Page 42 - Drumul_socialismului_1979_06

Pag. 2 DíltJMUL SOCIALISMULUI NR

Informaţii
LA INTERVENŢIA ZIARULUI NOSTRU g w
da partid
ORGANELE VIZATE RĂSPUND PRIN MĂSURI DE 10,00 Ti
9,00 T<
CONSFĂTUIRE ni
W
11,13 Şc
ECONOMISIRE A ENERGIEI ELECTRICE Şl COMBUSTIBILULUI 11,23 TC
16,30 Ti
La Clubul „Constructo­
rul“ din Hunedoara a avut. 16,35 Ti
lV,oo : :
loc recent o interesantă con­ dl
dc
sfătuire de lucru vizînd ni­ Întreprinderea pentru lianţi Deva a trenurilor, diminuîndu-se în scopul reducerii staţionă­ Depăşirea consumului de e- n<
velul şi conţinutul muncii pe cit este posibil staţionă­ rilor în parcurs. riergie electrică s-â datorat m
politico-educative desfăşu­ „Problema ..economisirii e- trică realizat, de 32153 MWh rile în capul trenurilor; A- Prin aceste măsuri şi al­ faptului că la unităţile cu f>0
rată pe şantierele de con­ nergiei electrice şi combus­ du se . încadrează, într-ade- nalizarea zilnică operativă a tele caire se vor lua opera­ gestiune internă s-au prelu­ > Vi
strucţii ale I.C.S.H. Au par­ tibililor este permanent în văr, îp limitele ultimei cote consumului de energie elec­ tiv, în funcţie de situaţia crat în plus 4 350 tone mi­ r m
creată, vom căuta să ne în­
nereu,
realizîndu-se
peste
ticipat secretari adjuncţi cti ■ atenţia oâmenilof muncii' de repartizate. trică ; Îmbunătăţirea pregă­ cadrăm şi în repartiţia de plan 42 tone zinc şi 115 tone Bl
munca de propagandă ai • la întreprinderea pentru li­ Măsurile luate în cadrul tirii ' profesionale practice a . energie electrică din trimes­ sulf. Menţionăm că atU C.M. In
#
anţi Deva. Colectivul de
comitetelor de partid şi. ■ muncitori, tehnicieni’■.şi- in­ Întreprinderii, în ultima pe­ personalului de locomotivă trul 11“. Deva cit şi unităţile care ne pi
rioadă-, au redus considera­
birourilor organizaţiilor de gineri ae la unitatea noastră bil consumul de energie e- pentru cunoaşterea defectă­ Semnează director general, aparţin se preocupă pentru 18.50 10
bază de partid şi U.T.C., depune eforturi pentru re- lectrică, dar mai sînt încă rilor . ce apar in exploatare, ing. Ioan Tirla. raţionalizarea consumului de 19.00 Ti
19,20 N
responsabilii cu aceeaşi ac­ /. ducerea consumurilor de e- multe de . făcut. Apreciem Combinatul siderurgic Hunedoara energie 'electrică, şi reduce­ 19.50 Li
rea acestui consum“.'
tivitate din organizaţiile nergie, electrică şi . combus­ în acest sens mobilizarea Semnează director, ing. V. C(
20.00
sindicale,' conducători ai u- tibil, pentru' înlăturarea -ri­ deosebită pe care a reali- In articolul „Economisirea în repartiţia .de energie e- Ungureanu şi inginer şef, G. 20,05 Ti Pi
nităţii, şantierelor şi lotu­ sipii de energie. Dar n? ,zat-o în rîndul personalului energiei electrice", publicat lectrică o constituie făptui Bogdan.
rilor. confruntăm eu o mulţime, de pcupat. cu activitatea, ener­ în ziarul „Drumul socialis­ că în cadrul O.E. nr. 2 a &
■ în cadrul consfătuirii a greutăţi de. ordin tehnic şi. getică, articolul publicat în mului", se arată că în ca­ intrat în funcţiune al doilea întreprinderea minieră s<
ziarul „Drumul socialismu­
tehnologic, Dé exemplu : Li­
drul Combinatului siderurgie cuptor, penu-u care, de ase­
fost' evidenţiată experienţa nia de cimeiit nr. 3 se află lui". Dezbaterile ce au avut Hunedoara s-au „risipit“ în menea, nu s-a suplimentat Barza ţs
si
pozitivă în desfăşurarea în- în perioada dé .atingere, a loc pe, marginea acestui ar­ trimestrul I a.c. peste 1500 repartiţia iniţială. Efectuînd &J
1
văţămîntului poliţico-ideo- 'parametrilor proiectaţi, uti­ ticol au permis desprinde­ MWh. Intr-adevăr, C.S. Hu­ un calcul, in baza normelor „Cu referire la articolul a- i 21,35 T
logic şi al pregătirii infor­ lajele. fiind încărcate după rea unei concluzii maxime : nedoara nu s-a încadrat în de consum ştiinţific funda­ părut în „Drumul socialis­
mării politice, în activita­ grafic. întreprinderea pentru la întreprinderea pentru li­ repartiţia trimestrială de e- mentate, rezultă pentru pro­ mului“, privind economisirea
tea gazetelor de perete şi lianţi Deva, avea repartizat anţi Deva, trebuie pus ca­ nergi'e electrică cu cantita­ ducţia peste pian un consum de energie electrică, între­ I I !
satirice în munca politică de pe ■ trimestrul I a.c., 44 500. păt risipei de energie. Vă tea mai sus menţionată. Fă­ de peste 4 000 MWh, deci o prinderea noastră era men­
MWh. Centrala cimentului -mulţumim pentru sprijinul
îa om la om. Bucureşti reduce cota la acordat“. ră a minimaliza importanţa cantitate superioară celei ţionată eu o depăşire a con­
sumului de energie electrică
„risipite“ de 1533 MWh.
încadrării. în repartiţiile lu­
34 100 MWh, apoi reduce . Semnează, director tehnic, nare şi trimestriale de ener­ Reţinînd intenţia bună a de 179 MWh. Menţionăm că BUC
din nou cota la 31100. MWh. irig. Dominic Budai, sef ser­ gie electrică, trebuie să ară­ articolului, oamenii muncii, am stabilit un program de diopro
Ba di o j
SCHIMB Consumul de energie elec- viciu, ing. Mireea Crişan. tării că în trimestrul I a.c., cadrele de conducere din măsuri care să conducă la presei
combinatul şi-a depăşit pla­ cadrul uzinelor şi secţiilor încadrarea în consumurile cililor;
DE EXPERIENŢĂ Regionala căi ferate Timişoara nul de producţie la toate s-au mobilizat şi depun efor­ planificate de energie elec­ 9,05 B;
produsele. Astfel, s-au rea­ turi susţinute pentru utili­ trică. pe baza căruia s-a reu­ lor; li
Referitor la. articolul apă­ culaţia trenurilor să nu pro­ lizat peste plan 3 700 tone zarea şi gospodărirea judi­ şit ea în luna ianuarie şi fe­ 10,03 I
în organizarea secţiei de rut în ziarul „Drumul so­ ducă parcurs izolat mai ma­ cocs metalurgic, 11300 tone cioasă a energiei electrice, bruarie a.c., să ne . încadrăm 30,30 ]
11.00 Í
propagandă a Comitetului cialismului“, vă informăm re de 4 la siită din tren/km . fontă, !t 930 tone otel, peste pentru utilizarea agregatelor în repartiţie, realizînd ’ şi c- Micro I
conomii. Aceste măsuri s-au
că la sfîrşitul trimestrului I izolaţi ; Programele decadele 14 000 tone laminate şi ţagle la randamente maxime posi­
municipal de partid Hune­ a.c. , Regionala ■ C.F. Timi­ se vor aduce la cunoştinţa de relaminare, alte produse bile, înlăturînd orice urină aplicat şi în luna martie, dar Avaiip
-
12.00 ]
doara, Ia Ghelari s-a des­ şoara s-a încadrat în repar­ unităţilor .interesate eu cel siderurgice, depăşiri pentru de risipă şi diminuînd la . ca urmare a reducerii cotei Din
făşurat zilele. trecute un tiţia de energie electrică, re- puţin 48 ore înaintea intră­ care nu s-a repartizat nici minim tehnic pierderile?. planificate (transmisă la nostru
reuşit schimb de experien­ ducînd consumul' cu 243 MWh rii lor în vigoare, stabiiin- un kWli în plus. O altă Semnează directorul gene­ sfîrşitul decadei a II-a din mâne:
pretat
ţă urmărind laturile pozi- faţă de repartiţie. Cei 105 du-se şi necesarul de loco­ cauză obiectivă care a con­ ral al C.I.S. Hunedoara, ing. luna martie a.'c.), nu a mai 15.00 (
. tive ale activităţii punctei- MWh sînt aferenţi lunii mar­ motive, în vederea satisfa­ dus la neîncadrarea C.S.II. Sabin Faur. fost posibilă încadrarea în Radio;
Jor de documentare poli- tie, lună în care consumul cerii programului de circu­ noua repartiţie. Cu econo­ pionie
tico-ideoîogică şi agrozoo- a fost depăşit cu această laţie şi asigurarea încadrării Centrala minereurilor Deva miile realizate pe primele te eci
usoari
cantitate. Regionala' C.F. s-a în repartiţie ; Compunerea
tehnică. Au participat res­ preocupat şi se preocupă în trenurilor de marfă la capa­ Ca urmare a apariţiei ar- nitâţile cu gestiune internă două luni am reuşit să ne ştiri;
încadrăm în noua repartiţie •
ponsabilii acestor puncte continuare," luînd toate mă­ citatea de remorcare a loco­ tidolului „Economisirea cfter- a fost depăşită repartiţia de pe trimestrul I a.c. 17.15
de documentare din comu­ surile pentru asigurarea în­ motivelor electrice, în scopul 'iei electrice", în ziarul energie electrică la marii Semnează director adjunct mit: ]
nele Lunca Cernii, Cerbăl, cadrării în repartiţie, realiză­ asigurării remorcării trenu­ „Drumul socialismului“, va consumatori, cu 50 MWh, tehnic producţie, ing. Ionel 20.00
..Cînti
Ghelari, Bunila, Pestişu rii consumului specific pla­ rilor la număr de osii sau comunicăm următoarele : însă .pe total trimestru I, Lung, şi şef serviciu meca­ Pagini
'Mic şi Teliucu Inferior. nificat. Astfel, se urmăreşte: tonaj înscris în livret; Res­ „Din evidenţele I.R.K. şi aceiaşi consumatori au rea- nic energetic, ing. Ioan fascia' 1
Inegalităţile de bruto în cir- pectarea duratei, de parcurs G.M. Deva rezultă:, eă la u- .lizat o economie de 17. MWh. Dcouncă. sonore
oră;
muzic
O nouă etapă în cercetările
TIM
Ii ta tea
privind protecţia plantelor clin I
Emisii
ccriş
mişcn
Necesitatea obţinerii unor dificări de ordin metabolic făcut ca aceste mijloace să irigare
clin ji
producţii agricole mari şi la plantele tratate ş.a. A- aibă o aplicare restrînSăl nori s
de calitate superioară a pariţia acestor efecte a de­ Aceste considerente au de­ Iară 1
impus elaborarea şi apli­ terminat multiple şi varia­ terminat pe specialişti să-şi siimca
ti vă
carea în producţie a o se­ te discuţii. Aşa-zişii „apă­ îndrepte atenţia în direcţia Vă pr
rie de noi mijloace şi me­ rători ai naturii" au pus elaborării unor programe itor ;
tode de cultură. în aceas­ problema oportunităţii com­ (scheme) de luptă prin in­ nică
tă privinţă, un rol impor­ baterii chimice. Analiza tegrarea măsurilor şi mij­ .20-,in; •
te.»fon ii
tant a revenit şi revine ştiinţifică a acestei proble­ loacelor agrotehnice, fizico-
protecţiei culturilor împo- me a arătat că fenomenele mecanice, biologice, bioteh-
■ triva bolilor şi dăunători­ secundare negative au o nice şi chimice. Astfel au
lor. Progresele înregistrate pondere relativ scăzută fa­ apărut conceptele de luptă
în acest sector se înscriu ţă de marile avantaje pe complimentară, integrată,
în eforturile pentru moder­ care le prezintă folosirea ecologică, controlată, armo­ DEV
nizarea şi dezvoltarea in­ pesticidelor. nioasă, amenajată şi diri­ treilea
Peiru Crişan, frezor îa Î-C. Orăşiie, este limă de Urnă fruntaş în muncă. tensivă a agriculturii noas­ în scopul prevenirii unor jată. Dintre acestea expre­ l-ii (
Foto ; VIRGIL ONOIU Un or
tre socialiste. Prin măsuri­ astfel de efecte, cercetăto­ sia „combatere integrată“ a Ciocoi
le moderne de prevenire şi rii şi-au îndreptat atenţia, fost acceptată de majorita­ r urgisi
mine
combatere au fost reduşi
Fabrica de confecţii de ia Vulcan Fruntaşa în mod considerabil nume­ în prima fază, asupra unor tea specialiştilor. în esenţă dat (C
Acel,
mijloace biologice de com­
lupta integrată are drept
roşi paraziţi vegetali şi a- batere. în acest sens putem scop limitarea înmulţirii bo­ ŞAN I:
cooperativei (Uniri
(Urmare din pag. 1) lor de fabricaţie. Pregătirea nimali care în trecut dij- remarca faptul că insecti­ lilor şi dăunătorilor şi re­ riile
muncitoarelor — care conti­ muiau sau compromiteau cidele biologice cuprind stabilirea sau păstrarea Zbor
borare dintre constructor şi nuă — s-a făcut în cursuri Comunista Aurelia Hără- total recoltele. Este vorba produse care au ca princi­ structurii relativ stabile a lupe:
— set
beneficiar, acesta din urmă de calificare organizate aici guş este responsabila maga­ de mălura griului, tăciunii piu activ diferite microor­ componenţilor biocenotici. Star -
dînd un sprijin concret pe îa Vulcan şi la întreprinde­ zinului I al Cooperativei de cerealelor, mana viţei, ma­ ganisme (virusuri, bacterii, Rezultatele cercetărilor e- toresc;
gantier cu muncitori califi­ rea din Tg. Jiu, în atenţia consum comunale Buceş, din na cartofului, putregaiul ciuperci) care dau rezultate l'ecluate de noi în această sul. de
LONE
caţi — zidari, electricieni, noastră fiind şi asigurarea După Piatră. Lucrează de 15 fructelor, păduchii ţestoşi, în combaterea omizilor de­ direcţie în pomicultură sînt ANINI
mecanici pentru montarea cu cadrele necesare de spe­ ani în comerţ şi se numără omiziie defoliatoare, lăcus­ foliatoare. Un astfel de promiţătoare. S-a reuşit să ani (
utilajelor tehnologice etc. cialitate, atît prin detaşări printre cei mai harnici lu­ tele ş.a. In scopul comba­ produs — Thurintox — a se elaboreze scheme efi­ CA Ni
crători din cooperaţia de
bric);
— ca şi cu o parte din noul Cît şi prin formarea lor din consum comunală Buceş, din terii raţionale a principale­ fost sintetizat ,şi în ţara ciente pentru combaterea învins
şi tînărul personal munci­ mers. doara. De la începutul anu­ lor . boli şi dăunători s-au noastră. De asemenea, zoo- bolilor ş’i dăunătorilor în HA ST
tor al fabricii. Atmosfera de lucru de la lui şi pînă în prezent planul creat staţii de prognoză şi fagii cuprind specii de in­ livezile de măr cu un nu­ ralele
ciulă
— Lucrările de finalizare noua fabrică de confecţii, de ciesfacere a fost depăşit avertizare şi centre de pro­ secte şi acarieni utile care măr redus de tratamente şi BAI :
a obiectivului şi intrarea sa. cît şi. aprecierile realiste ale cu peste 23 000 de lei. De tecţia plantelor dotate cu trăiesc pe seama altor spe­ cu păstrarea în bună parte Fraga
în funcţiune cu întreaga ca­ constructorului şi beneficia­ asemenea, a atras în circui­ aparatură şi substanţe pes­ cii de insecte şi acarieni a structurii componenţilor tic cil
pacitate continuă în ace­ rului dau certitudinea că tul statului, do la gospodă­ ticide corespunzătoare. dăunătoare. în acelaşi timp biocenotici. în cadrul aces­ şui
BRAZ
riile populaţiei, peste 15 000
laşi ritm alert — sublinia la sfîrşitul lunii iunie — buc ouă, 50 000 kg fin, 600 în cadrul mijloacelor mo­ este promovată autocidia, tor scheme s-au integrat o Certcir
inginerul principal Stelian după cum s-au angajat — kg deşeuri de hîrtie, sticle derne, menite să asigure care reprezintă o metodă serie de măsuri chimice, rin m
Drăguşin. In ce ne priveşte acest obiectiv al industriei în valoare de 8 000 lei, ş.a. sănătatea culturilor, un rol de combatere a dăunători­ biologice şi biotehnice. Se tură);
miliar
vom acorda constructorului uşoare va produce cu toa­ Aurelia Hărăguş este depu­ important în ultimul sfert lor prin folosirea de popu­ reduce astfel poluarea me­ Bătăii
acelaşi sprijin concret, con­ te secţiile, mareînd astfel un tată în circumscripţia nr. 13 de- secol a revenit comba­ laţii formate din masculi diului înconjurător cu sub­ seriile
comitent cu asigurarea con­ avans substanţial faţă de După Piatră — Corniţei, din terii chimice. Aceasta este sterilizaţi, care sînt lansaţi stanţe chimice şi se asigură muc
IUI).
anul 1977. Prin. grija ei s-au
diţiilor cerute de intrarea termenul planificat, care făcut drumuri pe porţiunile o consecinţă directă a pro­ în culturile atacate de spe­ creşterea eficienţei econo­
în producţie a tuturor linii- este 30 septembrie 1979. repartizate (5 km), a mobi­ greselor realizate în indus­ cia respectivă. Concomitent mice a acţiunilor de com­
lizat cetăţenii la curăţarea tria chimică, care a pus la se acţionează şi cu stimuli batere.
a 50 hectare de păşuni. Ea dispoziţia agriculturii un fizici (lumină, sunetul) şi Crearea consiliilor unice
număr sporit de substanţe
stimuli chimici (atractanţi,
îndeplineşte şi funcţia de
indicatorii de pian depăşifi preşedintă a comisiei săteşti pentru combaterea bolilor, fagostimulenţi, repelenfi, fe- agroindustriale de stat şi Tim
cooperatiste, pe baza Hotă­
a femeilor. Cusăturilor popu­ dăunătorilor şi buruienilor, romoni). Menţionăm că ex­ rârii Plenarei C.C. al P.C.R. ziua
va ii
Buna organizare a acti­ şi a exportului cu 5 000 mii lare, ţesăturilor de prosoape în generalizarea combaterii perienţe cu insecticide bio­ din 1 februarie a.c., în ca­ neral
vităţii în secţiile de pro­ Iei valută. O însemnată de­ cu motive naţionale, ţesătu­ chimice nu s-au respectat logice şi feromoni sexuali drul cărora îşi vor desfăşu­ riabil.
rilor de covoare, feţelor de
ducţie industrială şi în fer­ păşire — de peste 100 tone pernă cu motive locale etc. însă o serie de cerinţe eco­ de sinteză se fac, din anul ra activitatea şi centrele u- verse
descăi
mele de producţie agricolă — s-a înregistrat la produc­ realizate aici de către să­ logice. Ca urmare au apă­ 1975, şi la Staţiunea de cer­ nice de chimizare, asigură va si
proprii a constituit facto­ ţia de, răcoritoare şi la tence li s-a dus vestea în rui unele efecte secundare cetare şi producţie Geoagiu. condiţii depline pentru îm­ Temp
rul hotărîtor în obţinerea produsul dulceţuri şi ge­ toată zona Bradului. Gestio­ negative. Ne referim la în­ -Nerezolvarea unor aspec­ bunătăţirea aplicării şi ridi­ Şi 29
mtnin
unor rezultate superioare de muri din căpşuni recoltaţi nara Aurelia Hărăguş face mulţirea în masă a unor te tehnico-economice legate carea eficienţei tratamente­ Ceaţă
către colectivul de muncă parte şi din grupul vocal specii de insecte şi acarieni, de generalizarea mijloace­ lor fitosanitare la culturile
al I.P.I.L.F. Haţeg. Aceste din fermele proprii, în spe­ din După Piatră ce a obţi­ la înlăturarea parţială şi u- lor amintite, ""însoţită de agricole.
nut locul III pe judeţ în ca­
rezultate se concretizează, cial din cadrul celei din drul etapei a doua a Festi­ neori totală din agrobioce- complexul faunistic din u-
între altele, în depăşirea Brănişca, condusă de ing. valului naţional „Cîntarea noze a unor specii zoofage, nele ecosisteme (cazul eco­ Dr. ing. GII. LEFTER La
prevederilor la producţia Alexandru Cruceanu, uni­ României“. la apariţia de populaţii de sistemelor din culturile de cercetător ştiinţific principal neral
riabil
globală eu peste 2,6 mili­ tate de unde s-a realizat, insecte şi acarieni tolerante măr cu 25—30 specii de in­ pionii
oane lei, a producţiei nete pînă acum. mai mult de ION COTOI sau rezistente la unele mo­ secte si acarieni fitofagi si Ia Staţiunea de cercetare şi rări