siderurgiştii de la toare economiei naţionale
ţului în primele cinci luni Hunedoara şi Călan, mi­ cu produse fizice de certă
ale anului. In condiţiile a- nerii de la Lupeni, Petri- importanţă : cărbune, ci­
vansului cîşflgat, oamenii la, Uricani, Paroşeni, Hu­ ment, panouri mari. încăl­
muncii clin judeţul nostru nedoara şi Barza, energe- ţăminte, bunuri de consum
au ridicat nivelul depăşirii 1 icienii de la LE. Deva, alimentare. în această si­ La ferma din Sîntu-
prevederilor de plan la colectivele din cadrul C.M. tuaţie persistă I.L. Deva, halm a C.A.P. Deva se
producţia industrială în Deva, de la I.M.M.R. Si- lucrează intens la recol­
perioada' 1 ianuarie — 31 meria, I.C. Orăştie, de la (Continuare în pag. a 2-a) tatul furajelor.
Formaţiile artistice, interpreţii |
I
\ COMUNA PUI-PE DRUMUL MODERN AL URBANIZĂRII t \ individuali şi artiştii plastici amatori
\
\ \
P’mă în anul 1085 comu­ nală. S-au ridicat şi se ri­ hunsdoreni, premiaţi la faza
na Pui îşi va schimba- sta­ dică blocuri de locuit, s-a \
S lului. Asia deoarece loca- introdus apa curentă. In- \
lilalea va deveni oraş. Un
tîtneşti în Pui toată gama
i oraş cu ţoale, celelalte, cu prestărilor de servicii către \ interjudeţeană a festivalului
\ trepidaţia caracteristică ri­ populaţie: frizerie, coafură, s Muzicale LOCUL II : Corul mixt al
s nei vieţi economice şi cul­ croitorie „bărbaţi-femei“, \ Casei de cultură a sindicate­
turale, cu problemele sa­
brutărie, 18 unităţi co­
lor Călan ; Corul de cameră
\ le sociale, prolix telefonic, o oarecare trezire doar cu tecă publică, cinematograf merciale, chiar şi un auto- \ LOCUL I, cu drept de al sindicatului învăţământ
transport in comun şi (de prilejul citorva lirguri a- participare la faza republica­ Hunedoara ; Corul de came­
\ ce nu ?) o echipă de fotbal. te, spital, prestări servicii, service. Comuna are 0 119 \ nă : Corul mixt cu acompa­ ră al Direcţiei sanitare Deva;
s Drumul spre urbanizare nuale, comuna Pui poartă cămine culturale, şcoli, locuitori, iar magazinele \ niament de orchestră simfo­ Grupul vocal folcloric al că­
nică at C.S. Hunedoara ; Co­
s a Început demult. Anii so­ azi pecetea erei moderne, peste o mie de abonamen­ C. DROZD \ rul mixt al comunei Che­ minului cultural Peştişu Ma­
cu lot arsenalul ce înso­
te la ziare şi reviste, auto­
cialismului au produs aici s iuri ; Corul „Freamătul a- re ; Grupul de taragoate
\ ţeşte această eră : biblio­ turisme proprietate perso­ (Continuare în pag, a 2-a) dîucului“ al minerilor din al întreprinderii miniere Hu­
modificări profunde in via­ nedoara ; Formaţia de fluie­
s ta oamenilor şi localităţii. \ Petrila ; Grupul coral al sin­ raşi a căminelor culturale
dicatului sanitar Hunedoara;
S Să luăm numai exemplul I Grupul coral cameral al Costeşti-Grădişte ; soliştii vo­
in
publice,
instrucţiunii
s anii imediat următori eli­ t I.C.S. Hunedoara ; Orchestra cali de muzică populară Au­
rel Cean (Centrul militar ju­
de cameră a Casei dc cultu­
\ berării tării de sub domi­ s ră Deva ; Cvartetul de came­ deţean) şi Ileana Gheorghe
naţia fascistă existau aici ră al sindicatelor Hunedoa­ (Clubul sindicatelor. Vulcan);
doar trei şcoli primare. î ra ; Fanfara minerilor Văii Rapsodul popular Ileana La-
¡1 Astăzi, localitatea numără l Jiului; Fanfara Exploatării zăr Rodai- (Clubul sindicate­
s 14 şcoli primare, trei s miniere Deva/; Taraful că­ lor Lupeni) ; Corul mixt al
şcoli generale şi două cla­ minului cultural Vaţa de Jos; Casei de. cultură Orăştie.
se de. liceu treapta inlii, \ Taraful Casei de cultură LOCUL III: Corul feminin
al sindicatului învăţămînt
cu un total general de 794 \ Brad ; Taraful Centrului mi­ Hunedoara ; solist instrumen­
litar judeţean ; Orchestra do
elevi. Adică, un număr a- muzică populară a sindicate­ tist Aurel Sibişan (vioară).
proape egal cu cel al lo­ \ lor Hunedoara ; Formaţia de Casa de cultură Orăştie.
cuitorilor comunei in 1945. s instrumente deosebite — tul-
Şi dalele statistice compa­ nicărese — a căminului cul­ Coregrafie
rative ar putea continua. \ tural Bulzeştii de Sus ; soliş­
tii vocali de muzică populară
(Directorul care coordonea­ \ Angola Sabău (Casa de cul­ LOCUI, I, cu drept de par­
ticipare la faza republicană :
s ză toate aceste şcoli, Ve­ s tură Hunedoara) şi Drăgan Formaţia de dansuri populare
s
Munteanu (Casa de cultură
s nit Stanciu, ne-a oferit «- \ Deva) ; Rapsod popular Elena mixte a Casei dc cultură
ceste dale firesc, de unde
s
Deva ; Formaţia de dans mo­
Pal (Casa de cultură Haţeg) ;
s se vede că aceste reali­ s Solişti instrumentişti : Covan dern a Casei de cultură Hu­
zări nit mai miră pe ni­
nedoara ; Formaţiile de că-
s meni, că acestea au deve­ Cosma (cimpoi) căminul cul­ luşeri ale_ căminelor cultu­
tural Muncelu Mare ; Pera
s nit astăzi normale). <s Bulz (taragot) căminul cul­ rale Orăştioara de Sus şi Bo-
s
De la peisajul patriarhal
şorod ; Formaţia de dans te­
al unui sat anonim din Ţa­ tural Vaţa de Jos ; Domin matic a Casei dc cultură O-
Coreheş (taragot) Casa do
\ Se schimbă înfăţişarea comunei Pui... Arhitectonica oraşului devine fapt obişnuit în pei­ V
ra Hajegului, ce cunoştea sajul vechii aşezări din Ţara Haţegului. Fpiro : VIRGII. ON’OIH cultură Deva ; Orchestra de răştie; Ansamblul folcloric
\ muzică populară „Mîndra“ a
Văii Jiului. (Continuare în. pag. a 3-aj