Page 34 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 34
!>>,r. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NB.
La Lupeni l impui sc nul de muncă al formaţii le. Cu şclii de schimb mă colectivul, sectorul a rea 30 de ani de luptă
n scurge pe neobservate în lor din Irontalelc dotate consult în liecare zi la lizat peste plan de la în (
trecerea lui ireversibilă. cu mecanizare complexă, intrarea sau ieşirea din cepului anului 3500 tone 12
Din adîncuri se simte însă încrederea ce i s-a acor mină, îi orientez în lua de cărbune — cu 2500 to şi muncă in slujba
respirata profundă a mi dat a lost întru totul jus- rea celor mai bune mă ne în plus faţă de angaja
nei, pulsul puternic al tilicată. Incepînd cu luna suri, îi controlez, îi ajut, mentul anual de întrece 8,30 G
Iii
muncii. Mina, colectivul mai, abatajul frontal con îi încurajez... re... 8,40 T*
său merge înainte distan- dus de noul şef dc briga ...Sectorul şapte este ...In sectorul şase, bri poporului 9,25 Şi
ţîndu-se în timp, scurtînd dă şi-a îndeplinit şi dc- considerat la Lupeni un gada Condusă de comunis-, 9,35 Fi
calendarul. Bogăţia smul tul Kacso Ioan care lu-, Pi
ei
să adîncurilor peste plan CĂRBUNE MAI MULT crează înlr-un abataj do (Urmare din pag. 1) pentru identificarea şi neu 10.00 V
de la începutul anului se tat cu o mecanizare com tralizarea elementelor afa 11.30 Pi
PENTRU ENERGIA TARII
apropie dc 45 000 tone de plexă, s-a confruntat în, ceriste, speculante, a trafi 11.45 n< B
Desfăşurîndu-şi activitatea
cărbune cocsilicabil, iar ultimul timp cu greutăţi sub conducerea şi îndruma canţilor de metale rare şi ci
socotelile economiştilor a- tectonice deosebite — ! : rea permanentă a partidului valută şi a altor elemente L.
parazitare. Totodată a sporit
rată că, în medie, licoare strat frămîntat, presiuni, — garanţia cea mai sigură a preocuparea organelor de 12.30 D Ti
13.00
om al minei a extras în denivelări ele. La comite îndeplinirii sarcinilor ce le miliţie penlru identificarea 13.05 A
acest an, în fiecare zi, La mina Lupeni, pulsul tul de partid mi s-a rela revin .— organele de miliţie persoanelor care acumulea 14.05 D
cile 500 de kilograme de tat că membrii brigăzii, în pun la baza întregii lor ac ză bunuri pe căi ilicite. d:
cl
cărbune în plus. In subte frunte cu şeful formaţiei tivităţi principiul respectului In lumina indicaţiilor date 14,55 Pi
ran, ziua nu se deosebeş întrecerii bate de lucru, au muncit cu o faţă de lege, adevăr şi drep şi a sarcinilor trasate de 11)
tate, grija pentru ocrotirea
te de noapte şi noaptea îndîrjire rar înlîlnilă, fă drepturilor legale ale cetă tovarăşul Nicolae Ceauşescu St
p<
de zi. Pentru a smulge din în ritm accelerat ră a precupeţi nici un ţenilor. Vorbind despre le la Adunarea activului de 15,10 Fj
partid şi a cadrelor de con
inima de piatră a munţi efort pentru învingerea, gătura indestructibilă dintre ducere din Ministerul de In la
lor imensa lor bogăţie, oa greutăţilor. Au fost zile* popor şi organele de miliţie, terne, din decembrie 1976, o- «I
menii se întrec într-o în la rînd cînd ei au rămas \ a cărei sarcină de cinste biectivul central al activi 16.00 1ă D.
cordare mută — sector cu păşit planul, iar în prime sector ,,mic , în care me din proprie iniţiativă cile l şi de mare răspundere este tăţii organelor de miliţie pe 17.00 F<
sector, brigadă cu briga le cinci zile lucrătoare din canizarea a pătruns cu două schimburi în abataj / apărarea legalităţii, a drep linie de circulaţie l-a con St
di
dă, om cu om. luna iunie a extras deja paşi mai firavi faţă de al pentru îndreptarea situa- I turilor cetăţenilor, tovarăşul stituit reducerea la minimum 18.50 10
...Cei de la sectorul pa 300 tone de cărbune în te ' sectoare. Oamenii sec (iei şi menţinerea ritmului 1 Nicolae Ceauşescu, secreta a numărului şi consecinţe 19.00 T<
rul general 'al partidului,
tru, cei care au bătut pînă plus. torului şi-au propus să producţiei. Un amănunt 1 spunea : „Numai cu partici lor accidentelor rutiere. I 19.15 Ri
elaborarea şi aplicarea- m
to
acum toate recordurile, — Cum ai reuşit tova demonstreze că şi cu ve semnificativ: întreaga de- 1 parea activă a oamenilor surilor pentru înfăptuirea zi.
slîrncsc admiraţia tuturor. răşe Constantin Nichita ? chile mijloace tehnice şi muncii se vor putea obţine cestui important obiectiv, 19,35 Ti
Spiritul de emulaţie de la — N-am făcut nimic■ în tehnologii se poate obţine păşire a planului de pro- \ succesele pe care le dorim centrul de greutate a fost ca
sectorul patru s-a extins plus faţă de ceea ce am mai mult. Comuniştii ducţie a sectorului reali- 1 în acest sector dc activitate, pus . pe . creşterea eficienţei 19.45 Fi
vi'
şi la celelalte sectoare. învăţat la sectorul patru. V/ncze Martin, Kopandi zată de la începutul anu- / se va putea reduce continuu muncii de prevenire a acci pr
numărul acelor care pot fi
Cu o lună şi ceva în ur După ce ne-am sfătuit cu Emil, Ion Rotaru şi lui — aproape 15 000 tone \ antrenaţi în încălcarea legi dentelor. di
Militînd pentru creşterea
mă, comunistul Constantin . conducerea sectorului şi Gheorghe Zaharia, care de cărbune — este egală 1 lor şi normelor de convie exigenţei faţă de manifes an
Nichita, care conducea cu cu oamenii, am organizat conduc formaţiile de lu cu plusul de producţie re- ! ţuire socială, se va putea tările incompatibile cu le 21.15 V? T<
21.50
rezultate foarte bune o mai bine locul dc muncă, cru de la abatajele ca alizat în această perioa- 1 ajunge Ia o micşorare rapi gile şi normele de convie
lucrare de pregătiri în a- lucrul în abataj. Am stat meră, se străduiesc să fo dă de brigada Iui Kacso \ dă, simţitoare a numărului ţuire socială, în domeniul 16.00 Er
cest sector, a cerut orga dc vorbă, m-um sfătuit cu losească din plin toate re Ioan. ( infracţiunilor“. activităţii de cercetare pe gli
nizaţiei de partid şi con zervele existente — orga ...La Lupeni, pulsul în- l Dind viaţă acestor înalte nală s-au depus eforturi spo 18.50 10'
ducerii minei să i se în toţi oamenii din brigadă, nizarea muncii şi aprovi trecem bale m ritm ac ce- 1 comandamente, organele de rite pentru aplicarea princi 19.00 T(
Pi
19.15
credinţeze conducerea li am căutat să ne cunoaş zionarea mai bună a locu Ierat. Producţia minei miliţie din judeţul nostru piului potrivit căruia ni 19.50 Rc
nei brigăzi dc ironlalişti tem mai bine şi ne-am în lui dc muncă, folosirea merge înaintea timpului s-au preocupat de găsirea meni nu trebuie să rămînă da
nepedepsit atunci cînd în
celor mai eficiente forme
din sectorul cinci, care nu ţeles cum să ne împăr- mai deplină a timpului de calendaristic. Cine îşi . şi modalităţi de atragere a calcă legile ţării, după cum 20,45 Oi
fi<
reuşea să se ridice la ni ţim sarcinile pentru a şti lucru, prevenirea oricăror propune s-o ajungă din ţ cetăţenilor la prevenirea şi esle necesar ca nici o per 21.15 Ca
velul sarcinilor. Nichita a fiecare precis ce are de abateri de Ia disciplină. urmă şi s-o întreacă ? ^ combaterea actelor antisoci soană să nu fie pedepsită 21,35 T(
dus cu sine experienţa făcut, cum să muncim, Cu posibilităţile mai mo ale. Astfel, cu ajutorul celor sau sancţionată pe nedrept.
sectorului fruntaş, şi ela cum să depăşim greutăţi- deste de care dispune- C. MAGDALIN \ aproape 700 de grupe de Hotărîrea privind îmbu
sprijin ale miliţiei, existen nătăţirea îndrumării şi con
te în judeţ, s-au organizat trolului de partid a activi I?
peste 10 000 de acţiuni pen tăţii organelor de securitate
tru menţinerea ordinii şi li şi miliţie evidenţiază preg BUCL
niştii publice. De asemenea, nant faptul că întreaga acti jurnal;
conducătorii auto din activul vitate a organelor şi forma 8.00 Rai
voluntar au semnalat şi ţiunilor miliţiei se bazează 9.30 I
sprijinit intervenţia în cazul pe o concepţie clară, ştiin 12.00 D
a peste 9 000 de abateri şi ţifică, care ţine seama de 13.00 R:
infracţiuni, contribuind într-o schimbările ce au loc în so găre;
14.00 IV
măsură considerabilă la pre cietatea noastră, de evolu — FI. 1
venirea accidentelor de cir ţiile şi tendinţele fenome 14,45 R
culaţie şi la desfăşurarea nului infracţional, de cau Clubul
normală a traficului rutier. zele şi împrejurările ce fa Oaspeţi
Album
Responsabilii cărţilor de imo vorizează manifestările an muzică
bil, prin comunicarea date tisociale. lodiilor
lor ce interesează miliţia, Trăind sentimentul încre 21,35 S
ne-au ajutat, de asemenea, derii neţărmurite în politica cîntece
în realizarea sarcinilor ce Partidului Comunist Român, Ioana I
ne revin pe linia evidenţei în viitorul luminos al pa nai; 22,]
populaţiei. Prin intermediul triei, în cauza dreaptă pe 22.30 R
Buletin
scrisorilor şi audienţelor, nu care o slujesc, lucrătorii de Non st
meroşi cetăţeni ne-au sem miliţie se simt mobilizaţi
nalat diverse stări de fapt şi stimulaţi să-şi îndeplineas
CONCURSUL FASONATORILOR : La I.F.E.T. Deva s-a organizat recent concursul fasonatorilor mecanici clin ex că sarcinile ce le revin în
ploatările forestiere. Anul acesta, la faza de masă au participat aproape 200 de muncitori, pentru faza pe întreprin legate de comiterea unor
dere calificîndu-se 26. Iată primii clasaţi, în ordinea punctajului realizat : Nicolae Albiş — S.F.E. Pui, Nicolae Boboc — ilegalităţi, sustrageri, proas aplicarea neabătută a legi
S.F.E. Haţeg, Luca Popa — S.F.E. Lupeni. tă gospodărire, neglijenţă lor, în apărarea liniştii şi
etc., iar prin verificările e- ordinii publice, în înfăptui
DEV^
tiere şi Materialelor de Con fectuate şi măsurile luate rea principiilor eticii şi echi seriile !
tăţii socialiste şi comuniste,
Cînd veţi livra panouri mari ritmic, de bună strucţii. s-au prevenit şi descoperit fiind gata oricînd să-şi dă ianuarie
multe infracţiuni.
• Recuperarea restanţelor
IA: Vi
la panouri mari, realizarea In aceste condiţii, întregul ruiască toate forţele, ia ne <FIacări
voie chiar şi viaţa apărării
(Siderui
calitate, tovarăşi de ia I. M. C. Deva ? planului anual şi în perspec aparat al miliţiei şi-a in cuceririlor revoluţionare ale miliard!
tensificat eforturile în scopul
tiva anilor viitori impune a-
Teodore
sigurarea grabnică a utilaje prevenirii şi combaterii in poporului român. petro;
lor pentru noua secţie. fracţiunilor’ îndreptate îm Acum, cînd se aniversează 357 — 5
(Urmare din pag. 1) tehnologice va trebui să le pretăm această medie zilni • Să sc rezolve definitiv potriva avutului obştesc, a- trei decenii de la crearea Inocent’
extindem. Ni se cere. încă să că ? problema asigurării cu agre dueîndu-şi contribuţia la a- miliţiei, ei îşi exprimă cu Noiemb
tolerată uneori. Acum fieca executăm elemente neeficien — Noi zicem că este un gate sortate. plicarea în viaţă a politicii şi mai multă hotărîre con fotbal (l
re abatere se pune imediat te, cum sînt pereţii despăr ritm bun ! • Să se urgenteze pregă partidului în domeniul apă vingerea necesităţii de a O simp]
(Cultura
Sn discuţia colectivului de ţitori, care ar putea fi mai Tovarăşul Ştefan Şovarschi, tirea şi specializarea forţei rării avuţiei naţionale. întări şi mai mult ordinea rea ferj
muncă. (Dumitru Luncaşu, bine realizaţi din b.c.a. ar directorul comercial al de muncă pentru punerea S-a urmărit cu precădere şi disciplina militară, de a vulca:
secretarul organizaţiei de mat. (Nicolae Vlad). I.M.C. Deva, este însă de al în funcţie a noii secţii de prevenirea actelor de ne avea o comportare irepro (Mim cit
partid din secţie). Cum T.C. Deva are un tă părere : panouri mari. cinste şi neglijenţă în ges şabilă în muncă, în familie preşul c
— Preocupările pentru so controlor de calitate perma — In primele trei luni ale • Trustul de la Braşov să tionarea şi utilizarea bunu şi în societate, constituind PETRIL
luţionarea problemelor de la nent la livrarea panourilor, anului.— sublinia dînsul — asigure specialişti la monta rilor, combaterea creării de adevărate pilde de aplicare ci tor esc)
zebrei (I
secţia prefabricate, respectiv care face recepţia fiecăruia, T.C. DeVa nu a preluat pa jul utilajelor tehnologice la plusuri, a abuzurilor în fo în viaţă a principiilor de eti CÂNI: (
linia de panouri mari sînt am cerut şi părerea benefi nourile mari prevăzute în noua secţie, — beneficiarul losirea mijloacelor de trans că şi echitate socialistă. Aşa BRAD:
mai vechi. A fost dotată cu ciarului. contract, iar acum reprezen are în stoc utilaje în valoare port şi îndeosebi a consu cum ne cere tovarăşul riile I-]
utilaje noi, înlocuindu-se — Pe lingă asperităţile şi tanţii săi se agită, dau mai de peste 20 milioane lei! —• mului ' neraţional de carbu Nicolae Ceauşescu, vom por GURAB
improvizaţiile. La ora de denivelările unei feţe a pa tot timpul telegrame... precum şi la probele tehno ranţi şi lubrifianţi, împie ni întotdeauna în activitatea valului
faţă secţia îşi realizează nourilor, care necesită mun — în prezent cum stă cu logice care se apropie. dicarea sustragerilor de ma noastră de la răspunderea gă mere
planul propriu, dar i s-a că, materiale, cheltuieli în preluările acest beneficiar ? Bine soluţionate, aceste teriale din şantierele de pe care o avem în faţa po TIE: Ci
clar de
repartizat şi planul noii sec plus — fără corespondent în — Pînă la ora actuală este probleme vor garanta nece construcţii, combaterea ri porului, „de a apăra • ordi ria (Fia
ţii, aflată încă în construc documentaţia economică ! — în urmă cu ridicarea a 4000 sarul de panouri mari pe sipei în timpul campaniei nea şi liniştea publică, bu BĂI: U
ţie, deşi trebuia să producă . la unele planşee nu se lasă m c panouri. Zilnic trans toate şantierele de locuinţe de recoltare şi a furturilor nurile fiecărui cetăţean, de părlat ■
de cîteva luni. (Nicolae De- goluri, poziţionarea plăcuţe portă în medie cca. 35 pa ale judeţului, realizarea pla din transportul feroviar şi a asigura munca paşnică a de cui tu
viun, secretarul comitetului lor este greşită, la altele e- nouri, deşi ritmul ar trebui nului de apartamente. rutier. S-a acţionat mai ferm poporului nostru“. amintiri
de partid). xistă abateri dimensionale. să fie de 65—85 bucăţi. A- (Populai
Apoi, livrarea nu se face în ceasta a condus la blocarea ţei Palii
de apă
CALITATEA — ritmul şi cerinţele impuse de depozitului nostru, prin sto Actorul
PREOCUPARE A procesul de montaj. (Ing. carea produselor. In bună Muncă şi dăruire riile I-I)
TUTUROR Romulus Groza, şeful com măsură ne-a salvat I.C.S.H.- RIA: Ca
partimentului C.T.C. de la ul care, prin preluările rit ILTA:
T.C. Deva). mice a ajuns în devans faţă Pe zi ce trece, Hunedoa cut muncind, tot la faptul că am tăria de a nu Juan (L
— Dc ce sînt nemulţumiţi Aventuri
uneori constructorii de ca de contract cu peste 1100 ra devine mai frumoasă, I.C.S.H. mă lăsa niciodată învins (Minerul
— Am început să mun
litatea panourilor? RITMUL LIVRĂRILOR PE mc panou, i mari. geometria ei arhitecturală cesc la 18 ani — ni se de greutăţi şi că în mun mul pos
— Care ar fi soluţia înlă
ca de pe şantier mi-am
stînd mărturie peste vremi
— Tehnologia actuală — ŞANTIERE POATE turării acestei dereglări ? descoperit rostul existen rile I-II
panourile sînt turnate ori CREŞTE pentru forţa creatoare a destăinuie comunistul Ho ţei.
zontal — face ca doar o fa — Odată cu înlăturarea omului, a constructorilor ca. Aici, pe şantier, am în
— Cu ce credeţi că ar
ţă a panoului să fie nivela La depozitul întreprinderii propriilor deficienţe cu care ei, a oamenilor muncii de văţat că tot ceea ce execut trebui să înceapă educarea V!
ne confruntăm, beneficiarii
la I.C.S.H.
tă perfect, cealaltă, deasu de panouri mari prefabrica trebuie făcut cu cea mai prin muncă a tinerilor ?
pra, se nivelează manual. te stăm de vorbă cu tovară • ne-ar ajuta mult dacă ar — Oamenii noştri — ne mare răspundere, că nu — Cu munca. Mi-au tre
depune în timp util specifi
Mai rămîn asperităţi. Vom şul Vasile Teban — repre spunea recent într-o dis pot greşi în activitatea Timpul
Cornel
Covaliov,
cuţie
caţiile pentru sorturile de
adopta o nouă tehnologie zentantul permanent al T.C. panouri de care au nevoie. preşedintele comitetului mea. De aceea, la sfîrşitul cut „prin mină“ mulţi ti 10 iunie
fiecărei zile de lucru veri
neri. Aş aminti pe Gavril
stabilă,
prin turnare verticală. Am Deva, care Tăspunde de pre sindicatului de la I.C.S.H. fic activitatea brigăzii pe Nagy, Gh. Bănărescu şi noros di
bele feţe ale panoului vor luarea şi expedierea ritmi sc vor !
fi perfect nivelate. Organi că a panourilor pe şantierele ÎN ATENTIA — construiesc un oraş mo care o conduc, urmărind pe mulţi alţii. Am început ploaie î
zăm cursuri de calificare. trustului. FACTORILOR DE dern. Dar pe şantierele pe fiecare membru al ei cu ei prin a-i deprinde să cări elei
Avem muncitori mulţi pentru — De azi dimineaţă si pî RĂSPUNDERE: noastre se formează minu- . cum a muncit. Şi mă bucu gîndească munca, să le for sufla sic
. care calitatea este reperul nă la această oră (12,00, n.n.), nat şi omul nou, capabil ră că fiecare fierar din mez conştiinţa muncii, să vest _cu
de a-şi făuri toate idealu
nr. 1 : Dumitru Mihăilă, Va- am expediat deja 18 panouri Ancheta noastră, părerile, brigadă reflectă capacitate le demonstrez că munca de scurt;
averselor
sile Ungureanu, Gheorghe — ne spune dînsul. propunerile şi ideile culese rile, oricît de. îndrăzneţe de iniţiativă şi responsabi este o modalitate unică de Tempei
litate în muncă. .
integrare a omului în so-
ar fi. Un astfel de om este
Onicaş, Sever Vecea sînt — înseamnă că pînă Ia pe fluxul tehnologic do Ia fierarul betonist Petru A. — Tovarăşe Hoca, reciti- citate. Personal, îl ajut fi cuprii
doar cîţiva dintre ei (Ing. sfîrşitul zilei veţi ridica nu muncitori, maiştri, tehnici- ' grade, is
Sabin Luca). mărul acestora... eni, cadre de conducere se I-Ioca, de la şantierul IV. ţi-vă romanul pVopriei pe fiecare tinăr să desco tre 24 ş
— Calitatea este preocu — La cca. 35 bucăţi. în ul-' concretizează în cîteva mă II căutăm pe comunistul dumneavoastră vieţi şi pere frumuseţea muncii şi mai rid!
La mu
parea noastră, a tuturor. Va timul timp, cam aceasta este suri urgente, a căror aplica- . Hoca şi îl găsim executînd punctaţi-ne cea mai mare să ajungă în timpul cel neral in
trebui să fim mai bine do media zilnică a panourilor re intră în competenţa con armături pentru blocul nr. bucurie pe care o regăsiţi mai scurt la satisfacţii. noros zii
taţi cu matriţe încălzitoare preluate din depozit şi trans siliului oamenilor muncii, a 30 din microraionul 5. în paginile lui. frecvente
Are 50 de ani, dintre care
în scopul producerii asortate portate pe şantierele noastre. Centralei materialelor de — înclin să cred că cea IOAN VLAD tricc. Lc
a panourilor. Indicele cali — Este un ritm bun... mai construcţii Bucureşti, a Mi mai mult de 32 i-a petre mai mare bucurie mi-o dă corespondent verse de
tativ va creşte. Şi spaţiile puţin bun ? Cum să inter- nisterului Economiei Fores