Page 3 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 3
; 709 • VINERI, 1 IUNIE 1979 a
Probleme centrale ale mecanizării minelor in preajma aniversării a trei decenii de !a
CASA NOUĂ —
mum OBICEIURI VECHI
Atenţia cercetării şi a constructorilor înfiinţarea miliţiei
Magazinul ,, Consigna
să se concentreze şi asupra ţia" clin Deva conclus dc
iteca : Ci- Plini de solicitudine faţă Ana Giurgiu s-a mulat
inizări după cu cîlcva numere mai în
erare“. „Opt îmbunătăţirii utilajelor folosite în
e fier“ (re- de rezolvarea cererilor colo, toi pe bulevardul
Dr. Petru Grozci, într-un
cărbunele cu © duritate mas mare spaţiu mai mare, undo
.. neatenţie !
n limba ger- întreprinderea minieră A- tone/post, numai ca urmare atac frontal la fronturile oamenilor muncii există condiţii mai bune
dc expunere a mărfuri
ninoasa beneficiază, ca şi a măsurilor de organizare scurte, dorinţă exprimată lor. Din păcate, în noua
loto alte unităţi similare din ba mai bună, de disciplinare in insistent şi de mineri. Opi casă au iost ac/usc şi o-
— emisiune zinul Valea Jiului, de o mo sensul respectării tehnologi niez ca procesul de asimi încă de la .înfiinţarea mili Cadrele acestor formaţiuni
ond urătorii dernizare continuă, ca ur ilor de lucru şi de întreţine lare a acestui utilaj să fie ţiei, formaţiunile de eviden specializate, dovedind solici .biceiurile din cea veche:
mare a materializării pro re corespunzătoare a insta urgentat de către construc ţa populaţiei şi-au adus o va tudine, îşi aduc un aport în mărimile sînt expuse a-
internaţional gramului de mecanizare e- laţiilor. torii de utilaj; să nu se con loroasă contribuţie la rezol semnat şi in ceea ce priveşte landalci, multe nu au c-
laborat pe baza indicaţiilor Totodată, am reuşit să ri struiască doar cîteva exem varea legitimă a cererilor cunoaşterea situaţiei demo t¡chete cu preturi, se vor
secretarului general al parti dicăm performanţele şi la plare din acest utilaj în oamenilor muncii. grafice a populaţiei munici beşte distant, ba chiar
dului, tovarăşul Nicolae utilizarea combinelor de îna Valea Jiului, ci să. se as'gu- Ca organe de specialitate piilor, oraşelor şi comunelor, rece cu cumpărătorii, in
Ceau.şescu. Dispunem şi lu intare în cărbune. Am reali re atâtea câte sînt necesare acestor formaţiuni le-a reve în interesul statului şi al fie
a zilei în e- cărui cetăţean. Ele ’ rezolvă casă nouă se impun şi
crăm în prezent cu trei com zat pentru prima dată la ca fiecare brigadă care are nit misiunea înregistrării
plexe de mecanizare în stra Aninoasa cu o astfel de condiţii să introducă cu efi populaţiei. După cum se cu anual zeci de mii de cereri practici aşişderea. Nu ?
ţării combină peste 100 metri a- cienţă un asemenea utilaj. noaşte, intre anii 1940—1951 de schimbarea domiciliului,
tul 3 — două in funcţiune şi
ic : „Mama“. unul in monta.re-demonta.re vansare într-o lucrare mi s-au eliberat buletine de de anunţare a reşedinţei pre CU ANI ÎN URMĂ,..
TV. Conro- echipate cu combine. Sîntem, nieră şi ne preocupăm în Unele neajunsuri sînt pro identitate întregii populaţii cum şi un mare număr de
iiâno-sov* de asemenea, dotaţi cu alte continuu pentru ridicarea a- vocate în utilizarea comple din mediul urban, apoi în pe identificări de debitori liti- ...cînd în halta C.I'.R.
xelor mecanizate, dc calita
două combine de abataj şi ce-tor • performanţe. tea şi funcţionarea necores- rioada următoare pînă în gioşi, la cererea unor între
lerar-artistică trei. combine de înaintare in ■ Pe baza experienţei câş punzătoare a unor utilaje de 1954 s-a realizat in loialita prinderi, instituţii, a organi-"’ Ohaba dc sub Piatră s-a
cărbune. Din semestrul al tigate Ja mina noastră şi a transport, care ridică pro te această acţiune şi în me zaţiilor de masă sau obşteşti, .construit o iîntînă cu pom
pă, noi, cei care urcăm şi
doilea vom beneficia de o concluziilor desprinse din bleme în ceea ce priveşte so ri ul rural. contribuind prin aceasta la
secvenţe din dotare sporită eu incă două consfătuirea de Ia Petro licitările la care sînt supuse Ulterior, prin apariţia De recuperarea unor prejudicii
ernaţional ue complexe pentru straturi şani. opiniez că în prezent atît de greutatea combinei, cretului 31/54 referitor la în dauna avutului obştesc sau
.Gv — Roniâ- subţiri şi combine pentru complexul de tip srut-stivă, cit şi de greutatea secţiilor persoanele ^fizice şi juridice, personal, iar în unele situaţii
înaintare în steril. Prin pro care ne-a dat satisfacţie, în cînd se impune riparea a- a Decretului 32/54 de apli la întregirea Unor familii.
legislaţiei
Perfecţionarea
gramul de mecanizare, in producţie, corespunde cel mai cestora. Este necesar să avem carea Codului familiei şi a actuale angajează organele fflUD
vederea asigurării parametri bine condiţiilor minei noas in vedere asimilarea trans decretelor 278/60 şi 975/68 cu
lor proiectaţi, ne-am pre tre. Susţinem acest punct de portorului corespunzător a- privire la actele şi faptele de miliţie la noi sarcini cu
văzut şi am realizat parţial vedere datorită îndeosebi sta eestor condiţii de zăcămint de stare civilă şi cu privire privire la luarea în evidenţă coborîm zilnic în această
fluxul de transport continuu bilităţii mai mari pe care o pentru vatră denivelată, ca la nume, formaţiunilor de e- a populaţiei de la naştere, haită, am iost tare bucu
şi concentrarea producţiei în ■prezintă secţiile, direcţionării re poate să intervină în stra videnţa populaţiei le-au re constituirea exemplarului II
I : (.*,00 Ra- silozuri intermediare. Deşi mai bune a acestora în tim tul ;i datorită variaţiilor de venit noi sarcini în ceea ce al cărţilor de imobil, ţinerea roşi. Aveam pe caniculă
dimineţii ; nu am reuşit să facem pînă pul exploatării, reducerii ma duritate a cărbunelui de-a priveşte rezolvarea cererilor acestuia în actualitate şi a- apă rccc. Dar de trei ani
I; 8,00 Revis - la ora actuală acest lucru in noperei la menţinerea sec lungul frontului intre cul oamenilor muncii privind tribuirea codului numeric flntlna cu pricina este
Curierul me- suficientă măsură, totuşi în ţiilor în poziţia corectă. Re statutul civil al perso’anei. personal într-un termen
Bulctin de ultimele luni am eliminat o zultatele pe care le-am ob cuş şi acoperiş, şi să se ţină Perfecţionîndu-şi continuu scurt. părăsită. Au încercai s-o
indem ascui- ţinut de-a lungul unui an şi în acelaşi timp cont de greu repare meseriaşi de la a-
0 Buletin de serie de deficienţe, ceea ce tatea utilajelor care sînt an activitatea şl stilul de mun încăperile organelor de mi telierul C.F.R. Petroşani,
as folcloric ; a condus la realizări mai jumătate de experimentare corate de ele. Problema cred că, lucrătorii formaţiunilor liţie pentru primirea publi apoi echipa de reparaţii
viaţa; 10,45 bune in utilizarea mijloacelor cu fiecare dintre aceste com că este posibilă de rezolvat de evidenţa populaţiei au cului şi ghişeele formaţiuni
11.00 Buletin de mecanizare. Avem defi plexe sînt net superioare a- desfăşurat şi desfăşoară un lor de evidenţa populaţiei la de la gara Subcelale. tn
Din cînteccle cienţe în special de natură tît ca producţie cît şi ca şi ar trebui luată în studiu care lucrează cei mai com zadar. Am întrebat o
11,20 Avan- organizatorică, caracterizate productivitate, care a fost mai cît mai urgent. Mă alătur mare volum de muncă în in petenţi lucrători cunosc o
)-Tv. ; 12,00 îndeosebi prin faptul că la mare cu o tonă şi jumătate propunerilor făcute în con teresul cetăţenilor, lărgin- cantonieră de tură de ce
i; 12,05 Din sfătuire de a se manifesta du-li-se sfera atribuţiunilor afluenţă continuă a cetăţe nu se repară pompa ?.
rului nostru ; acelaşi strat, la acelaşi gen pînă la 3t/pdst, în funcţie de serviciu prin apariţia în nilor şi o primire plină de „Noi am iăcut rapoarte
iterpretative ; de abataj, avem realizări cu de diversele etape parcurse. grijă deosebită — la asimi 1972 a Legii 14 privind evi respect şi solicitudine din
3; 15,00 Stu- variaţii şi fluctuaţii mari. In ceea ce priveşte combi lare — faţă de calitatea hi denţa militară, şl în urma partea oamenilor de la ghi multe. Nu ţine nimeni
Radiojurnal ; In scopul eliminării unor nele, rezultatele cele mai draulicii, prelucrării elemen modificărilor aduse Legii şee. seamă de ele* — ne-a
e economice; astfel de neajunsuri am tre bune le-ăm obţinut cu com telor de etanşare de la
tntec nou — cut la unele modificări în binele modificate după prin furtun şi a elementelor de 5/71 referitor la aplicarea re Ut. col. LI VIU MOISĂ spus. Atunci, zicem noi,
17.00 Buletin filtrare ’ care să asigure o gimului de evidenţa popu nu-i păcat că s-a con
nstnimentişti orientarea privind organiza cipiile de la Lupeni, în sen funcţionalitate corespunză laţiei şi condiţiile stabilirii şeful formaţiunii judeţene struit, dacă apă tot nu-i...
are:Ion Lă- rea şi conducerea brigăzilor. sul reducerii vitezelor perife domiciliului în .oraşele mari. de evidenţa populaţiei
cntru patrie; După experienţa de la Lu- rice şi înlocuirii cuţitelor. Ar toare. {Un grup de navetişti).
;te mari sub peni, în unul din abatajele trebui însă reţinută, în des Expunînd principalele pro
— cîntece dotate cu complex, începînd făşurarea activităţii viitoare, bleme eu care ne confrun ÎN „POM" î
0 Orele serii: cu luna decembrie, conduce necesitatea unor îmbunătă tăm o facem cu dorinţa de a
ai cîntecului ţiri în continuare ale orga
Lrigfeaca Stoi- rea brigăzii a fost încredin soluţiona dificultăţile pe care Ion Auriceanu, sudor
eta économi ţată unui tovarăş cu pregă nului de tăiere. Am propune le întâmpinăm. Ne exprimăm la O.S.M. I din C.S. Hu
ste sonore ; tire de maistru- electrome în acest sens ca institutele totodată angajamentul de a
o oră; 23,00— canic, care posedă cunoştin de specialitate să ia în ob face totul în continuare, de nedoara, şi-a confecţio
muzical noc- ţele necesare şi în domeniul servaţie fenomenele negative a ne preocupa mai mult, mai nat la locul de muncă
mineritului. S-a asigurat ast rare, practic, nu sînt posibi responsabil de problema me un cuier pe care a în
: 18,00 ACtua- fel o conducere competentă, le de constatat decit după canizării în Valea Jiului, ca cercat să-l scoată din
18,10 Ciută corespunzătoare nivelului cel puţin o jumătate de an să răspundem eforturilor unitate. Nu a izbutit liind
şan şi Ion înalt, de complexitate a in de utilizare, dar care necesi mari, economice şi financia
a un fagure stalaţilor, o întreţinere bună tă o rezolvare obligatorie, re, pe care conducerea parti surprins de paznicii Du
emisiune de a utilajului, o mai bună pre după părerea noastră. dului şi statului le fac pen mitru Grosu şi Victor
literară; 18,40
zicii uşoare ; venire a deficienţelor şi ca Legat de combine îmi exprim tru dotarea minelor noastre. Traşcă. Cuierul era pen
i fericită“ — atare rezultatele au crescut regretul că nu am avut po tru hol, lucrat artistic
ată zilei de lună de lună. S-a obţinut o sibilitatea să utilizăm şi la Ing. GHIiORGHE GIUCLEA
,Ce ştim dc- productivitate medie de 10-11 mina Aninoasa combina cu directorul I.M. Aninoasa din lier lorjat, înflorat şi
isiune de e- costa cam 600 de Iei. Nu
alist-ştiinţifi- era un cuier. pom. Cu
remii; 1.9,40— LA SEMNALELE CRITICE ALE ZIARULUI NOSTRU
oniereşti. toate acestea I.A: se
ORGANELE VIZATE RĂSPUND altă, vorba unui hîlru,
în „pom“ !
IA: AZI, CENTRALA MINEREURILOR DEVA TALMEŞ-BALMEŞ
In lpgftturit cu articolul „Ce lua aprovizionarea directă cu acţiona energie la contractări.
inc; eprniueţl pentru Onorarea diverse materiale : lemn de mi In legătură cu utilajele pentru Cam acesta este aspec
în Ioo’ h la termen a contractelor eco nă, prefabricate din beton, bi care se fac eforturi de asimi tul interior al magazinu
, uimi' nomice“ ?, prin care se sesi le de moară ctc., redueindu-se lare în ţară, C.M. Deva spri
(Arta, , Hu zează tutele aspecte din activi distanţa de transport auto cu jină unităţile constructoare de lui ce-şi zice universal,
ilele Afrodi- tatea I.M. Hunedoara, vă comu 40 km (dus-întors) pentru un maşini in soluţionarea greută din Orăşlioara de Sus.
plzeci de Tiu nicăm : „C.lVI. Deva a Între volum de cea. 30 000 mc şi ţilor ce apar. Pentru ea proce
itul) ; Poliţia prins o serie de măsuri în spri descongestionindu-se in acelaşi In raliuri claie peste
rta); Al trei-' jinul unităţii peniru eliminarea timp baza de aprovizionare din sul de producţie să nu fie a- grămadă, găseşti ele toa
- seriile I-II neajunsurilor semnalate. Ast Deva, care soluţionează" mai bi fcctat dc lipsa acestor utilaje, te : rechizite şcolare
; PETRO- fel, pe linia desfacerii produc ne problemele unităţilor minie C.M. Deva a intervenit, a ob
ilea stol (LJ- ţiei dc talc şi dolomiiă s-a ac re eu gestiune economică in ţinut şi a dotat I.M. Hunedoara printre conserve şi bor
imi ntb .'.lor — ţionat atit la Regionala C.F. terna din cadrul centralei, a- în timpul util şi în cantităţi cane cu compoturi, ouă
Noiembrie) ; Timişoara, cît şi Ia I.T.A. Deva tribut pentru care a şi fost corespunzătoare cu motoare
lă (Republi- pentru asigurarea mijloacelor creată această bază. pentru locomotive, instalaţii dc printre obiecte de fieră
Expresul de de transport in ritmul şi la ni Referitor Ia contractele nri- forat suitori etc. rie, dulciurile printre
I) ; Optimiştii velul prevederilor contractuale. vind achiziţionarea de utilaje In continuare, C.M. Deva va cărţi (sau invers) şi nici
Vulcan : S-au făcut intervenţii Ia bene şi instalaţii, din analiza efec acorda atenţie mai mare colec
oresc); LO- ficiarii care, din cauza nedes- tuată a rezultat că pentru in tivului de la I.M. Hunedoara curăţenia n-o dă aiară
ii diploma- cârcârii în timp a vagoanelor, stalaţia de împins vagonelc — pentru ea acesta să poată so din magazin pe lucrăloa-
srul) ; PE- blochează staţiile de destinaţie. pe care întreprinderea nu a luţiona corespunzător sarcinile
au nici unul In privinţa utilizării mai raţio prevăzut-o în plan — sînt ne de plan. rea gestionară Aurelia
ANINOASA: nale a parcului auto propriu, cesare să se depună eforturi Mulţumim tovărăşeşte, pe a- Mihăescu. Cetăţenii aş
revoluţionari biroul executiv al C.O.M. de la prin compartimentele de spe ceastă cale, redacţiei ziarului teaptă ziua fericită cinci
URICANI : C.M. Deva a dispus amenaja cialitate spre a se procura în
Noiembrie); rea şi sistematizarea rampelor timp util. Pentru o serie de „Drumul socialismului“ pentru cineva va pune rnîna pe
imintirilor — închiriate dc I.M.H. in gara utilaje reclamate de procesul sprijinul acordat“. (Semnează De peste 12 ani, Szucs Ştefan este frezor Ia I.C. Orăş-, mătură...
directorul general al C.M. Deva,
•aua roşie) ; Hunedoara, pentru a putea pre de producţie s-a dispus a se ing. IO AN POPA). tie. A fost mereu apreciat ca unul dintre cei mai buni me
ârina Teodo- seriaşi. Foto : VIRGIL ONOIU
ven'turile lui
ira); GEOA-
rsarul din
riţi fără vi-
iltură); HA- Ultima duminică a lunii A cam lăsat de dorit. Deşi
de tăcere mai a iost zi de plin se Aprovizionarea şi serviciile la locurile de
UZI: Trenul autobuze au iost multe, to
vLAN: Con- zon estival. Soarele torid, tuşi ele nu au făcut faţă
Casa de cul- apa, ozonul, au atras în cerinţelor, de unde con
l : Căsătoria zona de agrement de la agrement să fie organizate ireproşabil
A: Johnny cluzia că este nevoie ele o
irîs în plină lacul de acumulare Cinciş mai bună organizare, mai
TELITJC : sute de siderurgişli, con ales la transportul spre ca
mos (Mine- structori, mineri, împreună resciil împrejurimilor. Spre al căror ciori benevol nem că în acesta zile fru plus pentru a-i scoale pe
: Sărbătoa- a vedea ce li s-au oierii să. Pot să contribuie la a-
luncitoresc). cu familiile lor. Sînt ase pentru a ne crea bună dis moase de vară unităţile oameni din oraşe, pentru ceasla şi călătorii. Dumi
menea ieşiri la iarbă ver acestor oameni at muncii poziţie îl apreciem foarte care asigură servicii de a- a-i îndemna spre locurile nică, unii, certaţi cu etica
de prilej de delectare şi pentru a se simţi bine, am mult. limenlaţie publică la locu de agrement unde îşi pot' şi civilizaţia, nu voiau
rcconlortarc, cum ar tre stat dc vorbă cu unii din Irinuş Bujor, lăcătuş la rile ele agrement, în mod reface mult mai bine ener să-şi cumpere bilele, alţii
•A bui să tie ? Să încercăm tre ei. Electricianul Ion uzina cocsochimică, ne obligatoriu să fie aprovi gia consumată înlr-o săp-
un răspuns în cele ce ur Oprişa, de la staţii şi re spunea cam aceleaşi cu zionate prioritar. Nu este tămînă de muncă. se aşezau în faţa maşini
lor. Cîţiva huligani sîni
mează. ţele O.S.H., ne spunea : vinte cu privire la apro de conceput să găseşti be
abil pentru — E drept, azi au iost — Nici la popasul turis capabili să strice calitatea
o : Vreme Am înlîlnit la Cinciş, vizionare. re şi băuturi răcoritoare tic — ne spunea Elena Mi- unui serviciu, să enerveze
Iduroasă cu printre alţii, pe maistrul foarte mulţi oameni aici, La cabana „Izvoarele“, la toate bufetele din oraş haly — nu a fost onorată
ptea şi di- dar aprovizionarea cu ră în jurul orei jŞ nu mai gă în vreme ce, la locurile de oamenii de bună credinţă,
irar noros oţelar Tiberiu Pascu, pe integral comanda pentru care, fără asemenea inter
id izolat vor fierarul betonist Simion coritoare şi bere ă fost sim nici o sticlă dc bere agrement, oamenii se calcă bere şi răcoritoare. In ju
ploaie şi se Napău, sudorul Simion Po- slabă. La casa de odihnă sau dc răcoritoare. pe picioare aşleptînd la rul orei 17 nici aici nu se venţii nedorite, ar putea
r
Icărcări e- a sidcrurgiştilor, de exem — Am primit doar 15 rînd o sticlă cu lichid ră mai găseau asemenea pro participa mai bine la rea
crindină.. povicl, zidarul şamotor plu, de Ia ora 12 n-am lăzi de bere, spunea P. coritor şi enervîndu-se în lizarea unui transport în
irioderât din Cornel Albu, pe turnăto duse.
atura mini- mai găsit bere. Nu era rău Poenaru, şeful unităţii. loc să se simtă bine. Poa Cîteva cuvinte despre comun în pcricctă disci
ii 16 grade. rul formator Ioan Anuşca dacă comitetul sindicatu Ştiţi, repartiţia... te că şi repartizarea în a- plină.
xim5 : între şi pe mulţi alţii, profilînd' lui nostru ar Ii dirijat aici TbChlai vorbind de re cest fel a fondului de mar transportul în comun la, ION VLAD
Dimineaţa corespondent
văi. de aerul ozonat, de pito- şi cîteva formaţii artistice, partiţie ăm vrea să spu fă va constitui un motiv în şi de la zona de agrement.