Page 33 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 33
ANUI} KXXÍ
NK. G 717
duminica,
in IUNIE
197!)
4 pagini — 9ft Uani
IN ACEST
NUMĂR DE ZIAR
® La mina Lupcni,
pulsul întrecerii bate în
rittn accelerat
CiND VEI! LIVRA PANOURI MSI
© Itinerar socialisi pe
străbune vetre româ
neşti : Comuna Vorţa —
RITMIC, DE BUNA CALITATE,
la altitudinea prezentu
lui
® Naţionalizarea —
TOVARĂŞI DE LA I.M.C. SEVA?act revoluţionar cu
*
profunde implicaţii asu
Situaţia producţiei ia zi în senţia prefabricate pra dezvoltării multila
terale a ţării.
® Consemnări : Gheor-
ghe Lazăr
Evoluţia gradului de îndeplinire a planului la pano- • Caricatura săptămâ
uri mari prefabricate, în perioada trccută din acest nii
an, ne este prezentată de inginerul Sabin Luca, şeful Mozaic duminical
seeliei : Sport DEVA : Noile blocuri de pe strada t.enin. Foto : viRcai. oxoitr
PLAN REALIZAT
ianuarie 2200 m.c. 1120 m.e.
februarie 2500 m.c. 1400 m.e. ZIUA MILIŢIEI
martie 4000 m.c. 1485 m.c.
aprilie' 3000 m.c. 2240 m.c. Azi, la Ca&teşti
mai 3300 m.c. 3333 m.c. 30 DE ANI DE LUPTA
iunie 3000 m.c. 30 mc peste
prevederile la zi intîlnirea tineretului cu istoria, ŞI MUNCA IN SLUJlîA
CAUZELE Înainte se făceau la toate şi aflată la cea de a Xl-a ediţie, prileju
NEKEALIZAKILOR SÎNT de toate.- Acum le-am des POPORULUI
CUNOSCUTE părţit. si specializat pe ieşte o gamă largă de manifestări politice,
tipuri de prefabricate. Am.
In acest an, bogat în eve
Linia de panouri mari este întărit asistenţa tehnică pe nimente cu semnificaţii pro neabătute a legilor ţării, a
de'ani de zile cea mai soli cele trei schimburi.. culturale şi sportive. funde in conştiinţa şi in prevederilor regulamentelor
ei tuni. Dar arareori u reu Deci, mai buna organiza militare şi a ordinelor pri
şit să satisfacă cerinţele. re. gindirea economică, că destinele poporului român — mite.
dominate de sărbătorirea a
— Care sînt cauzele nere- utarea încep să dea roade Bărbăţia, curajul, dirz.enia
ali/ărilor ? şi ia secţia prefabricate. Lu 35 de ani de la insurecţia şi eroismul, spiritul de or
naţională armată antifascis
— Capacitatea liniei de na mai este un indiciu : pla SIMPOZION dine şi disciplină s-au mani
tă şi' antiimperialistă şi de
panouri mari nu este la ni nul a fost- îndeplinit şi depă Congresul al XTl-le.a al l'arti festai nu numai în împre
velul solicitărilor celor doi şii. S-au putut realiza, în Ieri după-amiază, în con dacice, monumente ale ci r jurările grele ale perioadei
beneficiari ai noştri: T. C. sfîr.şit şi matriţele pentru textul manifestărilor cullu- vilizaţiei geto-dacice" ; A- dului Comunist Român — se începutului ci şi în activi
împlinesc trei decenii de la
Deva şi I.C.S. Hunedoara, la cele’ peste 150 de tipuri de ral-educative organizate cu driana Rusu (Deva) — ,,Bu- crearea de către partid a or tatea cotidiană de executare
• •are se adaugă în ultima '.prefabricate şi panouri. prilejul „întâlnirii tinerelu ganelor dc miliţie. a misiunilor încredinţate.
vreme toi. mai pronunţat şi —. De ce aşa tîr/iu aceste rebista şi Decebal. eroi ai înfiinţarea in 1949 a mi Străjuind cu vigilenţă. îm
T.C.M.YL Petroşani — ne răs măsuri ? lui cu istoria" a avut loc la luptei pentru libertate şi preună cu celelalte organe
punde ing. Sabin Luca. — Eu sînt numai de două Costeşti simpozionul de is independenţă“ ; Ioan Frăţi- liţiei populare a constituit de stat, munca, şi viaţa po
un important act revoluţio
— N-am avut matriţe pen luni şeful secţiei. Caut . şi torie „Vestigii hunedorene, lă (Deva) — „Din activita porului. cadrele , de miliţie
tru toate tipurile de pano vreau să l'ac treabă (Lng. Sa mărturii ale existenţei şi tea Societăţii de istorie şi nar, încadrat în procesul şi-au consacrat întreaga ac
continuu de făurire şi con
uri cerute — completează bin Luca). (Se şi vede ! n.n.). continuităţii poporului ro arheologie a comitatului tivitate apărării şi întăririi
maistrul Nicolae Vlad, şeful mân, ale luptei pentru li Hunedoara“ ; Tiberiu Mariş solidare a statului socialist, legalităţii, prevenirii şi com
liniei panouri mari. — S-au schimbat mai care avea nevoie de organe baterii infracţiunilor, a ori
proprii, devotate partidului
— Cine trebuia să tacă a- mulţi şefi aici (Nicolae bertate socială şi naţiona (Hunedoara) — „O nouă căror abateri de la norii; 'le
c este matriţe ? Vlad). lă". După o alocuţiune de riavă pe harta Daciei“ ; şi poporului. de convieţuire socială.
— Atelierul nostru meca — Era multă indisciplină, deschidere rostită de tova Nicolae Adam (Ornştie) ■ — Dovedind. înalte calităţi Viaţa de zi cu zi oferă
nic, clar şi puterea acestuia răşul Oclavian Mireştean, „Continuitate şi permanen morale, proprii oamenilor încă momente de luptă du
muncii din rînriul cărora au
este limitată. De două sâp- Au pus înlrebări şi au şef de secţie la Comitelui ţă pe platforma Luncani- ză cu elemente descompuse
tămînj avem însă toate ma consemnat răspunsuri : judeţean Hunedoara al provenit, in acel“ împreju moral, cu infractori înrăiţi,
triţele. SABIN IONESCU P.C.R.. au prezentat comu lor“ ; Ovidiu Popeseu (De rări grele ale începutului, în faţa cărora cadrele de
— Am reorganizat întregul Glf. I. NEGREA va) — ..Pagini de istorie şi cadrele de miliţie s-au călit, miliţie nu precupeţesc nici
flux de producţie al liniilor nicări : dr. Ioan G Iod ari u cultură hunedoreană“. adăup.indu-si noi trăsături, un efort, la nevoie dindu-şi
— continuă inginerul Luca. (Continuare în pag. a 2-a) (Cluj-Napoca) — „Cetăţile La simpozion au partici specifice făuritorilor socie viaţa, în încleştarea cu cei
tăţii socialiste. Numeroasele
pat un mare număr de ca acte de eroism săvîrşite de ce nesocotesc legile ţării.
dre didactice de .speciali către ofiţeri şi subofiţeri "Colonel SABIN POPA,
tate. precum şi tineri, ve sînt o dovadă a înţelegerii şeful Miliţiei judeţului
LA ZI In agricultura niţi la cea de a Xl-a edi necesităţii îndeplinirii cu Hunedoura
ţie a întâlnirii tineretului bărbăţie şi curaj., fără re
zerve, a cerinţelor jurămân
FURAJELE - recoltate cu istoria dc la Cosleşli. tului militar, a respectării (Continuare în pag. a 2-a)
si xnsllozate cu maximă l.e afli rostul dacă stai s-asculţi
Bunicii, cînd îşi plimbă-n parc nepoţii.
operativitate î Miliţia nu! Sîntcm obişnuiţi ca să trăim
Intensitatea zilelor senine;
Ne naştem, creştem mari şi ne dorini
S-avem în muncă împliniri depline.
înfăptuirea sarcinilor cu Burjuc, Brânişca şi Ilia. triaţii se întîlnese şi în alte Am ridicat in cartier Ia noi Un Om e frate tuturor mereu
prinse in programul jude Formaţiile de mecanizatori unităţi. Şi străzi şi blocuri multe, în tot anul De ani şi ani îl şlim, e veteranul
ţean de dezvoltare a zooteh care lucrează la insilozarea Există realmente condiţii Copiii au crescut pe şantier, Ce niciodată nu s-a plîns că-i greu,
niei este decisiv condiţiona furajelor in unităţile Con ca în această perioadă, îna Avînd un prieten bun — Miliţianul. Deşi n-ncărunţit Miliţianul.
tă de măsurile pe care le siliului unic agroindustrial inte de începerea secerişu Seclorul Iui s-a dezvoltat mereu.
întreprind in această peri Haţeg au recoltai şi insilo- lui, în toate unităţile agri Sporind răspunderea cetăţenească ; Ingăduie-ne, Omule iubit,
oada conducerile unităţilor zat cantităţi mai mari de cole să fie strinse şi depo încărunţit aici, la datorie,
agricole şi consiliile unice a- nutreţuri la Complexul in- zitate cantităţi sporite de El niciodată nu s-a plîns că-i greu,
groindustriale pentru strîm- tercooperâtist Bâraşli, C.A.P. furaje cu care să se asigure Deşi a început să-ncărun(cască. Cînd te îndrepţi spre casă. oslenit,
gerea şi depozitarea tuturor Silva.ş, Sîntâmârla-Orlea, o bună hrănirc a animale In cartier la noi sînt oameni mulţi, Să-ţi sărutăm privirea veşnic vie !
resurselor de furaje, pentru Pui şi Haţeg. Intre mecani lor in perioada viitoare de Viaţă plină-n fapte au cu toţii, AUREL D. CÂMPEAN U
insilozarea unor cantităţi zatorii care şi-au adus o stabulaţie.
cit mai mari de nutreţuri. contribuţie hotărîtoare la N. TlRCOB
De aceste considerente tre strlngerea şi insilozarea fu
buie să ţină seama îndeosebi rajelor i-am reţinut pe Gri-
unităţile care in perioada gore Bozga, Anton Cioană,
oe stabulaţie trecută au a- Viorel Pătrâu, Manase Dăbu-
vut înregistrate serioase de- cean, Mihai Corcioavă, Ion
ficituri în balanţa furajeră, Daj şi alţii.
cum au fost de pildă C.A.P. Faţă de prevederile pro
Sînpetru, Aurel Vlaicu, gramului de însilozare a fu
Geoagiu, Burjuc şi altele. rajelor, pe ansamblul jude
Chibzuind gospodăreşte, ţului există însă o serioasă
cooperatorii din Sîntandrei restanţă, care trebuie grab
oferă un bun exemplu de nic recuperată. Odată cu
urmat în privinţa strîngerii impulsionarea ritmului de
si insilozării furajelor, pînă lucru la însilozări, este ne
acum unitatea avînd recol cesar ca o deosebită atenţie
tate şi însilozate peste 1000 să fie acordată recoltării fi-
tone furaje. Acţiunea amin neţelor naturale şi cultivate,
tită a fost organizată şi s-a inclusiv a resurselor de nu
desfăşurat cu operativitate treţuri de pe marginea dru
şi in cadrul C.A.P. Bobilna murilor.
si Rapoltu Mane, din Consi La C.A.P. Foit a existat
liul unic agroindustrial Si- preocupare pentru recolta
meria. Intre unităţile care tul manual ai trifolienelor,
au realizat cantităţi mai dar important este ca şi
mari de siloz, cuprinse în transportul nutreţurilor din
tre 000 .şi 1000 toric, din cîmp să se bucure de ace
cadrul Consiliului unic agro eaşi atenţie, pentru că orice
întârziere duce la diminua
industrial Ilia, amintim pe rea sirtaţitoare a recoltei la Funcţionarea instalaţiilor (le irigat, aflate la grădina C.A.P. Fiind bine întreţinută, cultura de căpşuni a C.A.P. Orăş-
cele din Bretea Mure.şană, coasa a doua. Asemenea si- Rapoltu Mare, este supravegheată cu multă atenţie clc tic promite o recoltă bogată, din care pută acuni s-au valo-
cooperatorul Krerner Janos.
rificat la fondul de stat mai mult dc 2 OflO kg.
