Page 31 - Drumul_socialismului_1979_06

® SIMBAtA, 9 IUNIE 1979 PsiS. 3

Mai nou, Ia.Hunedoara au APEL LA I.R.E.
apărui pe firmamentul mo­ Un colectiv mic si inimos DEVA
dei motorizate, numeroşi
VIZIUNE motociclişli — mai vinjoşi i
sau mai piperniciţi, instalaţi Cooperatorii din Măr-
pe motorete (cei mai mulţi) lineşli (aşteaptă aproape
sau pe motociclete — a că­ Autobaza nr. 1 marfă De­ şi ca ani şi în meserie — cIc an an de zile pentru
ror deviză este : ieşirea din va a cucerit în anul 1978 Ionel Bota, Constantin Dia- ca să pună in funcţie
limbă spaniolă Mihai Beniuc comun. Cum, in ce chip titlul de unitate fruntaşă în conici şi alţii. Subunitatea
limbă franceză las ca frunza“ i Mai intii, prin modifică­ instalaţia de muls meca­
TV.: Femei In rile aduse propriilor auto­ întrecerea socialistă dintre deserveşte Trustul de con­ nic şi tocăloarea de iu-
i vehicule pe două roţi : autobazele întreprinderii de strucţii Hunedoara, Baza raje. Tot de atunci au
de prinz ghidoanc sistem „coarne de transporturi auto Hunedoa­ judeţeană de aprovizionare
idenţii judeţeni Nicăieri poate ca la auto­ greu îl recunoşti pe Beniuc 1 capră“ cu o sumedenie de depus comandă şl au a-
rul „Cintecelor de pierza­ de altădată : „Eu sînt faţă .’ ra, iar printre unităţile ca­ tehnico-materială, Direcţia chilal costul lucrurilor
pitorească nie“, poezia nu s-a consti­ de voi ca un părinte/ Ce ţ re şi-au adus un substan­ judeţeană de drumuri • şi necesare racordării la
ontemporană tuit mai ostentativ intr-o rost mai are să vă zic : l ţial aport la obţinerea aces­ poduri, precum şi alte u- reţeaua electr ¡că, care
1 naţional expresie a unui eu surprins Nainte/ Există oare drumul nităţi din Simeria şi din lo­
i României“ de obicei în ipostazele sa­ îndărăt?/ Noi ne găsim în7| tui titlu se numără şi Auto- trebuie executate de că­
văzut de a- coloana din Simeria. Colec­ calităţile din jur. Ea n-a tre I.R.E. Deva.
- reportaj le exteriorizate. Poetul de­ timp departe hătV înregistrat de multă vreme Pentru rezolvarea cit
i publicitate buta — într-o perioadă în O aşa numită poezie ânţ tivul amintitei subunităţi
culturală care marile experienţe ale vîrslă constituie pretextul «1 nu e prea mare — este reclamaţii cu privire la ca­ mat grabnică a problemei I
- emisiune de limbajului poetic se consu­ încercării vechilor corzi. * alcătuit din 37 de condu­ litatea transportului asigu­ cooperatorii tac din nou
l sportive maseră sau erau pe punc­ Tonalităţile poeziei sînt u-l! rat beneficiarilor amintiţi şi apel ia I.R.E. Deva, care
tul de a se încheia cu con­ neori convingătoare şi asta), cători auto şi din 7 mese­
tarnaţional. Fi- secinţe dintre cele mai a- riaşi de întreţinere — însă altora. Dealtfel, absenţele sperăm de această dată
ei Campionilor cînd poetul nu versifică cabluri nepoziţionate ; scoa­ nemotivate, ca şi alte aba­ va ii auzit şi înţeles.
: Nottingham preciabile — cu o poezie excesiv enunţuri simple saucl terea filtrelor din tobele de se remarcă prin strădania teri de la disciplină au dis­
- Malmo. Re- care, estetic, se plasa în nu caută soluţii la nivelul», eşapament; aparatură inu­ neîntreruptă în muncă pen­
>rimit de la plină contemporaneitate a „scrierii“. Se pot reţine în ţi tilă, montată peste tot unde tru îndeplinirea sarcinilor părut aproape complet din
tradiţiei prin felul în care viaţa subunităţii.
neretuluî Beniuc miza pe tonalitate, acest sens versuri frumoa-i' mai rămîne un locşor gol; ce-i revin, prin preocupa­
picturi dintre cele mai nă­
a politică in- pe sublinierea nuanţelor se ca acest „vine bătrîneţeal struşnice pe rezervoarele de rea de a asigura servirea Cuvinte aparte, la fel de
infcrnaţională înaintea oricărei atenţii, ca o seară“, dar poetul este ( benzină sau pe aripi, pen­ apreciative, pot fi spuse şi la
eri mai interesant atunci cînd / beneficiarilor în cele mai adresa celor ce asigură bu­
faţă de textualitate, dinco­ tru a da acestora — cit de bune condiţii, prin discipli­ N-A ASCULTAT
lopedia lo deci de intenţia versului se rememorează ; vechile \ cit — iz de „mari maşini nă şi responsabilitate în în­ na funcţionare a mijloace­
de concurs“.
e „memorabil“. Fiindcă Be motive şi sintagme sînt re-l Odată cu aceste inovaţii, lor de transport. Deşi con­ SFATUL
il : „Rădăcini“ niuc, refuzîndu-şi, parado­ puse în circulaţie într-o ! molorizaţii-indiferent că po­ treaga activitate. PRIETENILOR...
3 xal, poeziile, îşi conturează modificare de atitudine :ţ — Avem un colectiv cu diţiile în care se efectuează
■u Corinn o operă, cu mari reuşite şi „Desprins din sat cu nu i sedă o mică motoretă sau care ne mîndrim — ne spu­ reparaţiile nu sînt prea Constantin Lcizăr, din
o mare motocicletă — tre­
l căderi pe măsură, de fapt m-am vrut mai mare/ Şi] buie să facă neapărat pe nea maistrul Schultz Frede- propice, deşi piesele de Hunedoara, a intrat in
un limbaj de comunicare a azi mă simt chiar dacă nul voinicoşii. Ceea ce practic ric — care are o caracteris­ schimb se procură cu greu­ posesia permisului de
ipostazelor eului său empi­ mai tare/ Tot un sătean ce / înseamnă : a ambala in per­ tică importantă : e foarte tate (aici se simte nevoia conducere în vara anu­
manenţă ia maxim motoa­
ric. crede că din sat/ Privim ^ rele, a băga — ziua — spai­ unui mai substanţial' ajutor lui trecut. Bucuria sa a
Convingerea că poezia spre viitoru-ndepărtat“. i ma in pietoni pe Ia tre-, inimos şi nu concepe nerea- din partea Autobazei nr. 1 lost mare. Şi a sărbălo-
există dinaintea textului nu In mare, volumul „Vă las i cerile marcate (prin viraje, lizarea sarcinilor de plan. Deva) mecanicii auto — ril-o cu prietenii la un
de
maeştri,
mari
pe
se mai materializează în re­ ca frunza“ nu este repre- l muchie de cuţit) iar noap­ Cifrele ce alcătuiesc bi­ dintre care se remarcă Ioan pahar. Atunci, prietenii
zenlativ pentru poet; el ră- Z
centul volum, „Vă las ca tea pînă la ore tîrzii, a ve­ lanţul pe primele luni din l-au sfătuit că în viilor
frunza“, prin poemele scon­ mine, în cel mai bun caz, 1 rifica decibelii aşa-zi.şiior Zudor, Octavian Josan, A-
I : 6,00 Ra- tate. Tonul sfătos, axat pe o invitaţie la lectura ade- l bolizi sub ferestrele şi bal­ acest an relevă justeţea a- dam Lingurar şi electricia­ trebuie să se abţină de la
limineţii; 7,00 o didactică robustă şi sim­ văratei poezii a lui Beniuc. coanele locatarilor. O con­ firmaţiilor interlocutorului ,,una mică", cînd e la
8.00 Revista ţ diţie esenţială a acestui te­ nul Francisc. Caluza — îşi volan. Şt şoierit buni
irierul melo- plă, îşi trimite aici doar ribilism : ieşirile pe străzi­ nostru. Planul la capitolul fac cu prisosinţă datoria e- respectă legea. Coslică
etin de ştiri; ecouri palide în care cu MIRCEA MOŢ ţ le Hunedoarei, sau pe dru­ venituri din transport a fost fectuînd reparaţii de bună
radio; 10,00 murile ce duc Ia lacul „Cin- îndeplinit în proporţie de n-a ascultat însă stalul.
ri; 10,05 Re- ciş“ trebuie să aibă loc — calitate şi într-un timp In urmă cu cîlva timp a
radio; 10,40 107 la sută, iar cel al tone­ scurt.
•; 11,00 Bule- de regulă — in „stol“ şi lor transportate a ' fost de­ lost depistat conducînd
,05 Atlas cul- in mare larmă, aidoma cio­ In aceste zile premergă­ autovehiculul 21-HD-3461
scoteca „U“; rilor care prevestesc vremea păşit cu 12 la sută. Un bi­ toare aniversării eliberării sub influenţa alcoolului.
rea.
tnieră Radio- Print si cerşetor lanţ care a fost obţinut prin patriei micul şi inimosul Permisul i-a iost restituit
tin de ştiri ; Pentru a scăpa de emoţii, munca conştiincioasă a în­
ara folcloru- locuitorii Hunedoarei soco­ colectiv al Autocoloanei din după o lună. Dar după i.
,45 Medalion încântătoarea povestire a cepţie clară şi deplin vali­ tesc — la rindu-lc — că a tregului colectiv, dintre ca­ Simeria îşi amplifică efor­ numai cîteva zile iar a
Vasile Vese­ lui Mark Twain face parte dă, pornită de la constata­ sosit de acum vremea, ca re se remarcă conducătorii turile pentru a întîmpina iost găsit băut la volan.
le la 1 la 3; asemenea voinicoşi să fie
n-club; 16,00 — din 1881 pînă azi — din rea că opera lui Twain este readuşi... cu picioarele pe auto Eugen Borşei, Ilie marea sărbătoare, ca şi Acum şi-a luat rămas
16,15 Raclio- categoria lecturilor prefe­ eminamente cinegenică şi pămînt ; şi la propriu şi la Oprea, şoferi cu mulţi ani Congresul al Xll-lea al hun dc la permis...
1,00 Orele se- rate. Noua versiune cine­ aventurile paralele ale mi­ figurat ! vechime la activ, oameni partidului cu un buchet cît
de romanţe, matografică a povestirii cului prinţ Edvvard şi ale DUPĂ BUNUL PLAC
bună şi mc- „Prinţ şi cerşetor“ reţine lui Tom Canty pol deveni I. DANUŢIU ce constituie pilde de dă­ mai frumos de realizări.
itc: 20,30 Azi, ruire în muncă, urmaţi în­ In cartierul 30 Decem­
0,40 Cadenţe atenţia din două motive. pe ecran cel puţin atît de deaproape de mai tinerii — TR. BONDOR brie din oraşul Simeria
Radiojurnal ; Primul : regizorul filmului atractive ca filele cărţii. Şi,
dans ; 24,00 este Ricliard Fleischer, ca­ într-adevăr, filmul lui Flei­ există un chioşc aparţi-
iri; 0,05—6,00 re a semnat cîteva pelicule scher este foarte dinamic, ; nînd C.L.P. Hunedoara.
cal nocturn. « de real succes, cum ar fi bogat pigmentat, în care Această unitate esle mai
18.00 Aclua- „Tora ! Tora ! Tora !“ sau acţiunea alert desfăşurată l mult închisă decît deschi­
L8,10 Melodii recenta „Incredibila Sarah“ se polarizează în jurul i să, iar aprovizionarea Ia­
neşti şi ale cu Glenda Jakson în rolul ideii stimei faţă de adevă­ să .mult de dorit. ,,Sînt
conlocuitoa- titular. Al doilea motiv ratele valori umane. |
liri sub soa- pentru care găsim memora­ plecată Ia Hunedoara",
t ; Chisincu Ceea ce îl defineşte prin i „Sînt plecată la Deva",
00 „Copiii bilă transcrierea filmică a excelenţă pe Fleischer este „închis“. Aceste anunţuri
icol radiodi- „Prinţ şi cerşetorului“ este privirea proaspătă cu care | pol ii des citite, deşi u-
at în cadrul distribuţia de zile mari, reciteşte cartea lui Twain. .
ional al Co- ceea ce demonstrează o da­ Dincoio de lectura aviza- ‘ nilalea ar trebui să-şi în-
• Maria Măr- tă în plus că Fleischer lu­ tă, ceea ce determină ho- | îndeplinească rostui pen­
crează, în mod predilect, tărîtor calitatea translaţiei , tru care a iost îniiinţată.
cu actori de primă mînă. Gestionara unităţii, după
Pe genericul acestui film filmice, nu putem ignora ' cum se vede, călătoreşte
sensibilitatea regizorului, |
cu certe calităţi artistice delicateţea sa, care joacă mult şi închide unitatea
înlîlnim nume ca cel a lui un rol ’ decisiv în perfor- I
Oliver Reed, Raquel Welch, manţele de veridicitate psi- , cînd potteşte. iar cînd
Mark Lester (admirabil îndrăzneşte cineva dintre
actor, în pofida frăgezimii hologică obţinute de la in­ cumpărători să-i atragă
sul lob zr^ vîrStei), Ernest Borgnine, terpreţii săi, mai ales în I atenţia alîl în legătură
da); Vis de cazul c’opilului-minune Mark ,
I ; HUNE- Rex I-Iarrison, David Hem- Lester. cu programul de lucru,
merge îna- mings, George C. Scott, cît şi cu aprovizionarea,
Veslul săl- Charles I-Ieston. Trebuie Notă maximă i se cuvi- ! gestionara îi răspunde
5tul); Nea însă menţionat că Fleischer ne şi operatorului Jack
(Arta) ; E- distribuie numai vedete nu Cardiff, care restituie in­ I iară pic de jenă : „închid
>roiu (Con- din pricina că n-ar avea spirat atmosfera Angliei şi deschid cînd vreau“.
:troşani : încredere în propriul său medievale, întregul pitoresc Socotim că ar ii cazul să
:57, seriile se iacă ordine, alît în
ocentul. se- concept regizoral. Din con­ al Londrei.
ioiembrie) ; tră, „Prinţ şi cerşetor“ se ţ privinţa gestionarei, cit
bal (Rcpu- fundamentează pe o con­ AL. COVACI şi în aprovizionarea uni­
: O simolă tăţii.
nn (Cultu-
nîn oameni DEVA, Vedere spre strada Minerului, Foto : VIRGIL ONOIU
VULCAN ;
(Muncito-
Expresul
rul): ANI- Fără îndoială bilanţul par­ tă in cadrul festivalului re­
tMuncito- ticipării artiştilor amatori prezintă un bun cî.ştigat care
Drum fără hunedoreni la faza interju­ faza Interjudeţeană a trebuie apreciat ca atare.
ioiembriel:
nes. seriile deţeană a Festivalului naţio­ Latura competitivă presu­
a); ORAS- nal „Cîntarea României“ este pune insă selecţionarea a tot
a 7-a sub pozitiv. Pozitiv atît prin nu­ rurgic Hunedoara, minerilor pădureneşti ale căminelor hunedoreni la „interjudeţea­ biectivă, lucidă a comportă­ ceea ce creează festivalul mai
Oria) : A- mărul premiilor adiţionate din Petrila, cel al comunei culturale Ciulpăz-Lelese, că- nă“ se poate afirma pe drept rii în concurs. Ne referim valoros din punctul de vede­
REOAGUJ- cît mai ales prin nivelul Ghelari, al I.C.S. Hunedoara, luşerilor de la căminele cul­ cuvînt că nu o dată acesta la toate echipele, indiferent re al creaţiei şi interpretă-:
a fndenă^- (regretabilă este însă ieşi­ turale Boşorod şi Orăştioara a atins cotele profesionismu­ de locul ocupat. O aseme­
fCasa de interpretativ şi întiietatea la rea din cursă a cunoscutului nea analiză ar scoate în e- rii. Şi sub acest aspect, u-
î • Lanţul genurile cu mare concuren­ de Sus, ansamblul folcloric lui, ceea ce, dealtfel, repre­ nele obiecţii formulate la
iile T-îl ţă. Cele 42 de premii intii cor de la Orăştie), tarafurile al Şcolii populare de artă zintă cea mai mare aprecie­ videnţă atît realizările cît şi adresa comportării artiştilor?
: Fiul fe­ obţinute în condiţii de con­ „Mîndra“ din Valea Jiului, Petroşani, secţia Deva. Pen­ re -adusă artistului amator. lacunele care mai persistă amatori hunedoreni la faza
re : Masca curs (ne referim la domeniul Vaţa de Jos, Casei de cultu­ tru celelalte formaţii, în Dar şi aici o excepţie.: tea­ în evoluţia scenică spre a fi interjudeţeană pornesc de la
culturii! ; ră din Brad, cel al sindica­ special cele ale C.S. Hune­ trul. Este regretabil că în evitate cu ocazia apropiate­ convingerea că artiştii ama­
lorii (Mâ­ muzical-coregrafic şi teatral) telor Hunedoara, Centrului doara Sciu Casei de cultură condiţiile existente în jude­ lor finale. Pentru cele cla­ tori hunedoreni merită mai
nuirile lui în tensiunea specifică unei a- militar judeţean, soliştii" in­ Deva, dificultatea calificării ţul noştru a unui mare nu­ sate pe locurile II, III, sau
ia!: GHTS- semenea întreceri, avînd IV o privire analitică ar fi mult, că sînt în stare să as­
lui Don drept „adversari“ artişti re­ strumentişti Bulz Pera, Dră- pire la mai mult. Talentul
dutabili din judeţele Timiş gan Munteanu, Domin Cor- de real folos în vederea lor recunoscut trebuie con­
şi Caraş-Severin, reprezintă cheş şi în general formaţiile pregătirii pentru ediţia ur­ cretizat, fructificîndu-se ast­
o performanţă cu adevărat de dansuri populare. mătoare a festivalului. Fi­ fel, pe lingă calităţile aces­
remarcabilă. In ceea ce priveşte reper­ reşte nu o analiză de... justi­ tora şi condiţiile puse la
în comparaţie cu prima e- toriul cu care reprezentanţii ficări sau căţjtare de vino­ dispoziţia artei şi culturii de
diţie a festivalului, „interju­ judeţului nostru s-au pre­ vaţi.' Afirmăm aceasta pe către partidul şi statul nos­
deţeană“ de la Reşiţa şi O- zentat în faza interjudeţeană considerentul că echipele ca­ tru.
ţelu Roşu a impus formaţiile se poate afirma că acesta s-a în finală s-a datorat în bu­ măr de formaţii de teatru, re, chiar dacă nu au obţinut Nu peste mult timp, festi­
pentru situat în contextul înaltului dreptul de a participa în fi­
va fi in hunedorene de muzică cul­ scop al festivalului. Calita­ nă parte repertoriului oare­ o singură echipă, cea a Tea­ nală, merită toate aprecieri­ valul îşi va desemna laurea­
cu cerul tă şi pe cele de muzică u- cum artificial, cu elemente trului popular din Hunedoa­ ţii. Pentru artiştii amatori
aa averse şoară ; orchestra de cameră tea, bogăţia conţinutului de mai mult împrumutate din ra a întrunit aprecieri pozi­ le pentru modul cum au e- hunedoreni participarea în
isoţite de a Casei de cultură Deva, idei, caracterul militant, opti­ folclorul liunedorean. E tive (în sensul ocupării pri­ voluat, cum şi-au apărat şan­ marea finală înseamnă şi-
cvartetul de cameră al sin­ mismul — toate au fost a- nsului loc). Cele două teatre sele şi că însăşi prezenţa răspundere. Finaliştii vor
moderat preciate atît de juriul con­ drept, aceste elemente sînt într-o fază superioară a fes­ duce pe scena finalei aspi-i
dicatului învăţămînt Hune­ cursului cit şi de spectatori. bine asimilate. („Există e- de păpuşi (Hunedoara şi De­ tivalului înseamnă un suc­
iximă va doara, grupul vocal cameral Uneori însă supralicitarea chipe rutinate ce repetă de va) nu au reuşit să obţină ces. raţia cu care • au început a-
24 şi 29 al sindicatului sanitar Hune­ ani de zile o lecţie bine. în­ calificarea. S-a dovedit cu ceaslă ediţie a festivalului cei
Festivalul naţional „Cînta­
repertorială a dus la unele
imit între doara, orchestra de muzică rezultate nedorite. Aşa s-au văţată...“ cum ne spunea cu­ această ocazie că un singur rea României“ nu poate fi peste 100 000 artişti amatori
uşoară „Sider“ a Clubului noscutul maestru coregraf animator în judeţ al acestui hunedoreni. Aceasta înseam­
nie: Vre- petrecut lucrurile cu forma­ înţeles ca un simplu concurs nă muncă intensă în perioa­
ral insta­ „Siderurgistul“ Hunedoara, ţia de teatru a Casei de cul­ Sever Tita din Bucureşti, gen (Pavel Crişan), cu „aten­ între cîteva echipe de artişti. da care a mai rămas, atinge­
bil. Vor grupul vocal-instrumental tură din Deva sau cea din membru al juriului). Instruc­ ţia“ "de care beneficiază tea­ Este o manifestare a muncii
■cale de de muzică uşoară „Sonor“ al Petroşani. Cit priveşte echi­ torii formaţiilor amintite nu trul de păpuşi la casele de şi creaţiei libere în care rea unui înalt nivel interpre­
lescărcări Casei de cultură a sindicate­ pele de dansuri populare, în se preocupă de multă vreme cultură şi cluburile noastre ineditul, descoperirea de noi tativ, mai ales, o totală dă­
lor din Petroşani, formaţia general, juriul a apreciat de revizuirea repertoriului, nu pot fi vizate realizări posibilităţi şi resurse inter­ ruire pentru apărarea presti­
; inslabi- de muzică folk -a Şcolii formaţiile proaspete, cu re­ de cercetarea şi valorifica­ deosebite. pretative. de punere în va­ giului artistic al judeţului,
ar noros. pentru depăşirea succeselor
do ploaie populare de artă Petroşani, pertoriu autentic şi unde rea folclorului local, promo- Ar fi bine ca acum după loare a talentului oamenilor obţinute în prima ediţie a
ări elec- orchestra de jazz a Clubului „stilizările“ cu accent pe la­ vînd stilul acrobatic în dau­ faza interjudeţeană conducă­ muncii trebuie să primeze. Festivalului naţional „Cînta­
tineretului din Deva. Succe­ tura spectaculară n-au pă­ na autenticităţii. torii aşezămintelor culturale, De aceea orice act de crea­ rea României“.
se notabile au înregistrat şi truns încă. Este-cazul forma­ Cît priveşte nivelul inter­ instructorii, artiştii amatori ţie, orice manifestare a fru­
corurile Combinatului side­ ţiilor de dansuri populare pretativ al artiştilor amatori să treacă la o analiză o- mosului iniţiată sau apăru- C. DROZD