Page 35 - Drumul_socialismului_1979_06

7 ® DUMINICA, 10 IUNIE 1979

Naţionalizarea - act revoluţionar cu consemnări: Gheorghe Lazăr
¡VIZIUNE
profunde implicaţii asupra dezvoltării fost dat să aşeze una din­ a trecut Încet munţii Îna­

1INICA — Dc curind — la 5 ¡unic tre pietrele unghiulare ale poi, In Avrigul părinţilor
s-au
două
Împlinit
tică la domici- veacuri de ia naşterea cti­ civilizaţiei româneşti mo­ săi. Era tlămlnd, era oste­
Inte î multilaterale a tării torului invătămintului su­ derne. nit şi hărţuit, tuşea amar­
patriei perior românesc şi al în- In 1821, animat .dc 11a- nic, pe Umple i se iveau
•rial pentru co-
reata Neagră — întregul nostru popor 31 de ani care s-au scurs tia, fabricile de- materiale vătăminlului ştiinţific In căra sa vizionară, a pe­ stropi reci dc sudoare. A-
t 4 sărbătoreşte în aceste zile de la naţionalizarea princi­ de construcţii şi prefabri­ limba" naţională. Punctul trecut zile întregi In ta­ vea obrajii supţi iar in a-
atului palelor mijloace de pro­ cate din beton, fabrica de dc plecare al acestei epo­ băra Iul Tudor Vladimi-
căminul dum- 131 de ani de la revoluţia dîncurile pieptului slab ii
tră burghezo-democratică şi 31 ducţie, adîncile transfor­ produse lactate Livezeni, cale iniţiative poate fi re­ rescu, la Cotroccni. Das­ vuiau hăuriie vcşnicipi.
e muzicii. Or- de ani de la înfăptuirea de mări petrecute în economia Ţesătoria de mătase Deva, găsit In Înseşi cuvintele călul ardelean şi ostaşul Doar ochii prăbuşiţi in
slovenă din ţării, în structura societăţii Fabrica de încălţăminte sale, in care amărăciunea oltean gîndeau Împreună 'orbite ardeau Încă, ardeau
ia către clasa muncitoare, viitorul. Pandurii li zi­
jă patriei condusă de partid, a naţio­ şi în viaţa celor ce mun­ Hunedoara, fabricile de stă umăr la umăr cu nă­ cu lumina aceea stranie,
nalizării principalelor mij­ cesc, constituie o temelie tricotaje de la Hunedoara şi dejdea : „Ce ruşine — me­ ceau, cu un tandru umor, tenace, pe care n-o au
duminical trainică pentru înfăptuirea Petroşani, fabrica de con­ dita acest mare dascăl — „neamţul", pentru că, —
animate : Woo- loace de producţie — eve­ matematician de elită — decît cei sortiţi să moară
cănitoarea bu- nimente de importanţă is­ de tot mai mari realizări fecţii Vulcan, fabricile de vine un popor şi neam ce pentru o idee.
torică pentru mersul îna­ în opera de edificare a so­ nutreţuri combinate de la este aşa vechi, aşa ves­ le calcula tirul lunurilor.
lia. Film docu- cietăţii socialiste multilate­ Orăştie şi Mintia ş.a. S-au tit, proslăvit şi înzestrat Am revăzut dc aurind
producţie a inte al României pe calea Dar toate acestea nu i Avrigul. Era o zi senină
ilor de filme progresului şi civilizaţiei, a ral dezvoltate în România. dezvoltat şi modernizat, de cu toate rodurile pămîn- s-au iertat. Nici lumina­ şi zăpezile scăpărau pure
eze socialismului. Au fost create şi dezvolta- asemenea, celelalte Între­ tului /.../ şi să nu aibă şi rea norodului „in limba pe crestele munţilor dc la
crial : Dickens prinderi din judeţ. el o şcoală mai de treabă, maicei sale“, nici reglarea
ira — ultimul Deşi desfăşurate în epoci ’ te numeroase ramuri in­ Punerea în funcţiune a o Academie de ştiinţe, miazăzi. Pe mormînlul bă-
şi condiţii diferite, cele dustriale noi, moderne, de tirului, nici, mai cu sea­ trinului dascăl, pionierii
marea scenă a două evenimente pe care le înaltă tehnicitate, în mă­ noilor obiective, precum şi chiar în limba maicei sale, mă, ideile dinamitarde.
ideţul Brăila dezvoltarea şi folosirea cit ci să se lase mai slab, mai Pentru că nici iertarea, aşlernuseră Hori proaspe­
F.C. Argeş — aniversăm se află într-o sură să asigure valorifica­
Transmisiune profundă şi organică inter­ rea, în condiţii de eficienţă mai completă a capacităţi­ scăzut şi mal batjocorit nici uitarea nu stăteau in te, agreste, ale căror cu­
de la Piteşti dependenţă, ambele repre- mereu superioară a poten­ lor de producţie au făcut decît toate celelalte limbi firea unei domnii lanari- lori ardeau patetic, ca
seri ca judeţul Hunedoara să şi popoare ale feţei pă- ote şi a unei aristocraţii marile idei. „Bălrînul" am
ial zentînd momente hotărîtoa- ţialului material şi uman scris ?■ De ce „bătrinul" ?
i TV. : ,.I » e în lupta poporului nos- al ţării. Miile de obiective devină o importantă forţă mîntului“. Lui, feciorului corupte. Dar avea oare
■ealizat ci> pentru libertate şi industriale noi, construite industrială a patriei noas­ de iobag din Avrig, i-a nevoie dascălul Lazăr de Avea — citul s-a aşternut
i miliţiei tre. întreaga producţie in­ lost dat să Întemeieze iertarea unora ca aceş­ veciei — doar 44 ele ani,
internaţional ai ' circ,, dte socială, pentru in­ în aceşti ani, au trezit la dincolo de munţi intiia
dependenţă şi neatîrnare, viaţă economică şi cultura­ dustrială a anului 1938 se tia ? Nu, fără Îndoială, ar virsta lirească a tuturor
tis tic î- ,,D po- pentru dreptul de a fi lă intensă zone întregi ale realizează azi în judeţul i,şcoală mai de treabă“, in ¡1 lost ultimul lucru pe martirilor omenirii.
adevărată“ — ţării. nostru în mai puţin de 18 „chiar limba maicei sale“ care l-ar Ii acceptat. Dc
% pe ţară. Pro- stăpîn pe destinul său. sau, cu alte cuvinte, i-a
a studiourilor După un secol de la re­ In vastul proces de zile la fontă, în 28 zile la aceea s-a şl suit In car şi RADU CIOBANU
ne voluţia burghezo-democra­ transformare revoluţionară oţel, în 29 zile la minereu
l în nocturnă de fier, în 55 de zile la e-
tal. tică de la 1848, după un a ţării, bazat pe politica nergie electrică şi 122 zile
UNI veac de îndîrjită şi eroică profund ştiinţifică, clarvă­ la cărbune.
e în limba ma- luptă de clasă, proletaria­ zătoare şi cutezătoare ela­ Cincinalul actual înseam­
tul, în alianţă cu ţărăni­ borată şi aplicată concret
seri mea, unind în jurul său de Partidul Comunist Ro­ nă şi pentru judeţul nostru
al o etapă de avînt pe coor­
îic forţele largi populare, toţi mân, în frunte cu secre­ donatele modernizării, ri­
foileton : Pol- oamenii muncii, fără deo­ tarul său general, tovarăşul
pisodul 16 sebire de naţionalitate, a Nicolae Ceauşescu, judeţul dicării nivelului calitativ şi
tehnico-ştiinţi- al eficienţei economice în
reuşit să pună pentru tot­ Hunedoara, asemenea tutu­ toate sectoarele. Pe baza
mondial deauna capăt dominaţiei ror judeţelor ţării, a cu­
al. exploatatoriloi’, să cucereas­ noscut în cei 31 de ani de realizărilor de prestigiu do-
că puterea politică şi eco­ la naţionalizare mutaţii şi bîndite în ridicarea econo­
mică şi socială a judeţului,
nomică în stat. structurări economice şi so­ colectivele de oameni ai
Un rol hotărî tor în desfă­ ciale fundamentale. muncii acţionează cu ho-
şurarea revoluţiei socialiste In cuprinsul judeţului tărîre, abnegaţie şi răspun­
t I : 7,00 Radio- l-a constituit trecerea prin­ s-au construit şi pus în dere comunistă pentru tra­
Revista presei; cipalelor mijloace de pro­ funcţiune obiective indus­ ducerea în viaţă a istorice­
gramul satelor;
n duminical ; ducţie în mîinile poporu- • triale de o deosebită însem­ lor hotărîri ale Congresului
e pentru toţi ; lui, ceea ce a însemnat o nătate pentru economia ţă­ al XI-lea şi Conferinţei Na­
mal; 13,15 Şla- victorie de importanţă ho- rii cum sînt : întreprinderi­ ţionale ale partidului.
Unda veselă ; tărîtoare pentru clasa mun­ Fanfara minerilor Văii Jiului (dirijor Alexandru Dragau) s-a impus pe scena interjude-
*n componistic le miniere Uricani, Paro- Intîmpinînd marile eve­ ţenei do Ia Reşiţa obţinînd premiul I şi dreptul de a participa la faza republicană.
o; 14,15 Top 6;. citoare şi întregul popor şeni, Livezeni, Dîlja, Băr- nimente ale anului — a
iblicitatc; 15,00 muncitor din România. Prin băteni, Mesteacăn, Teliuc- 35-a aniversare a eliberării
naţilor; 36,00 naţionalizare s-au creat
luminică; 17,30 Est şi Deva, Uzinele de patriei de sub dominaţia
; 18,00 Sport şi premisele aplicării politicii preparare de la Coroeşti şi fascistă şi Congresul al astAzi, se încheie festiv
Turneul me- de industrializare socialis­ Teliuc, Uzina cocso-chimi- XlI-lea aL partidului — oa­ Punctualitatea
I Consemnări ; tă, condiţie a lichidării în- „NEDEIA VULCANEANA"
de romanţe şi că, fabricile de aglomerare, menii muncii din judeţul
oie bună cu tr-un termen scurt a îna­ furnalele de 700 şi 1000 nostru se află puternic an­ Astăzi, de la primele ore fanfara minerilor, stadionul şi disciplina
22,00 Radiojur- poierii moştenite din tre­ mc, oţelăria Martin nr. 2
oramic sportiv; cut, a întăririi independen­ gajaţi în efortul pentru în­ ale dimineţii, încep, la din Vulcan va găzdui fes­ in „pana » //
d dans; 24,00 şi oţelăriile electrice nr. 1 deplinirea sarcinilor de Vulcan, manifestările prin tivitatea de încheiere a
tiri; 0,05—5,00 ţei naţionale, a ridicării ni­ şi 2, grupurile de laminoa­ plan şi angajamentelor în care se încheie festiv săp-
iizical nocturn. velului de bunăstare al în­ re de la Hunedoara, uzina întrecere, sporind u-şi neîn­ „Nedeii vulcănene". Ea va Despre deruta din autogara
tregului popor. de semicocs şi turnătoriile cetat contribuţia la înflori­ tămîna educaţiei politice şi fi urmată de o originală Orăştie am mai scris. Dar ea
culturii socialiste organiza­
paradă a portului, obice­
Succesele istorice obţinu­ de la Călan, termocentra­ rea necontenită a patriei tă aici. După muzica de iurilor şi cîntecului popular se menţine pe mai departe bi­
ne, mersi. Nu există indicatoa-
te de poporul român în cei lele de la Paroşeni şi Min- socialiste. promenadă, susţinută de — pe arterele principale re asupra locului în care garea­
ale oraşului. Apoi, baza de ză autobuzele dc pe diferite
trasee, clar nici autobuzele nu
isul tobelor — agrement „Brazi" va oferi, afişează tablele indicatoare de
»atria); Vis de Comuna Vorţa-la altitudinea prezentului de la orele prînzului şi traseu decît în momentul cinci,
i); HUNEDOA- pleâcă ia drum. întrebi oameni»
îerge pînă seara, un amplu spec­ în uniformă de conducători auto
Vestul sălbatic tacol la care îşi vor da de unde pleacă autobuzul cu­
); Nea Mărin La mică distantă de Ia 1547 ha de teren arabil, Drumul luminos ai celor desfacerii de marfă. S-au concursul formaţiile artis­ tare. Morocănoşi te îndrumă :
-ta); Ecaterina Iiia, drumul ce duce spre 2476 ha de păşuni, 869 ha 35 de ani a deschis şi mai construit 4 magazine
instructorul) ; Vor (a te însoţeşte de o fineţe naturale, 124 ha de tice ale Clubului sindicate­ „Al cu mişcarea le ştie pe
Police Python poarta modernizării, a pro­ noi, unde pătrund măr­ lor din Vulcan, întreprin­ toate. Intrebaţi-1“. Dar „ăl cu
I-II (Unirea); parte şi de aila cu dealuri, livezi, alături de peste gresului social. Aşa se furi şi produse de cele derilor şi instituţiilor ora­ mişcarea“ nu le prea ştie. Bu­
seriile I-II (7 uneori mai uşoare, alteori 5 000 hectare de fond io- lace că. peste 450 de fa­ mai diverse feluri. Comu­ năoară, într-una din dimineţi,’,
Totul pentru restier, întregesc în mod şului, căminelor culturale nimeni nu ştia care autobuz)
ica); DU PENI: mai semeţe, Încărcate de milii şi-au ridicat casc na nu mai este izolată din Dealu Babii şi Paro- pleacă spre Balşa, care spre
Dlemă de timp verdeaţă. Pe o bună plăcut şi adevărat aşezarea noi, un mare număr şi ca-n trecut, unde rareori şeni, precum şi cele din Cugir. Pină la urmă primul,
ăstui şi culoa- porţiune îfi este că­ comunei. Ocupaţia oame­ le-au modernizat, le-au municipiu : Petroşani, Lu- a plecat cu 32 minute întîr--
(Muncitoresc) ; nilor dc aici, am putea dotat cu toate cele trebu­ pătrundea cile o maşină. ziere, al doilea n-a mai plecat
patrulea stol lăuză unda rîuiui numit Astăzi, şase autobuze lea­ peni, Uricani, Aninoasa,
; LONEA: Ex- Valea Lungă. După o calc spune că este multilate­ incioase. Din cele 7 aşe­ gă aşezarea de llia, de Petrila, Lonea, Cimpa, Is- deloc. A „căzut“ tocmai iii;
tea (Minerul); de mai bine de 10 kilo­ rală. Mulţi dintre ei sini zări, 6 sînt clcctrilicale, u- croni ■ şi Băniţa. fix, cînd trebuia să pornească
la drum.
vocata (Mun- alit agricultori, crescători nora dintre locuitori cu Deva, cu care se depla­
INOASA: Je- metri, ajuns în bătătura sează alîl navetiştii, cit şl
oresc): URI- centrului de comună Vor- dc animale, cil şi mineri 15^-20 de ani in urmă
(7 Noiembrie); ta, îneîntat de pitorescul muncitori pe vatra comu­ parcă nu le \ venea să ceilalţi locuitori pentru Una pe sâptamînă
Ţepeş — se- nei, sau In afară. Din nu­ creadă că vor avea lumi­ treburile ce le au de re­
¡teaua roşie) ; locului, dc polenul salcî- mărul de peste 160 de zolvat. Primarul comunei,
: D-ale cama- milor şi lumina caldă şi nă electrică in casele lor. Ioan Buştea, om "al locu­
îeni nu alear- curată a acestui siîrşit de mineri de la mina Vorfa, Să luăm, de exemplu, sa-
îerul); ORAŞ- lui, al baştinei, cu un bun
ia a 7-a sub primăvară, eşti tentat a stagiu de activist, ne-a
(Patria); Ava- tace un binemeritat popas mărturisit că a iost o pe­
GEOAGIU- reportericesc.
d prea înde- rioadă cînd unii dintre lo­
ile I-TI (Casa Ca oricare altă comună cuitorii satelor Cerleju de
ATEG: Lanţul şi Vorţa îşi are istoria ei,
seriile I-II Jos, Dumeşti, Coaja, au
AZI: Fiul Fe- trecutul ei, care ca vîrstă avut tendinţa de a pleca
ă.LAN: Masca exactă nu se păstrează în Ia oraş, in uncie localităţi
de cultură) ; documente. Totuşi, după aparfinăloarc E.M. Certej, tul Coaja, un sat mic, răs­
ibaticii — se- 150 sînt localnici. Specii icul firat, Împrăştiat, unde ve­ din Banal, dar această
[unie); SIME- modul de aşezare a sate­ aşezării liind propice sec­ cinii nu prea pot să-şi tendiriţă s-a risipit pc mă­
ii (Mureşul) ; lor comunei, cit şi a în­ sura drumului ascendent,
urile lui Don deletnicirii oamenilor, se torului zootehnic, gospo­ vorbească prin gard, li­
.); TELIUC : dăriile individuale .. deţin ind distanţaţi. „Prin parti­ a creării locurilor dc mun­
Don Juan deduce că este una dintre peste 1755 capete bovine ciparea deputaţilor, a tu­ că prin mina deschisă la
DEDĂRI: Ulti- cele mai vechi aşezări. Din Vorfa, prin viata şi al­
îontrol — se- cercetările geologice făcu­ şi 636 ovine. An de an, turor oamenilor la mii de
citoresc). harnicii şi pricepuţii cres­ orc de muncă obştească, titudinea prezentului, a
te In decursul anilor, s-a cători de animale din sa­ la contribuţii băneşti, lam­ perspectivei viitorului.
descoperit că aici sint im­ tele comunei livrează pe pa cu gaz a fost înlocuită Am pornit din talpa a-
portante zăcăminte de mi­ bază de contract mai bi­ pentru totdeauna. Pe cestei aşezări pe cînd um­
nereuri, care în momentul ne dc 2000 hl lapte şi 200 multe case tronează ante­ brele Începeau să se Îm­
de lată se şi exploatează. tone carne. Primarul co­ nele dc televizoare" — ne brăţişeze. Peste păduri
abil pentru
me uşor in- Şi aici, trecutul acestor a- munei, Ioan Buşlea, ne-a spunea Virgil Dane, se­ se simfea şoapta amurgu­
rul temporar şezărl a fost apăsat dc să­ rugat să dăm şi ci leva cretarul organizaţiei să­ lui. Dintr-un deal al satu­
liaza. Local răcie, de colburi, de nevoi nume in acest sens, lucru teşti de partid. lui Valea Lungă, răzbate
la averse de
de descăr- şi nesiguranţă. Anii socia­ pe carc-1 şi facem cu plă­ Viaţa cullural-arlislică un zgomot de maşinării, al
Vîntul va lismului, ani ai noii înte­ cere : Cornel Suba, Cornel celor care iorează adîn-
moderat din meieri, ne-au pus în faţă Alba, Mihai Alba, Tranda- se desfăşoară prin cele şa­
intensificări * se cămine culturale. Ti­ curilc, care stabilesc noile
,tă în timpul realizări demne de toată iir Sorea, Gheorghe Cră­ nerii, cadrele didactice 1 şi resurse de minereuri pe a-
lauda. Comuna are 7 sale : ciun, Dumitru Crăciun, expun talentul In cinci ceste vetre. Toate vor în­
minimă va
tre 12 şi 17 Vor(a, Visca, Valea Po­ Nan Plorca, Silviu Miclea, formalii artistice, aduc semna noi locuri de mun­
maximă în- ienii, Coaja, Ccrtcju de Toader Sori nea, Virgil specificul tradiţiei şi al că, cîştig şl trai superior.
grade, izolat Jos, Luncşoara şi Dumeşti, Dane şi mulţi alţii. Dealu­ portului pe scenele comu­ Comuna Vorta de azi se
reme în ge- şi poate li Încadrată între rile, acolo unde nu se pot nei şi chiar In afară. Re­ înfăţişează ca o neîntre­
cu cerul comunele mici. Dar, după cultiva plantele cerealiere, ţeaua comercială este şi ruptă curgere spre viitorul
vor semnala supralaţa de 10 452 hecta­ sint împînzile de pomi ea Intr-o permanentă creş­ comunist.
ărcări elec­
tr cădea a- re ar putea li aşezată in-- fruclileri, peste 50 mii de tere, înlr-o permanentă
tre comunele mari. Cele pruni, meri, peri şi nuci. sporire a volumului şi MIRON ŢIC