Page 37 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 37
r'T.HUHZ'
_ _
ANUL XXXÏ
NR. 6 718
MARŢI,
12 IUNIE
1979
4 pagini — 30 bani
La zi in agricultură
1944-1979 CONGRESUl
OMUL NOSTRU
Toate forţele satelor—
la întreţinerea ICI I
Realizările sînî bune, dar I. M. PETRILA i ductivitatea muncii cu 760t
culturilor SECTORUL IV — kilograme cărbune pe post,
realizînd pesle prevederi*
oo ne mulţumesc. Stă în 15 000 TONE de la începutul lunii peste
CĂRBUNE PESTE 300 tone cărbune.
Un Ioc central pe agen ceea ce constituie o ga însemnate depăşiri de-
puterea noastră să da de lucru a organizaţii ranţie că se vor obţine re In zilele care s-au scurs plan au dobîndit şi minerii
PLAN
din brigăzile conduse de
colte sporite la hectar. Re
lor de partid de la sate,
a consiliilor unice agro zultatele favorabile înre din această lună, minerii Ilie Filiche — 130 ton«
cărbune, Nicolae Brutu —
Is îmbunătăţim continuu ! industriale continuă să îl gistrate la întreţinerea cul sectorului IV au obţinut 131 tone cărbune în piu».
şi
conducerilor
noi şi însemnate sporuri la
unităţilor
turilor de către unităţile
deţină întreţinerea culturi amintite se datoresc faptu producţia . de cărbune, de NOI OBIECTIVE DE
cestor probleme, stabilind lor. Ploile care au căzut lui că organizaţiile de par păşirea lor faţă de preve
măsuri concrete, a căror re în ultimele zile au îmbu tid şi consiliile de condu derile planului fiind acum INVESTIŢII IN
zolvare este urmărită de că de peste 15 000 tone cărbu CONSTRUCŢIE
tre consiliul oamenilor mun nătăţit condiţiile de vege cere urmăresc cu întreaga ne, ceea ce înseamnă rea
cii, care analizează cu regu taţie a culturilor. Este însă răspundere materializarea lizarea angajamentului luat Constructorii şantierului
laritate prevederile neînde- necesar să nu fie slă obiectivelor cuprinse în în cinstea zilei de 23 Au 3—Vulcan al I.C.M.M. Pe
plinite şi stabileşte soluţii de bită nici un moment preo programele stabilite pen gust. De remarcat că toate troşani au atacat lucrările
rezolvare. Astfel, în planul cuparea pentru buna func tru această perioadă, cînd brigăzile din sector sînt cu la noi obiective de inves
unic de măsuri pentru anul ţionare a amenajărilor în agricultură există un sarcinile de plan îndepli tiţii. Este vorba despre
1979 este prevăzută, la nive pentru irigaţii, deoarece se nite şi depăşite, în frunte noul funicular de steril de.
lul uzinei, sarcina de redu vîrf de lucrări, deoarece situindu-se minerii din la mina Vulcan, drumul de
1 30.) 000 Iei resimte încă lipsa de apă cu maximă operativitate brigada condusă de destoi acces de la mina Vulcan
cere a consumurilor de me
tal, economisirea de energie în sol, în special la cultu trebuie realizate şi lucră nicul miner Eugen Voicu, la puţul 7 — Vest, extin
electrică, termică, combusti rile de legume. rile de strângere şi depozi care are o depăşire de peste derea centralei termice de
bili şi lubrifianţi. în vede Avînd un rol decisiv a- tare a furajelor şi finali 13 000 tone cărbune. la Paroşeni.
rea realizării acestei măsuri supra recoltei de porumb, zate pregătirile în vederea Succesele dobîndite de PRIMELE
au fost întocmite planuri cartofi, sfeclă de zahăr, trecerii la secerişul cerea minerii sectorului IV au
speciale, pe secţii, ateliere, sau altor culturi, lucrările lelor păroase. la bază creşterea produc CONFECŢII
locuri de muncă, privind tivităţii fizice a muncii cu La noua Fabrică de con
reducerea consumului de de întreţinere mecanică în contrast cu exemple 550 kilograme cărbune pe fecţii din Vulcan, intrată
metal, economisirea de ener şi manuală, în special pra- le la care nc-am referit post. de ourind In funcţiune, eu
gie şi combustibili. Pentru şila a doua, se găsesc în se află însă situaţiile întrl- I. M. PAROŞENI : mult înainte de termen,
reducerea consumurilor de actualitate în toate unită s-au produs primele loturi
O preocupare majoră a metal sînt stipulate mai nite înlr-o serie de unităţi SPOREŞTE de confecţii. Peste 200 bu
colectivului de oameni ai multe măsuri, printre care : ţile agricole. Datorită mo agricole cooperatiste, unde PRODUCTIVITATEA căţi halate şi 250 salopete
bilizării susţinute a coo
muncii de la uzina de utilaj mob i 1 i za rea coope ra lor i 1 or au ajuns la' capătul liniei
rnirier şi reparaţii Crişcior VICTOR ALMAŞAN peratorilor şi mecanizato le efectuarea praşilor ma MUNCII de fabricaţie. Formaţiile de
este reducerea continuă a secretarul rilor la întreţinerea cul Zilele luni iunie se do lucru conduse de Elena Mi-
consumurilor de metal, ma comitetului de partid, turilor angajate in acord nuale lasă de dorit. Sur vedesc deosebit de rodnice ron, Aurica Fornade,
iorii prime, materiale, ener preşedintele consiliului prinzătoare este, între al în muncă pentru minerii Ghcorghe Pomian, Ştefan
gie si combustibili, în vede oamenilor muncii global, la C.A.P. Sintan- de la Paroşeni. In mod Husar îşi văd în acest fel
rea realizării de economii, drei, Rapoltu Mare, Sil- tele, situaţia culturii de deosebit se remarcă spori încununate de succes pri
obţinerii unei eficiente eco Ing. IOAN OPRIŞA vaş, Ostrov şi în alte uni rea productivităţii muncii mele eforturi în muncă la
nomice ridicate. în acest directorul U.U.M.R. Crişcior N. TÎRCOB in abataje. Astfel, la sec noua întreprindere, prima
context, unitatea noastră a- tăţi, culturile de prăşi toare torul I, brigada condusă de de acest profil din Valea
cordă o atenţie deosebită a- (Continuare în pag. a 3-a, sînt curate de buruieni, (Continuare în pag. a 3-a) Titu Teacenco a sporit pro Jiului.
I M/7 cíe tineri şf oameni W
ai muncii hunedoreni s-au COSTESTI 1979 - ÎNĂLŢĂTOR ACT DE la ediţie a Festivalului na
i adunat duminică la Cos ţional al muncii şi creaţiei i *
,,Cîniarca României“. Prin
tes!/ spre ci participa la
tre
acestea
consemnăm
i cea dc a Xl-u edific a în- EDUCAŢIE POLITICĂ ŞI PATRIOTICĂ cunoscutele ansambluri iol- l •»
lilnirii tinerelului cu isto
clorice sau de muzică u-
i ria patriei. La festivităţi ţălor uct dc educaţie poli poporului nostru. ne" (libret : Eugen Burz.a, lul tematic „Pe vatra Da şoară din Brad, Căian, i s
nu participat membri ai
Biroului Comitetului jude- tică şi patriotică. Ediţia După cuvîntul de des regia artislică : Vasile ciei străbune“ a însemnat Vaţa de Jos, IHa, Gura-
i ţean dc partid, ai Comite din acest an a căpătat o chidere a festivităţilor, Chevereşan). Prlnlr-o reu un cald omagiu adus barza, Deva, Hunedoara, I
Orăştie, Cer le j precum şl
încă-
tului executiv al Consi
aureolă
deosebită,
liului popular judeţean, drîndu-se în contextul rostit de tovarăşul Ilie şită înlănţuire de secven strămoşilor noştri de către echipele şcolare ale ele I
al
ţe artistice, interpreţii au
Lavu,
prim-secretur
l reprezentanţi ai unor or manifestărilor de aniver Comitetului judeţean ai ilustrat evenimentele cru tineretul şcolar hunedo- vilor din Topliţa-Dăblca,
rean.
ganizaţii de masă ?/ ob
\ şteşti, conducători de în- sare a 2050 de ani de ia U.T.C., evocarea eroicelor ciale din lupta poporului Spectatorii au urmărit Guraburz.a, Deva, Hune I s
doara, Căian. Ca la toate
aceste
constituirea
pe
•t tren-inderi şi instituţii. meleaguri a primului stat pagini ue istorie a lost nostru, a Partidului Comu în continuare un amplu marile reuniuni populare
întreprinsă de dr. toan
nist Român pentru inde
I in marele amfiteatru na dac centralizat şi indepen Glod ar iu, de la Universi pendenţă, pentru libertate program cullural-sportiv au lost prezente şi farda I s
desfăşurat pe două scene.
tural al acestui loc. dc în dent de către Burebisla — tatea Babeş-Bolyai din naţională şi dreptate so re le din Ghelari, C.S. Hu
Ea
reuşita acestuia au
i ceput al letopiseţului nea cruciată în geneza milena de spectacolul Iernatic cială. Realizai de către e- contribuit numeroase lor- nedoara, E.M. Deva, I.C. I *»
însemnătate
Cluj-Napoca,
moment
de
şt
precum
Orăştie. Publicul a răsplă-
mului românesc, Castcşti
levii liceelor din Orăştie,
i W79 a însemnat un înăl- rei şi zbuciumatei istorii a „Pe vatra Daciei străbu- Vulcan şi Deva, spectaco- maţil artistice hunedorene (Confinuare in pag. o 2-a) I *
cure s-au impus în actua
I I
i
i «
I
i
l I
I
I *
i I
s
i I
s
i s I
i s I
I
i V
i I s
* I
I s
I
î >
I
s
?
% I
s
8
I
i *
I
s
I Secvenţe de Ta cea de a Xl-a întîlnire a tineretului cu istoria de la Cost eşti : evoluează cunoscuţii căluşeri dc la Orăştioara de Sus. In medalion ; dr. loan Glod arin de
Mninatii
l»
Foto * VIRGIL ONOIU 1