Page 29 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 29
Proletari din toate ţările, uniţl-vâ I
ÎN SPIRITUL CUVÎNTÂRII SECRETARULUI ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR PLENAREI CONSILIULUI
Expozifii
GENERAL AL PARTIDULUI. TOVARĂŞUL
• „Copilărie fericită“ NATIONAL PENTRU ŞTIINŢĂ Şl TEHNOLOGE
MCQLAK CKAUŞESCU. LA CONSFĂTUIREA este intitulată expoziţia
de desene a membrilor Vineri s-au încheiat, la In vederea îmbunătăţirii orga Ceauşescu, pentru contribu
DE LUCRU DE LA C.C. AL P.C.R. cercului de artă plastică stitutul central de chimie, nizării şi funcţionării Consi ţia de o excepţională însem
de la Casa de cultură lucrările Plenarei Consiliului liului Naţional pentru Ştiin nătate adusă în permanenţă
la dezvoltarea ştiinţei şi leb-
DIN l(i—17 MAI A.C. din Hunedoara, cerc con Naţional pentru Ştiinţă si ţă şi Tehnologie şi exprimă nologiei româneşti, la afir
marea bucurie ce le-a pri-
Tehnologie. în încheiere, pri
dus de prof. Fazakas Ti- mită de asistenţă cu înde lejuit-o desemnarea ca pre marea cu putere a progre
beriu. Deschisă la casa lungi aplauze, a luat cuvîn- şedinte al Consiliului Naţio sului tehnic în scumpa
Munca organizaţiilor de cultură din localita lul tovarăşa academician doc nal pentru Ştiinţă şi Tehno noastră patrie. în cinstea
marilor, evenimente ce vor
te,
tor inginer Elena Ceauşescu,
logie a tovarăşei academi
prezintă
expoziţia
circa 100 de lucrări în membru al Comitetului Po cian doctor inginer Elena avea foc in acest an. aniver
tempera şi grafică. litic Executiv ai C.C. al Ceauşescu. sarea a 35 de ani dc la eli
al
berare
Consiliul Naţional pentru
Congresul
şi
de partid este decisivă din Brad găzduieşte, în P.C.R., preşedinţi al Consi Ştiinţă si Tehnologie nou XH-lea al partidului, parti
• Şi Casa de cultură
liului Naţional pentru Ştiin
aceste zile, o expoziţie ţă şi,Tehnologic şi preşedin ales şi participanţii la ple cipanţii se angajează să-şi
nară — se arată in telegra
sporească eforturile, să mun
te al biroului consiliului.
pentru tot ce înfăptuim realizată de copii. Este ziasm, participanţii Ia plena mă — işi exprimă. în nume cească cu mai mult clan şl
într-o atmosferă de entu
vorba de expoziţia de
le tuturor oamenilor muncii
pasiune revoluţionară pentru
pictură şi caricatură rea ră au adoptat o telegramă ' care activează în domeniul • a servi cit mâi plenar pairia
lizată de membrii cer adresată C.C. al P.C.R.. to creaţiei ştiinţifice şi tehnice, socialistă *şi partidul, pentru
Abordînd vasta problema varăşul Nicolae Ceauşescu cului de gen de la Şcoa varăşului Nicolae Ceauşescu. . români, maghiari, germani şi ca ştiinţa şi tehnologia na-,
tica economico-socială a tă — ci jos, în unităţi, pro la generală nr. 1 Brad, prin care reînnoiesc adeziu de alte naţionalităţi, adînca ţională să-şi aducă o contri
blemele nu se soluţionează nea lor unanimă faţă de an recunoştinţă ' faţă de partid, buţie tot mai determinantă
rii în etapa de.finalizare a prin planuri de măsuri fic dondus de Corneliu Man- samblul liotârîrilor, adoptate faţă do secretarul său gene la triumful comunismului pe
cincinalului 1970—19110 se duln. de conducerea partidului in ral t o v a r ă ş u l Nicolae pămintul României.
tive, ci în fabrică, pe şan
cretarul general al partidu tier, în mină, pe ogoare, în
lui, tovarăşul Nicolae activitatea practică".-
Ceauşescu s-a ocupat în rezultate remarcabile în în IRIGAŢIILE — lucrarea cea mai „la zi“ in agricultură
Pe fondul sănătos al unor
deaproape, la recenta Con
sfătuire de lucru de la C.C. făptuirea Programului parti
al P.C.R., de capacitatea de
dului tovarăşul Nicolae Condiţiile de secetă pre mat în privinţa preocupării rii Kremer Ianoşi, Tranda motopompă şi lucrătorii
terminant ă a factorului po lungită din această perioa pentru irigarea unor supra fir Butaş, Ion Coslea şi Va- Moise Pribeag şi Ion Colcer
Ceauşescu s-a referit la o
1
litic în înfăptuirea marilor seamă de neajunsuri exis dă impun ca organizaţi feţe cit mai mari oferă coo- si!e Gornea pentru buna de la I.M.M.R. Simeria.
obiective stabilite de Con ile de partid, consiliile ci perativa agricolă din Ra funcţionare a instalaţiilor O activitate demnă de e-
T
tente în economia româ nice agroindustriale şi con poltu Mare, unitate unde de irigat, .precum şi contri videnţiat la irigaţii am în-
gresul al Xl-lea şi Confe nească, situaţie care cere cu şeful fermei’ de legume. Pe buţia inginerului Vl’adimir - tîlnit şi la grădina de le
rinţa Naţională ale partidu ducerile unităţilor agricole gume a C.A.P. Orăştie. unde
stringenţă organizaţiilor de să se preocupe cu deosebi tru Mateevici,. acordă maxi Opvinca şi a lucrătorilor
lui. Arici, firesc, locul cen tă răspundere de compen mă atenţie folosirii la în ion Năstase, lîennis Năpău la cultura de ardei se apli
tral îl ocupă rolul dinami partid să acţioneze cu toa sarea deficitului de umidi treaga capacitate a instala şi Nicolae Sueiu (de la de că a treia udare. La preocu
za! or, militant, profund re tă hotărîrea şi fermitatea tate din sol prin punerea în ţiilor de irigare. Aici, zil poul C.F.R.) la compensarea parea cooperatoarelor Aure
voluţionar al organelor şt pentru înlăturarea fenome funcţie a tuturor sistemelor nic, este asigurată funcţio deficitului cie umiditate din lia Popa. Gheorghiţa Lupşa,
nelor negative, pentru dez de irigaţii. In legătură cu narea în cîte două schim sol. Ludovicii Perja, Maria Du
organizaţiilor de partid. Cu- acţiunile întreprinse în sco buri a staţiei de pompare şi La C.A.P. Simeria şi Sîn- ma — să amintim doar cîle-
vîntarea vizează, prin ur voltarea armonioasă şi e- pul realizării adestui obiec a aspersoareloiy irigînd cile tundrei s-a luat măsura să va nume — pentru a înlre-
mare, în mod direct', pro chiiibrată a economiei na tiv, iată cîteva aspecte con 3-4 hectare culturi de le fie irigate cu priori late cul line în bune condiţii şi va
producţia
lorifica
eficient
blemele centrale ale stilu ţionale. Cuvîntarea se refe crete întîlnite în unele uni gume. In ajutorul unităţii turile de legume, unde se -de legume, se adaugă răs
lui şi metodelor de num ră în mod direct la ramuri tăţi agricole care dispun de au . venit şi lucrători de ia resimte acut lipsa de apă. punderea deosebită a meca
ea, în strînsă legătură cu productive vitale, caracte suprafeţe amenajate pentru Depoul C.F.R. Simeria cu o Ca urmare, cultura de roşii nizatorului pensionar Gheor-
ristice în economia judeţu irigaţii şi de posibilităţi să motopompă cave este utili de pc cele 10 ha care au
realităţile economico-sociale zată la irigarea prin braz l’ost irigate pînă acum la gbe Contor. care asigură
actuale ale ţării. lui : producţia de cărbune, aplice udări la culturile de de a verzei. C.A.P. Simeria are o bună funcţionarea zi-luminu a
legume, cartofi, sfeclă sau
aspersorului.
Una din cerinţele esenţia minereuri, metal, ciment şi plante furajere. Merită'.evidenţiat efortul dezvoltare. In ajutorul coo
le formulate şi de această implicit la activitatea orga Un bun exemplu de ur pe care-1 depun cooperato peratorilor au venit cu o (Continuare în pap a 2-a)
dală de secretarul general nizaţiilor de partid, a con
al partidultu este coborîrea siliilor oamenilor muncii,
a colectivelor muncitoreşti În pagina a ll-a: 19MH979
centrului de greutate al ac din aceste unităţi. Deşi kW
tivităţii politico-organizato- la producţia fizică de 01AÖIÜL NOSTRU IP
rice în sfera producţiei, a- metal nu se înregis 0 prezenţă inedită în Valea Jiului
colo unde se înfăptuiesc ho- trează rămîneri în urmă,
tărîrile partidului şi legile organizaţiile de partid din FTTlH
ţării. „Planurile nu se rea unităţile metalurgice au de Televiiiunea industrială in subteran
I.M. LUPENI: SECTORUL
lizează în birou — spune to- (Continuare în pag. a 2-a) IV — DOUA RECORDURI funcţie înainte de termen a
acestor microcentrale elec
trice şi-au adus o contri
La începutul acestui an, buţie Însemnată lucrătorii
colectivul de mineri de la
y Silvia Ghete, Maria Basarab, sectorul IV al minei Lupeni Anton llieş, ing. Ion Irio-
t Victor Mureşan şi Mircea tăţii la nr. 32, cooperativa „ŞANTIERUL a chemat la întrecere so dan, Tudor Ştefan, toţi din
„Retezatul“, venind în întîm-
Bele. pinarea solicitărilor cetăţeni TINERETULUI“ \ cialistă toate sectoarele mi cadrul secţiei l.F.T. Deva.
lor din oraş, a deschis o uni nereşti din Valea Jiului. (I. Jura, corespondent).
Noul şantier al tineretului S
APARTAMENTE
v Grupa sanitară de la uzina tate in care este organizată s-a deschis de curind, la In- V Muncind cu abnegaţie şi PENTRU MINERI
LOCUL INTÎI
de
o
expoziţie
permanentă
f BRIGADA ŞTIINŢIFICA nr. 7, din C.S. Hunedoara, mobilă şi unde se pot închi stilului de mine din Petro- ! dăruire minerească, comu în oraşul Vulcan prinde
nistă, la scurtă vreme mi
ria diferite obiecte pentru o-
şani. Locul de muncă al tine- I
tot mai mult contur noul
s LA COOPERATIVA condusă de Lucia Troc an, cazii familiale, echipament rilor brigadieri este la cămi- < nerii de la sectorul IV au centru civic. Constructorii
coordonată
de
medicul Lia
„PROGRESUL“ Murgu, s-a clasat pe locul iu pentru excursii etc. (S. Nicu, nul aflat in construcţie aici, I raportat îndeplinirea anga de locuinţe au predat pri
corespondent).
\ O brigadă ştiinţifică a Casei tii Ia faza municipală a con la a cărui înălţare participă l jamentului asumat, luîn- mele 139 de apartamente
îmbunătăţit:
du-şi
unul
cursului
sanitare,
grupelor
de cultură din Deva s-a în-
> tîlnit recent eu lucrătorii Coo cişligindu-şi dreptul de a par iNTlLNIRE CU MINERII zilnic cîte 50 de studenţi de ’ ■25 000 tone cărbune dat tă din cele 2 500 de aparta
Ia facultatea de maşini şi in- l
s perativei „Progresul“. In ca ticipa Ia faza pe judeţ. (V. stalaţii miniere din institut. ’ rii în plus. mente spaţioase şi conforta
s festări au fost abordate teme „Flori de mină“, din Uricani, muncă efervescentă, cînd bile, cîte va număra în fi
Grigoraş, corespondent).
cenaclului
literar
drul acestei instructive mani
Membrii
tn această perioadă de
nal, noul cvartal. La parte
s din domeniul politicii interne RASPUNZÎND s-au întîlnit cu minerii do toţi minerii ţării se pregă în .folosinţă spaţii . comer
rul noilor blocuri s-au dat
şi externe a partidului şi sta
frunte ai minei. în faţa aces
solicitărilor
\ tului nostru, istorie, biologie, CETĂŢENILOR tora s-a prezentat medalionul tesc să sărbătorească prin ciale. Peste 15 000 metri
înalte fapte de muncă ziua
ateism, ştiinţă ş.a. Din briga
literar „Mihai Emincscu“, ca
dă au făcut parte profesorii In Haţeg, pe strada Lxbcr- re a fost mult aplaudat. lor, ortacii din sectorul IV pătraţi spaţii comerciale
\ al minei Lupeni raportează vor avea la dispoziţie mi
un nou succes de prestigiu: nerii de la Vulcan în noul
extragerea a peste 22 000 centrii civic.
tone cărbune cocsificabil REALIZĂRI ALE
in plus sarcinilor la zi. COOPERATORILOR
Beneficiind de un grad HAŢEG ANI
superior de mecanizare, Membrii cooperativei meş
minerii' au sporit randa teşugăreşti „Retezatul“ din
mentul mediu cu peste 800 Haţeg au obţinut in cursul
kilograme cărbune pe post. lunii mai ac. succese în
Cu asemenea succese în semnate. Astfel, planul la
muncă, minerii sectorului principalii indicatori a fost
IV deţin două recorduri pe realizat ¡n următoarele pro
Valea Jiului : cel mai înalt porţii : 111,61 la sută la
grad de mecanizare, cel producţia marfă. 128,33 la
mat productiv sector în sută la livrări de mărfuri
cărbune cocsificabil. către fondul pieţii, 100.10 la
sută la producţia globală,
ÎNAINTE DE TERMEN iar la indicatorul prestări
în staţiile de cale fera dc servicii pentru populaţie,
tă Orăştie. Turdaş şi Aurel s-<m obţinut cu 179 000 lei
Vlaicu s-au pus in funcţie mai mu!t faţă de aceeaşi
:
microcentrale electrice. Ele lună a anului trecui.
au menirea să asigure alri Secţiile cu cele mai bune
mentarea cu energic elec rezultate sini cclo conduse
trică a instalaţiilor S.C.B. de Ioan 'Alimp&seu, Eugen
pe timpul întreruperii ali Neiconi. Volchiţa ColaJi,
mentării de bază. realizin- Serica. Muntean; Ana Vasiu,
du-se astfel o. economie de Trandafir Oprişa. Eugen
energie electrică de peste Ştefoni. (Nicu Sbuchea, co~
500 kWb. La punerea în respondenl).
Din noul peisaj urbanistic al oraşului Simeria. Foto ; VIRGIL ONOIU
