Page 22 - Drumul_socialismului_1979_06

Fag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6714 I

Pregătirile
JURNALUL ÎNTRECERII SOCIALISTE Comuna Pui-pe drumul flELI
pentru seceriş

(Urmare din pag. 1) succes a primului semes­ fapt, acţiunile ce vor fi modern al urbanizării
tru al anului şi sporirea 'întreprinse în această pe­ in etapa decisivă 17,00Telex
minele Livezeni, Dîlja, contribuţiei judeţului nos­ rioadă trebuie să vizeze în 17,05Teleşco;
17,25Curs di
Bărbăteni, întreprinderea tru la dezvoltarea econo- prim plan realizarea pro­ (Urmare din pag. 1) sector zootehnic cu 15700 17,45Pentru
de încălţăminte Hunedoa­ mico-socială a ţării, odată ducţiei fizice, sortimenta­ ovine şi 5 790 bovine. Dar vă reco
ra, întreprinderea de bere cu perfecţionarea activită­ le, creşterea productivită­ (Urmare din pag. I) existente au cieslăcut în cei mai mulţi' locuitori ai 17,55Reporta
Szczeci;
Haţeg şi altele. Nerealiză- ţii în domeniile amintite ţii muncii prin utilizarea anul trecut mărfuri in va­ comunei îşi desfăşoară ac­ Varşovi
rile la planul producţiei mai sus, organizaţiile de din plin a capacităţilor de recoltat, strinsul palelor, loare de peste 23 milioane tivitatea productivă nu în 18,15Consult
fizice şi la alţi indicatori partid şi consiliile oame­ producţie şi a potenţialu­ transportul recoltei, fertili­ lei. Ciira spune mult de­ cele patru cooperative a- 18,35Film ar
pii : P<
sînt determinate în prin­ nilor muncii din unităţile lui uman, folosirea cu ma­ zarea şi pregătirea terenului, spre nivelul de trai. Să a- gricole de producţie, ci in durea
cipal de deficienţele exis­ economice au datoria să ximă rentabilitate a resur­ semănatul culturilor duble. dăugăm la milioanele ci­ unităţile industriale, ca de 13
tente, încă, în procesul de întreprindă şi alte măsuri, selor materiale şi energe­ Aceste formaţii vor fi di-, tate ş/ amănuntul că oa­ pildă la întreprinderea 19,00Telcjun
aprovizionare tehnico-ma- tice, ridicarea necontenită mensionate în raport de pro­ menii îşi Iac cumpărături­ „Victoria“ Călan, I.ll.M. 19,25Ora lin
specifice fiecărui loc de ductivitate şi dispersarea su­ 20,15Teatru
terială, în asigurarea efec­ muncă — în lumina indi­ a calităţii produselor — prafeţelor. Formaţiile vor le şi în magazinele din o- Petroşani, la lucrările de trion“
tivelor necesare de cadre caţiilor clare reieşite din onorarea exemplară a o- lucra sub directa conducere raşe/e Haţeg, Petroşani sau deschidere u minei Ponor, Premier
calificate, în utilizarea ne­ cuvîntarea secretarului ge­ bligaţiilor la export — a inginerilor şefi din unităţi­ Deva. in sectorul iorestier, Ia 21,20 Meridia.
corespunzătoare a capaci­ neral al partidului, tova­ chezăşia împlinirii cerinţe­ le deservite. Fiecare forma­ Primarul, Adrian Gruiesc, căile ¡erate. şi dansi
tăţilor de producţie sau a lor majore ale noului me­ ţie va fi ajutată de un grup are 40 de ani şl timp Aici, ca şi pretutindeni 21,30 Telejun
de mecanici, avind in dota­
mijloacelor de transport, răşul Nicolae Ceauşescu, re un atelier mobil cu tot de 16 ani a losl impiegat în spaţiul geografic româ­
în respectarea parametri­ la Consfătuirea de lucru canism economico-finan- ceea ce este necesar reme­ de mişcare la căile ieratc, nesc, sentimentul satisfac­
lor calitativi, ai produselor. ce a avut loc în luna tre­ ciar care stă la baza în­ dierii operative a eventua­ unde a dirijat trenurile. ţiei împlinirilor anilor so­
Pentru încheierea cu cută la C.C. ăl P.C.R. în tregii activităţi productive. lelor defecţiuni la utilaje. Acum, împreună cu cola­ cialismului se conjugă cu Rad
De asemenea, personalul boratorii săi, dirijează tre­ eiorturile tuturor cetăţeni­
REALIZAREA PRODUCŢIEI FIZICE LA PRINCIPALELE SORTIMENTE tehnic şi de deservire va fi, burile comunale. lor din Pul spre materia­ BUCUREŞ'
instruit,’ în săptămîna viitoa­
lizarea amplului program
Localitatea Pul îşi schim­
PE CINCI LUNI re, corespunzător sarcinilor bă înfăţişarea. Pe lingă de dezvoltare a ţării pre­ dioprograinu
ce le avem de realizat, atît
Radiojurnal;
în ceea ce priveşte întreţi­ construcţiile existente, în conizat de partid. In acest presei; 8,10
UNITĂŢI cu rezultate bune nerea şi exploatarea utilaje­ uccaslă toamnă .vor înce­ sens lectura panourilor diilor; 9,00 I
lor, cît şi pe linia respectă­ pe lucrările la încă două dispuse la vedere în cen­ 5.05 Răspund
C.S. HUNEDOARA % I.M. PAROŞENI rii normelor de protecţia noi blocuri de locuinţe cu trul comunei este edil ¡co­ lor; 10,50 Bl
10.05 Radiom
— cocs 101,5 — cărbune brut 101,3 muncii şi P.S.l. 24 da apartamente. S-a în­ toare pentru dorinţa local­ lor; 10,35 In
— fontă 101,3 I.M. VULCAN Ne aflăm în faza de fina­ ceput deja lucml la un nicilor care, în iruntc cu gărului ro
— oţel 100,9 — cărbune brut 100,3 lizare a reparaţiilor şi supra- mare complex pentru creş­ comuniştii, aspiră spre de­ Atlas folclor
de ştiri; 11,;
din care aliat superior 109,3 I.R.I.U.M. PETROŞANI recepţiilor la utilaje, accen­ terea vacilor de lapte păşiri substanţiale ale pla­ ră Radio-TY
— laminate finite 101,9 — maşini şi utilaje miniere 103,0 tul punîndu-se pe calitatea (complex ce va fi gata în nului în protil teritorial — de ştiri; 12,G
lucrărilor pentru a evita
— utilaje pentru metalurgie 105,0 orice pierdere din recoltă. 1982). În curînd va 11 ter­ agricultură şi zootehnie, folclorului n
la 1 la 3;
I. „MARMURA“ SIMERIA
EV. CALAN — placaje din marmură 102,8 Au fost luate, totodată, mă­ minată şi construcţia cămi­ construcţii, livrări de pro­ vers 20; 16,G
— fontă 106,0 — dale mozaicatc 114,7 suri de acoperire a deficitu­ nului cultural din Fizeştl. duse către stat şi piaţă ş.a. 16,15 Cîntece
IJumitrcscu;
— utilaje pentru metalurgie 113,9 lui de mecanizatori, în pe­ Festivalul naţional ,.Cinta­ Cea de a 35.-a aniversa­ organizare i
— utilaje pentru turnare 100,5 I.C. ORAŞTIE rioada secerişului fiind pre­ rca României“ a impulsio­ ro a eliberării patriei gă­ 16,40 Satule,
văzut să folosim la lucrările
— semicocs 108,9 — produse din mase plastice 105,8 agricole .mecanicii din ate­ nat şi aici întreaga viaţă seşte comuna Pui pe dru­ 17.00 Buletin
Universul fa
— corpuri de încălzit din fontă 102,3 I.M.M.R. SIMERIA liere, elevi de ia Liceul me­ spirituală. mul urbanizării. O schim­ stantanee so
EE. DEVA — osii montate 160,6 canic Ilia şi personalul in­ Puterea agrară a comu­ bare de decor ce are ca rele serii;
ai cintecului
— energie electrică 108,1 I.M.C. DEVA struit din unităţile agricole. nei este dată de cele 2015 izvor munca harnicilor Reflexele
— panouri mari 91,1 Avem certitudinea că măsu­ ha de teren arabil, 9 800 locuitori ai acestor me­ Cadenţe soni
UNITĂŢI APARŢINĂTOARE — produse din b.c.a. armat 104,9 rile stabilite şi cele ce le ha de păşuni, de cele 181 leaguri porniţi decis spre lin de ştiri
DIRECT DE C.M. DEVA vom lua în continuare vor ha de vii şl livezi, 16 233 edificarea noii civilizaţii literară: 21,1
— produse din vată minerală 102,9 asigura strîngerea intr-un nore; 22,00 C
— zinc în concentrate 105,6 — materiale de construcţii timp scurt şi fără pierderi ha iand forestier şi un socialiste. 23.00 Jazz for
— cupru în concentrate 102,4 din mase plastice 109,8 a recoltei acestui an. tin de ştiri;
— plumb în concentrate 94,3 — cărămizi refractare 101,0 stop muzical
— utilaje miniere 97,6 I.F.E.T. DEVA
I.M. BARZA — cherestea total 102,3
— zinc în concentrate 100,5 — buşteni 98,5
— cupru în concentrate 100,0 — lemn de mină 103,0 ICSNE
— plumb în concentrate 100,5 — lemn pentru celuloză 89,4
I.M. HUNEDOARA ÎNTREPRINDEREA DE TRICOTAJE
— fier în minereu 100,3 HUNEDOARA DEVA
I.M. PETRILA — tricotaje 101,7 seriile l-if (
(/
ianuarie
— cărbune brut 106,1 ÎNTREPRINDEREA DE TRICOTAJE DOAHA : Vi
EM. LUPENI PETROŞANI inie (Flăcări
batic (Sideri
— cărbune brut 105,8 — tricotaje 100,0 Marin miliar
caterina
I.M. URICANI I.F.A. „VÎSCOZA“ LUPENI structorul); T
— cărbune brut 101,7 — fire din vîscoză 100,3 . Police Pythc
I-II (Unirea)
l-iile I-II
unităţi restanţiere la producţia fizica sortimentala Totul pontrt
blica); LUPI
ÎNTREPRINDEREA DE I.U.M. PETROŞANI problema de
ÎNCĂLŢĂMINTE HUNEDOARA — maşini şi utilaje miniere 90,4 ral); VUL-
ani
peste
— incălţămintc 76,7 ţesatoria de mătase deva LONEA ; Da
I.L. DEVA nerul); PE
(Muncitoresc
— ciment 84,2 — ţesături 98,5 SA : M-aţi c
ÎNTREPRINDEREA DE BERE HAŢEG I.P.L. DEVA citoresc); U
— bere 89,6 — uşi-ferestre 90,6 patrulea stol
: Con
roşi.
REALIZĂRI la producţia totala industriala : Suferii
Wertlier (M
ALE ALTOR UNITĂŢI DIN JUDEŢ TIE ; Comp;
clar de Iun,
— I.P.I.C.C.F. Deva « 118,6 — U.J.C.C. Deva 105,9 varia (Placă:
BAI : Talis:
— O.J.T. Deva 116,0 — Tipografia Deva 105,2 cultură); I
— I.S.C.I.P. Orăştic 111,2 — U.U.M.R. Crişcior 103,7 C.S.14. — Uzina nr. 2 furnale-aglomcrare. Comunistul Mărctilescu Nicolae, maistru prin­ amintirilor,
— I.P.I.L.F. HAŢEG 110,0 — „Plafar“ Orăştie 101,6 cipal Ia furnalele de 1 000 mc — Erou al Muncii Socialiste, preşedintele consiliului oameni­ (Popular); E
bărbaţilor;
— „Refractara“ Baru 108,6 — I.M.P. Deva 101,6 lor muncii pe uzina nr. 2, discută cu inginerul Gheorghioni Nicolae, şeful secţiei aglomera- sau nici unt
— I.P.N.C. Orăştie 106,5 — U.J.C.M. Deva 100,7 tor 2 (în mijloc) şi cu secretarul de partid Postolache Ion măsurile ce trebuie luate pentru tură); Un or
un aglomerat cu conţinut de fler cît mal mare şi de o granulaţie corespunzătoare în vederea nie); SIMER
depăşirii planului Ia fontă. Foto : N. NEGRU ureche neaf
(Mureşul); 1
ureche (fa
LARI: Haidi
In condiţiile actuale, cînd bune, iar plusul realizat în stelele (Mun
îndeplinirea sarcinilor ce re­ mai — dc 1000 tone — este
vin minerilor pe baza indi­ Acordăm atenţie deosebită sprijinirii destul de modest. Experien­
caţiilor date de secretarul ţa ne-a arătat însă că prin
general al partidului, tova­ ridicarea calitativă a muncii
răşul Nicolae Ceauşescu, pri­ organelor de partid, prin ac­
vind sporirea producţiei de organizaţiilor care se confruntă cu unele tivizarea tuturor comunişti­
cărbune capătă o importanţă lor, producţia minei poate
cu totiil deosebită, întărirea fi redresată, rămînerile în Rezultatele
rolului conducător, creşterea urmă pot fi recuperate, anga­ Iunie 1979 :
competenţei şi capacităţii de probleme în conducerea activităţii economice jamentele îndeplinite. In a- Exir. I : if
Extr. a II
acţiune a organizaţiilor de cest context sîntem conşti­ 38. 1, 27.
bază devine o necesitate enţi de necesitatea îmbună­ Fond de cî
stringentă, de cea mai mare se rezolvă problemele. De rile „fierbinţi“, a cerut păre­ ze verbal biroul — nu nu­ care a reuşit să mobilizeze tăţirii mai substanţiale a ca­ lei, din car
acuitate. Un mijloc important importanţă esenţială este rea brigadierilor şi şefilor de mai adunarea generală — comuniştii, întregul colectiv lităţii îndrumării organizaţii­ lei.
de ridicare a nivelului şi efi­ munca biroului în intervalul echipă, specialiştilor. In adu­ despre modul în care îşi în­ de muncă la învingerea unor lor de bază: să le acordăm
cienţei muncii de partid este dintre şedinţe şi adunări. deplinesc sarcinile. S-a creat greutăţi şi să creeze unele un sprijin diferenţiat, în
activizarea tuturor membri­ Această muncă — concretă, narea generală s-a pus în condiţii pentru îmbunătăţirea funcţie de specific şi necesi­
lor de partid, atragerea lor dezbatere un proiect de plan astfel un climat de răspun­ activităţii la deschideri şi tăţi şi îndeosebi să punem
3a îndeplinirea sarcinilor ce practică, vie — asigură per­ de măsuri concrete. Aduna­ dere sporită, de combativita­ pregătiri. accent mai deosebit pe spri­
revin organizaţiei, colectivu­ manenţa activităţii, cuprin­ rea a stabilit sarcini precise te şi exigenţă. Din rîndul jinirea multilaterală a birou­
lui de muncă al minei pen­ derea şi atragerea la îndepli­ pentru ¡fiecare membru de comuniştilor s-a născut ini­ Printr-o mai bună activi­ rilor organizaţiilor de bază
tru transpunerea în viaţă a nirea ’ sarcinilor a fiecărui zare a comuniştilor, prin stă- din sectoarele I, II şi trans­ Timpul pi­
politicii partidului. membru al organizaţiei. pînirea problemelor economi­ port, care se confruntă cu zma de 7
ce, organizaţiile de bază pe
In acest context, pornim Cîteva exemple de Ia în­ schimburi din sectorul IV probleme deosebite. O aten­ me călduroas
de la ideea că activizarea tu­ treprinderea noastră mi se VIAJA DE PARTID (secretari tovarăşii Mateiescu ţie mult mai mare decît pî- porar noros
cînd izolat :
turor membrilor de partid par concludente în acest Ion, Drulă Dumitru, Costina nă acum vom acorda îmbu­ averse de ţ
trebuie să înceapă cu activi­ sens. La un moment dat pla­ Ferdinand) au reuşit să mo­ nătăţirii muncii politice în de descărcăi
zarea birourilor organizaţii­ nul de producţie al sectoru­ bilizeze colectivul la reali­ rîndul personalului electro­ Vintul va
lor de bază. Am avut cazuri lui V era periclitat. Neajun­ partid, pentru grupa sindica­ ţiativa efectuării unor lu­ zarea planului la cărbune, iar mecanic, atragerii membrilor din sud.
Temperatu
cînd munca unor birouri se surile in organizarea muncii lă si pentru organizaţia U.T.C. crări peste programul de lu­ sectorul III (secretari de or­ de partid, a întregului co­ oscila între
rezuma la şedinţe. Desigur, şi în aprovizionarea tehnico- In continuare, biroul a pus cru pentru îmbunătăţirea a- ganizaţii de bază tovarăşii lectiv de muncă la aplicarea iar cea max
măsurilor şi acţiunilor meni­
şedinţele de birou, adunările materială a brigăzilor de mi­ accentul pe controlul înde­ provizionării locurilor de Lăcătuş Ioan, Bălaşa Con­ te să conducă la stăpînirea 30 grade.
neri, defecţiunile electrome­
generale ale membrilor de plinirii măsurilor hotărîte. stantin, Bolog Petru şi Dobo- Pentru zile
Vrem
nie.
partid îşi au rolul şi impor­ canice, abaterile de la disci­ Prin membrii biroului orga­ muncă; s-a întărit discipli­ can David) a reuşit'să depă­ deplină a dotaţiei tehnice — călduroasă e
na ; schimburile de mineri au
chezăşia creşterii în continu­
tanţa lor în" analizarea acti­ plina tehnologică începuseră nizaţiei de bază s-a urmărit, fost convinse să se suprapu­ şească dificultăţile care l-au are a producţiei de cărbune rar noros. V
vităţii, în consultarea comu­ să prolifereze. Cu sprijinul la locurile de muncă, modul nă pentru 20—30 minute şi frînat timp îndelungat, să se pe baza sporirii productivi­ locale de pi*
niştilor la luarea colectivă a comitetului de partid al mi­ în care îşi duce sarcinile la să efectueze preluarea mun­ redreseze şi să extragă 4 400 tăţii muncii. descărcări e
ho’tărîrilor j de aceea ele nei, biroul organizaţiei de tone de cărbune peste plan. La munte
trebuie ţinute conform statu­ bază (secretar tovarăşul A- îndeplinire: fiecare comunist, cii „din mers“... Desigur rezultatele obţinu­ ANDREI COLDA roasă cu c»
tului şl să fie temeinic pre­ ron Vasiu) a analizat acestei greutăţile care mai există, In mod asemănător proce­ te pe ansamblul minei nu ne secretarul noros. Vo
izolate de p
ajutorul de care se simte ne­
gătite şl organizate. Dar nu- aspecte împreună cu condu­ dează şi biroul organizaţiei satisfac i mina a înregistrat descărcări c
ipal prin şedinţe şl analize, cerea sectorului, s-a consul­ voie. Unii membri de partid de bază’ din sectorul IV (se­ şi în luna aprilie rămîneri comitetului dc partid
¿rin luarea hotărîrilor,, nu tat cu comuniştii de la locu­ au fost solicitaţi să informe­ cretar tovarăşul Ţif Eugen), în urmă la producţia de căr-. al I.M. Lonca