Page 25 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 25
; » _
proletari din toate ţările, uniţi-vâ 1
ANUL XXXî -
_3
*
■ NR. 6 715
i
VINERI,
8 IUNIE Ï
1979 !v .4
A
JUDEŢUL HUNEDOARA
4 pagini — 30 tianî*
VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI La invitaţia Pentru progresul mai accentuat
tovarăşului
Nicolae Ceauşescu, al economiei naţionale şi
NICOLAE CEAUŞESCU ÎN INSTITUTE preşedintele
ridicarea continuă a nivelului
Republicii Cipru
DE CERCETĂRI DIN CAPITALĂ va face o vizită de trai al oamenilor muncii
de stat in România
A trecut doar o săptămî- răşii Ilie Verdeţ, Gheorghe logică foloseşte cadrul optim Şedinţa de marţi, 5 iunie, altele, unde se realizează
nă de la ultima vizită de Oprea, Gheorghe Pană. de care dispune acum, pu a Comitetului Politic Exe ritmic producţii supliment
lucru pe care secretarul ge Vizita de lucru a secreta ternica bază materială, ca- ■ La invitaţia tovarăşului cutiv al C.C. al P.C.R. a tare. Indici buni de'utiliza
neral al partidului, pre rului general al partidului paritatea de creaţie a per Nicolae Ceauşescu, pre dezbătut .şi adoptat măsuri re a timpului de lucru-'se
şedintele Republicii, tovară a pus pregnant în relief a- sonalului muncitor pentru şedintele Republicii Socia corespunzătoare pentru per realizează, de asemenea, la
şul Nicolae Ceauşescu, a e- precierea pe care partidul introducerea pe scară tot liste România, şi a tovarăşei fecţionarea activităţii în maşinile unelte din dotarea
fectuat-o în mari unităţi ale nostru o dă ştiinţei ca fac mai largă în întreaga noas- ; Elena Ceauşescu, preşedin- ; cîteva din cele mai impor unor unităţi cum sînt Î.K!e.
industriei Capitalei. Joi, 7 tor primordial al progresu tră economie naţională a tele Republicii Cipru, Spy- tante probleme de care de şi C.M. Deva, I:M. Hune
iunie, conducătorul partidu lui contemporan. în timpul progresului tehnic, în scopul ros Kyprianou, va face, îm- , pinde în măsură hotărîtoa- doara, I.M. Aninoasa, C'S.
lui şi statului nostru s-a ¡a- fructuosului dialog purtat creşterii calităţii şi eficien- preună cu doamna Mimi '■ re înfăptuirea obiectivelor Hunedoara, I.V. Călan şi
flat din nou în mijlocul al cu cei care lucrează în acest ’ ţei activităţii economice, a Kyprianou, o vizită de stat şi sarcinilor stabilite de altele.
r
tor categorii de constructori atît de important sector al muncii sociale, pentru ridi- în România, între 23—26 ( Congresul al XI-lea şi Con Cu toate acestea însă, în
ai socialismului — de data activităţii sociale s-a urmă carea continuă a nivelului iunie a.c. ferinţa Naţională ,ale parti domeniul atingerii la timp
aceasta colective de oameni rit cunoaşterea directă, ne de trai şi civilizaţie al în dului. a parametrilor proiectaţi, ca
de ştiinţă, cercetători şi lu mijlocită, a contribuţiei pe tregului popor. Reţine atenţia, în primul şi al utilizării fondului de
crători ai unor mari şi im care cercetarea ştiinţifică şi în timpul vizitei — care ; rînd, analiza întreprinsă a- timp al maşinilor şi utila
portante institute de cerce tehnologică, marea armată a marcat începerea lucrări supra nivelului de uţiliz.are jelor, există încă mari re
a slujitorilor ei o aduc la lor Plenarei' Consiliului Na
tări bucureştene — Institu eforturile depuse de între a capacităţilor productive zerve în economia judeţu
tul Central de Chimie — gul nostru popor, sub con ţional pentru Ştiinţă şi Teh — agregate, instalaţii, ma lui. De pildă, în primul tri
nologie, conducătorii insti
ICECHIM, Institutul Cen ducerea. încercată a parti tutelor vizitate, oameni de ' şini şi utilaje. Procesul in mestru din acest an abia 20
tral de Biologie, Institutul dustrializării puternice a la sută din capacităţile pre
dului, pentru transpunerea ştiinţă, cercetători au rea ţării cu largi implicaţii a- văzute au atins parametrii
de cercetare pentru indus neabătută în viaţă a măre firmat aprecierea lor deose proiectaţi. In condiţiile rea
tria electrotehnică, Staţiu ţelor obiective ale Congre bită faţă de concepţia inte supra înnoirii şi moderniză lizării parametrilor proiec
nea pilot de la Peri.ş pentru sului al XI-lea şi Conferin gratoare şi mobilizatoare pe rii, mijloacelor fixe, a deter taţiTa toate utilajele şi ma
producerea .biogazului. ţei Naţionale ale partidului. care tovarăşul Nicolae minat creşterea considera şinile în primul trimestru
bilă a ponderii agregatelor
împreună cu tovarăşul La fiecare unitate de cerce Ceauşescu a pus-o la ţeme- şi maşinilor de înalţă teh al anului curent s-ar fi rea
Nigolae Ceauşescu la aceas tare vizitată s-a analizat lia ştiinţei şi tehnologiei nicitate, înglobînd o mare lizat o producţie suplimen
tă vizită au luat parte tova temeinic modul în care cer masă de muncă socială. U- tară în valoare de peste 160
răşa Elena Ceauşescu, tova- cetarea ştiinţifică şi lehno- [Continuare în pag. a 4-a/ tilizarea acestora la capaci milioane lei, ceea ce depă
tate maximă a devenit o şeşte valoarea producţiei in
problemă de primă însem dustriale dată peste plan de
nătate pentru economia na industria judeţului în pri
ţională, vizînd creşterea mai mele 5 luni ale anului. O
rapidă a productivităţii situaţie mai critică există
muncii, folosirea economi din acest punct de vedere
coasă a energiei şi com la instalaţia de brichetare
.Toi după-amiază au început Executiv al Comitetului Cen şi statului - nostru în dome bustibililor, calificarea şi a cărbunelui de Ia Coroeşti,'
la Institutul Central de Chi tral a adoptat un ansamblu niul ştiinţei şi tehnologiei, policalificarea forţei de preparaţia Lupeni, fabrica
mie 'lucrările plenarei Con de măsuri de o .deosebită în prectfpi „şi obiectivele ,şi sar- , muncă, organizarea produc de ipsos din Călan, fabrica
siliului Naţional pentru semnătate privind îmbunătă cinile de mare însemnătate ţiei şi a muncii pe baze şti de bere Haţeg, întreprinde
/Ştiinţă şi Tehnologie. ţirea organizării şi funcţio puse de societatea noastră în : inţifice şi, în ultimă anali rea de lianţi Chişcădaga
-a lucrările plenarei nării Consiliului Naţional etapa actuală în faţa cerce ză, eficienţa activităţii pro ş.a. Pe de altă parte, dacă
CiN.S.T. participă tovarăşa pentru Ştiinţă şi Tehnologie tării ştiinţifice româneşti, ca ductive, care asigură nemij unităţile vizate s-ar fi în
academician doctor inginer — ca organ de partid şi de preşedinte .¡al Consiliului Na locit sporirea forţei econo cadrat în costurile de pro
Elena Ceauşescu, membru al .stat cu caracter deliberativ ţional, pentru Ştiinţă .şi -Teh
.Gomitetului -Politic rExeculiv şi ţarg .reprezentativ — îţi nologie şi (Pţeşeţiinte al Bi mice a ţării şi creşterea ducţie economiile pe judeţ
ăi-C.C. al P.C.R. conformitate cu obiectivele roului Consiliului' este de continuă a nivelului de trai ar fi fost cu peste 37 mi
\\ Luind cuvîntul, tovarăşul de impor.ţanţă fundamentala semnată ţ£t,y£ţţpşa .academi pl poporului. lioane lei mai mari decit
Gheorghe Oprea, membru al *şi sarcinile majore prioritare cian’ doctor inginer Elena in industria judeţului, cele realizate.
Comitetului ¡Poliţie Executiv, stabilite de -Programul parti Ceauşescu, membru pi Corni- puternic dezvoltată, au fost Acestea sînt doar unele
al C.C. al 'P.C.R., .primvice- dului cu privire la afirmarea telului .Politic .Executiv al). cŞecv^nţă dintr-o „vedere“ a obţinute rezultate foarte laturi ale problematicii uti
prirn-minişlru ,al .guvernului plenară ,a revoluţiei .tehnico- Comitetului; Central ¿1 -Parti- } -ilQilor zvoastre centre urbane. bune pe linia atingerii la lizării capacităţilor produc
a spus printre altele : ştiinţifişe în toate dprngmile dului • QomUPist Român. termen a parametrilor pro tive. Mari rezerve există
După cum vă este cunos- vieţii economico-sociale din Cei prezenţi la lucrările / iectaţi pentru noile capaci încă în sfera reparaţiilor şi
'cut. recent, din iniţiativa se patria noastră. plenarei ,p.u ...primit, cu puter- > IN PAGINA A II A tăţi de producţie. In aceas întreţinerii acestora, în re-
cretarului general al parti Avîncl în vedere rolul deo nice aplauze, cu profundă)
dului nostru, preşedintele sebit de important coiţferit satisfacţie hoţărîrea , condu- ţ Situaţia îndeplinirii tă categorie intră .grupul nr. condiţionarea şubanşamble-
Republicii Socialiste Româ- Consiliului Naţional pşntru cerii partidului .de ,a se în-* planului la investiţii pe 5 de la I.E. Mintia, cupto lor şi pieselor de schimb,
,ni,a, 1 o v«a ră.ş u ! Niçoise Ştiinţă şi -Tehnologie în în : 5’ luni rul, nr. 1 de la oţelăria e-
Ceauşescu, Comitetul Politic făptuirea politicii partidului (Continuare în pag. a 4-a) , leclrică nr. 2 a C.S.H. şi (Continuare în pag. a 2-a)
SUBSTANŢIALE o vie întrecere pentru.spo- hărniciei şi priceperii lor
SPORURI DE OŢEL rire.a producţiei materiale, prin rezultatele , pe care le
în acest cadru entuziast.,se înscriu pe graficul între
Menţinîndu-se în,fruntea evidenţiază numeroase for cerii socialiste. Un succes
realizărilor obţinute de co maţii din principalele sec de prestigiu care face cin
lectivele de muncă din ju toare de activitate care au ste acestui colectiv munci
deţul nostru în cinstea ce reuşit ca de la începutul a- toresc este realizarea, în
lei de a 35-a aniversări a nului şi pînă în prezent să perio.ada care s-a scurs din CONSFĂTUIRI
eliberării patriei şi a celui realizeze suplimentar sarci acest, an, a unui beneficiu
de al Xll-lea Congres al nilor de plan 393 mc produ suplimentar de 1,6 mi PE TEME MEDICALE
partidului, oţelarii hunedo- se din b.c.a armat, 52 tone lioane "lei, faţă de 600 mii
Sub egida Filialei Hune
reni pun la dispoziţia eco materiale de construcţii din lei cit prevedea ângaja- doara a Uniunii Societăţilor
nomiei noi şi valoroase mase plastice, 251 tone va- .mentul pe întregul an. A- de ştiin(e medicale şi a Di
cea.şta (a urmare a redu recţiei sanitare judeţene, la
cerii cheltuielilor- totale Casa de cultură a munici
la 1 000 lei producţie in piului Deva, a avut loc o con
dustrială cu 11 lei, şi a sfătuire pe tema „hemora
celor materiale cu 6 ’ lei, giile digestive superioare“.
precum şi a realizării In cadrul consfătuirii — ca
unei productivităţi a mun re s-a bucurat de partici
cii superioare celei plani parea unor cadre medicale
ficate. din judeţele Cluj. Timişoa
ra, Mureş, Arad, Bihor,
cantităţi de metal, de bună tă minerală. In aceeaşi pe Constanţa, Dîmboviţa pre
calitate. De la. începutul a- rioadă producţia planificată MAŞINI ŞI UTILAJE cum şi din Bucureşti —
nului şi pînă in prezent, la cărămizi şefractare a PENTRU METALURGIE s-au prezentat un număr
formaţiile de lucru de la fost depăşită cu.peste 40 de de 37 comunicări ştiinţifice
cele patru oţelării ale Hu tone. Din totalul de 840 tone de care au stîţ-nit un larg in
teres in ritului specialiştilor
nedoarei au elaborat .supli maşini şi utilaje pentru prezenţi.
mentar aproape 15 000 tone ECONOMII industria metalurgică reali
oţel Martin şi electric, sa zate în judeţul nostru peste MICII ŞOIMI
tisfăcând în -mai mare mă LA CHELTUIELILE planul primelor cinci luni
sură cerinţele economiei DE PRODUCŢIE din acest an, mai mult de LA ÎNĂLŢIME
noastre. .Semnificativ este întreg colectivul I.M.M.R. 68 la sută au fost produse In cadrul m.anifestăriJor
că, peste 93 Ta sută din a- Simerfa desfăşoară o sus la I.V. Călan. în acelaşi dedicate „Anului Interna
ceastă cantitate suplimenta ţirpp, prin amplificarea e- tional .al,Copilului“, miercuri,
ră de metal o constituie o- ţinută întrecere pentru forturilor pentru sporirea în saia de festivităţi a Li-
ţelul aliat superior. creşterea productivităţii ceujui pedagogic din Deva,
muncii, micşorarea cheltu producţiei, colectivele de şoimii grupei mari de la
TOT .MAI MULTE ielilor de producţie, obţine muncă din cadrul turnăto .Grădiniţa cu program pre
MATERIALE rea unor 'beneficii Cit mai riilor de la Căi,an au mai lungit nr. 1 aii prezentat .iui
DE CONSŢKUCŢII mari. Militînd cu perseve realizat suplimentar 116 to- frumos program artistic.
Prin cînleceîe, poeziile şi
renţă pentru ridicarea efi pe utilaje de turnare pen- dansurile lor, mieii ..şoiţni,
.Intre secţiile întreprinde cienţei întregii activităţi tţ-u oţelării şi poşte 2 400
rii de materiale de con economice, comuniştii, toţi tone corpuri de încălzit din îndrumaţi de educatoarea
Gloria Jos aii, au fost la
t.M.C. Deva, sec(ia B.C.A. : Aspecte tic Ia maşina de su strucţii Deva se desfăşoară oamenii muncii fac dovada fontă. înălţime î
dat armături. Foto : VIRGIL ONOIU