Page 30 - Drumul_socialismului_1979_06

¿iii * 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 7

Se pregătesc pentru marea familie muncitorească

Sala de festivităţi a sec­ căştile, apoi, pe grupe, sînt si şoimilor patriei din loca­
ţiei Turnătorie, din C.S. repartizaţi la locurile de litate. Şi dacă observaţi,
Hunedoara. Se face pre­ muncă, in diferite puncte sîntem îrl majoritate fete. 32.00 Te!
zenţa. Apoi purtătorii cra­ ale secţiei. Sub îndrumarea tovarăşului 12.05 Cu
(Urmare din pag. 1) unităţi din judeţ se mani­ lăsa ca lucrurile să meargă vatelor roşii cu tricolor, „îmi plac aceşti pionieri maistru C. Stancovici exe­ 12.25 Cuj
12.45 Re]
printre care recunoaştem
festă încă lipsă de preocu­ de la sine, să nu se mulţu­ pe Marcela Berbinschi, Eu­ — ne spune inginerul D. cutăm miezuri pentru la­ 13.05 Coi
uni
Vulpescu,
secţiei.
şeful
minoare, lagăre şi saboţi“.
soluţionat o seamă de pro­ pare pentru calitatea pro­ mească cu constatarea feno­ genia Verman, Rodica Ga- Sînt harnici, s-au deprins „Noi, intervine Doina Stoi­ 14.05 Coi
bleme care influenţează ne­ ducţiei, pentru folosirea e- menelor, ci să adopte per­ vrileseu, Doina Stoica, Ma­ bine cu munca. I-am mai ca, am format şi turnat trai
14.25 Roi
văzut de citeva ori. Ştiu să
mijlocit procentul de scoa­ conomicoasă a energiei şi manent o atitudine activă riana Bulimar, Rodica Sasz, execute miezuri, le place piese din aluminiu. Cunoaş­ 14.45 ŞCO
tere, nivelul calitativ ţii la­ combustibililor, pentru întă­ faţă de întregul mers, sti- Viorel Vaida etc., elevi în să pună mina pe lopată, tem şi metodologia formă­ 15.05 Fes
clasa a VlII-a, prezintă
„CI
rii şi turnării pieselor din
minatelor, productivităţii şi rirea spiritului de ordine mulînd iniţiativa şi răspun­ pentru a aşeza nisipul în fontă şi metale neferoa­ 15.45 Un
al consumurilor, regimul de şi disciplină în gospodărirea derea în muncă şi cornbă- maistrului C. Stancovici, .forme“. se“, adăugă Viorel Vaida. pro
fişele de pontaj. In sală
Ii privim. Ne incintă dă­
funcţionare a agregatelor şi bunurilor, respectarea teh­ tînd cu fermitate tot ce este domneşte liniştea, o adevă­ ruirea acestor copii faţă de Aceşti pionieri dovedesc 36.05 Mu:
16.35 Ag<
altele. In toate aceste di­ nologiilor de lucru. înapoiat, perimat, să ajute rată disciplină muncito­ munca din turnătorie. fapte, talent, fantezie, do­ 16.45 Stft'
recţii există programe con- Vorbind despre asemenea efectiv .colectivele de oa­ rească. Intrăm în vorbă cu Eu­ rinţă de a munci, pentru a sclc
• Dac
ţinînd măsuri concrete, cu­ fenomene, secretarul gene­ meni ai muncii în soluţio­ După citeva indicaţii pe genia Verman. „Noi sîntem fi mîine demni în marea • Fot*
prinzătoare, capabile să re­ ral al partidului sublinia narea problemelor de care linia protecţiei muncii, ei, membrii cercului turnăto­ familie muncitorească a ţă­ nah
zolve problemele, dar mul­ că, din păcate, mai sînt or­ depinde soarta producţiei. pionierii, îşi aşează pe cap rie de la casa pionierilor rii. (I. Vlad, corespondent). cur»
For
te dintre acestea sînt date ganizaţii de partid care des­ La îndemîna organelor şi zurr
Mut
uitării, multe probleme ră- făşoară o activitate în ge­ organizaţiilor de partid stă 17.50 Ciul
mînînd astfel pe un drum neral, care nu înţeleg că o multitudine de forme şi Utilajele din imagine randament, stau şi rugi­ 18.35 Săp
lung de rezolvare. problemele nu se pot solu­ zac părăsite de multe luni Fotocritică nesc, cînd ar putea fi de 18.50 tern 1001
în Valea Jiului, producţia ţiona decît printr-o muncă mijloace organizatorice şi de zile pe strada Rîndu- folos. Se va găsi cineva 19.00 Tele
politico-educative prin care
de cărbune nu se află încă concretă, directă, împreună nicii, din Deva. Se pare că duri şi siguranţa circula­ să le scoată la treabă, ori 19,20 Tele
la nivel corespunzător la cu comuniştii, cu masele de pot şi trebuie să determine aparţin Secţiei întreţinere, ţiei. Automacaraua, cister­ nu mai trebuiesc nimă­ 19,55 Pub
oameni ai muncii. o largă şi entuziastă mobi­ 20.00 Film
Dîlja, Livezeni, Aninoasa şi reparaţii drumuri şi po- na, celălalt utilaj de mare nui... Epis
Bărbăteni, ceea ce afectea­ Trebuie să acţionăm cu lizare a colectivelor de oa­ ''0,50 Intll
riac
ză realizările pe întregul mult mai multă hotărîre în meni ai muncii la îndepli­ 21.35 Tele
direcţia întăririi răspunde­ nirea zi de zi a sarcinilor
bazin. Şi aici, organizaţiile rii în muncă, a disciplinei « Spot
de partid, organele de con­ de plan şi a angajamente­
şi ordinii în toate sectoa­ lor asumate în întrecerea
ducere colectivă dispun de rele, subliniază tovarăşul
planuri de măsuri, în func­ socialistă. Trebuie ca aceste
NiCQlae Ceauşescu. Să insis­ pîrghii să fie utilizate cu
ţie de care s-au asumat an­
gajamente în întrecerea so­ tăm pentru dezvoltarea spi­ maximum de intensitate, cu
ritului critic şi autocritic, perseverenţă, urmărindu-se
cialistă. înfăptuirea unor pentru analizarea temeini­ BUCUR
măsuri însă întîrzie, grevînd creşterea eficienţei în toate dioprogra
că a lipsurilor. Radio jura
asupra producţiei de cărbu­ Una din cerinţele cele mai domeniile de activitate. Ma­ preş ei; 8,
ne. rile evenimente pe care le diilor; 9,0
stringente ce se impun este întîmpină în acest an popo­ 9.05 Am
Există încă o, seamă de întărirea continuă a exigen­ rul nostru — a 35-a aniver­ Buletin d
probleme în unităţile de ţei revoluţionare în întrea­ sare a eliberării patriei şi vis ta Iii
Legenda
industrie uşoară, la con­ tin de şti
ga activitate. Conducînd ne­ al XII Congres al partidu­ tural; ll,
strucţia de maşini miniere, 11,35 Av,
la întreprinderea de lianţi, mijlocit economia, viaţa so­ lui — trebuie să fie întîm- TV; 12,00
cială şi spirituală a colecti­ pinate cu rezultate consis­ 12.05 Din
la producţia de panouri Iui nostr
mari la I.M.C. Deva, de velor de muncă, organele tente în toate sectoarele, de componist
buşteni şi celuloză la şi organizaţiile noastre de către toate colectivele de lovski; ]
15,00 M
I.F.E.T. şi altele. In multe partid au datoria de a nu muncă din judeţ. Radio jurn
divertismi
rii; 20,00
O prezenţă inedită în Valea Jiului cintece de
lodii con
în Româr
w A sonore; S
22,30 Muzi
TELEVIZIUNEA INDUSTRIALA IN SUBTERAN Buletin
Non stop
TIMIŞSO.
scoase pentru reparaţii uti­ muncii. Ţelul imediat ur­ litatea ra
Un experiment care se cere continuat cu lajele. Alte camere de luat mător, pe măsura rezolvă­ populare
mai multă îndrăzneală. Considerente tehnico- vederi vor fi introduse în rii unor probleme de ordin naţionalii;'
economice şi de securitate a muncii reclamă punctele vitale pe fluxul de tehnic, este introducerea re; 18.30 J
rele Iui
grăbirea introducerii televiziunii industriale la transport din mină, precum camerelor de luat vederi Criş; 19,
toate minele. şi la suprafaţă pentru ur­ la fronturile de lucru mai cîntă“ —
mărirea transportului con­ importante, pentru a ur­ fuzat, oi
Anului In
tinuu, activităţii funicula- mări îndeosebi fluxul de pilului. Re
La camera ' dispecerului zează preocupările colecti­ rului de steril, în depozitul producţie în abatajele cu gineanu.
de la mina Paroşeni a a- vului minei Paroşeni în a- de lemn şi în circuitul va- mecanizare complexă.
părut un element inedit. Pe cest domeniu ? goneţilor care transportă Extinderea mecanizării,
ecranul unui televizor se In atenţia noastră — spu­ piatra. Pînă la. sfîrşitul a- modernizarea tehnologiilor
succed fără întrerupere i- nea tovarăşul inginer Ioan nului vom avea în funcţiu­ de lucru din subteran şi de
magini cu mineri şi cărbu­ Besserman, inginer şef al ne cinci camere de luat la suprafaţă, necesităţile im­
puse de creşterea indica­
vederi. Cînd va funcţiona
ne. Ai putea crede că este minei — stă montarea unei întregul sistem, conducerea torilor tehnico-economici şi
vorba de o transmisiune a camere de luat vederi tot întreprinderii va putea ur­ de îmbunătăţirea securităţii
la orizontul 425 în rampa
televiziunii. Dar camera de mări în direct cu ajutorul muncii reclamă grăbirea seriile i-ii
luat vederi este instalată puţului auxiliar, pentru televiziunii funcţionarea u- introducerii şi generalizării ianuarie
urmărirea transportului de
intr-un punct din micul'u- material şi de personal la tilajelor şi instalaţiilor, sistemului de televiziune I R I G A Ţ I I L E DOARA :
nivers subteran al Paro- desfăşurarea activităţii de industrială la toate unită­ f inie (Flac
şeniului şi serveşte scopu­ acest orizont. Prin monta­ producţie şi va putea inter­ ţile . miniere din bazinul ii batic (S i d
Mărin mili
rilor producţiei. Televiziu­ rea unei camere de luat veni mai operativ pentru carbonifer al , Văii Jiului. lucrarea cea mai „la zi caterina
Primul pas a fost făcut la
vederi la acest’loc de mun­
nea industrială a devenit o că putem urmări punctua­ respectarea proceselor teh­ Paroşeni. El se cere urmat structorul)
prezenţă reală în Valea litatea intrării oamenilor nologice şi a normelor de de alţii mai îndrăzneţi la Police Py.t
I-II (Unire
Jiului. Desigur, deocamda­ protecţia muncii, pentru soara întregului bazin. riile I-II
tă este vorba doar de un în mină, aprovizionarea cu prevenirea şi înlăturarea a- în agricultură Toiul peni
început. De un experiment. materiale, modul în care variilor, pentru conducerea blical; LU
Dar o realitate totuşi. în sînt introduse în mină sau mai bună a producţiei şi a C. MAGDALIN problemă
camera dispecerului de la (Urmare din pag. 1) castraveţilor şi culturilor ral): oame
mina Paroşeni, pe ecranul furajere. Unităţile . din a- (Muncitorc
televizorului se poate ur­ In unităţile consiliului u- ceastă comună sînt ajutate Al patrule
resc): LOI
mări în permanentă cum nic agroindustrial Geoagiu cu utilaje şi de către unita­ de Buftea
funcţionează banda nr. 2 de se depun, de asemenea, e- tea militară de pompieri. NOARA ; .1
1 000 mm de la orizontul forturi susţinute pentru a resc) ; URK
425, cind • porneşte, cum Inţelegînd însemnătatea întoarcere
merge, cit cărbune trans­ iriga suprafeţe cît mai mari deosebită a acţiunilor ce BRAD ; VI
portă, cînd se opreşte cît de legume, cartofi, hamei şi trebuie întreprinse pentru a T-IT (Şleau
TTE : corn
staţionează. Dacă nu vine plante furajere. Potrivit asigura irigarea unor su­ clar dp lu
cărbune pe bandă înseamnă programului de acţiune sta­ prafeţe cît mai mari de te­ varia /Flac
că au apărut probleme în bilit, la C.A.P. Geoagiu şi ren, organizaţiile de partid BAI : Un n
abataj, sau dacă se opreşte Aurel Vlaicu, precum şi la şi conducerile unităţilor a- tat. seriil
banda înseamnă că sînt ferma de stat de hamei din gricole.sînt chemate să de­ cultură); ]
amintirilor.
probleme cu transportul şi, Romos este asigurată func­ (Popular) ;
în funcţie de . situaţie, con­ ţionarea fără întrerupere a pună eforturi'susţinute pen­ tei palide;
ducerea minei, conducerea tru organizarea temeinică a de aoă (Ca
sectorului respectiv iau o- aspersoarelor şi motopom- formaţiilor de udători, care STMF.RTA :
perativ măsurile necesare. pelor. Mecanizatorii Ion să lucreze în cîte două şi trei roşul): XIA J
Deocamdată televiziunea Bocci, Ion Boaru şi Ştefan schimburi în scopul irigării Don .Tuen
LARI: Ave
industrială cu circuit în­ Munteanu se preocupă în­ zi şi noapte a culturilor a- 1 Juan (Mine
chis în mineritul Văii Jiu­ deaproape de respectarea
lui se află în faza de în­ normelor de udare. Coope­ gricole, fie prin folosirea
ceput, de căutări, de încer­ ratorii din Aurel Vlaicu din plin a amenajărilor
cări, de experimentări. Co­ existente sau prin instala­
sînt ajutaţi cu două moto-
lectivul de muncă de la pompe şi de către C.S. Hu­ rea de utilaje pe cursurile
mina Paroşeni s-a dovedit nedoara — unitate patrona- de apă în vederea udării
mai întreprinzător, mai în­ prin brazde. Fireşte, spe­
Timpul pr
drăzneţ. Prima cameră de toare. cialiştii din unităţile agri­ 9 iunie : Vi
luat vederi funcţionează cu Datorită măsurilor între­ general insl
succes, servind atît scopu­ prinse de comitetul comu­ cole poartă o deosebită răs­ variabil. Vo
rilor experimentale cît şi nal de partid din Băcia, pundere pentru aplicarea în locale de pi
intereselor practice ale pro­ precum şi ajutorului acor­ cele mai bune condiţii a descărcări ci
ducţiei. Şeful echipei de e- dat de consiliul unic agro­ programelor de udare, in­ Vîntul va
lectricieni Ion Ungur, cu industrial Simeria, la coo­ tervenţia operativă şi efi­ din vest.
Temperatul
oamenii specializaţi din cientă pentru combaterea fi cuprinsă
formaţia sa de lucru, teh­ perativa agricolă din Băcia secetei constituind o cerinţă grade, :ăr cc
se asigură irigarea culturii
nicianul electromecanic La- 13 şi 18 grac
zăr Drăgan, inginerul Pe­ de sfeclă, iar la C.A.P. Tîm- de maximă acuitate pentru a Pentru 10 ş
tru Voinca, şeful serviciu­ pa aspersoarele au fost pu­ asigura obţinerea unor re­ mea va ii ir
bilă cu ceru:
lui electromecanic şi alte se în funcţiune la irigarea colte sporite la hectar. cădea aver
cadre de muncitori şi spe­ ploaie însoţit
cialişti acţionează cu pasiu­ electrice.
ne pentru a pune în cît UN NOU MAGAZIN La munte,
i,mai scurt timp tehnica S- lă cu cerul t
^Jectronică în slujba pro- «mSSmmm La Vulcan s-a deschis, la ia dispoziţia celor mici un Vor cădea a
îî&iiUcţiei de cărbune. i , La mina Paroşeni a apărat un element inedit: îl confirmă ecranele televizoarelor din începutul acestei luni, un bogat sortiment de articole însoţite de c
trice.
Sg obiective Imediate vi­ ¡camera dispecerului. Foto : A. LICIU nou magazin. Destinaţia lui de îmbrăcăminte pentru co­
— copiii. Noua unitate pune pii.