Page 45 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 45
Proletari din toate ţările, uniţi-vă !
ANUL XXXI
NR. 6 720
. JOI,
14 IUNIE
1979
4 pagini — 30 bani
ÎN CINSTEA
MINERILOR FRUNTAŞI
In faţa Casei de cultură
din Uricani, pe un ecran
frumos amenajat, s-au pro
iectau busturile color ale
minerilor fruntaşi, după
care in faţa sutelor de par
ticipanţi s-a prezentat un
Anul 1979, an de trecere masivă interesant program cultu
ral-artistic.
TINERI CREATORI
la mecanizarea complexă IIUNEDORENI
PREMIAŢI
a lucrărilor ia mina Uricanî de creaţie literară pentru
Participînd la concursul
şi la lucrările de pregătiri.
Convorbire cu ing. MIRCEA DULA, Productivitatea fizică a fost
director tehnic mecanic al I.iVI. Uricani depăşită în medie cu 600
kg/post în abataje şi peste
670 kg tone/post în cărbu
— Sc apreciază că anul 1979 sificarea lucrărilor de des ne, valoarea producţiei ne
constituie pentru Uricani o chideri vom introduce o te a fost depăşită cu 16,9 la pionieri şi şcolari „Plai na
perioadă de vîrf în meca combină de înaintare cu sută, iar cheltuielile mate tal, plai românesc“, organi
de
redacţia
zat
revistei
nizarea lucrărilor miniere. secţiune plină — utilaj de riale de producţie au fost „Luminiţa“ în cadrul eta
I’c ce se întemeiază aceas mare capacitate şi înaltă reduse cu 9,2 la sută. Ţi- pei a ii-a a Festivalului
tă apreciere ? tehnicitate, pentru săparea nînd seama că angajamen naţional „Cinlnrca Româ
niei“ tinerii creatori hune-
— Anul 1979 poate fi galeriilor în steril. tul anual la extracţia de doreni s-au situat din nou Eficienţă sporită prin vansate do lucru verificate
considerai. într-adevăr, o e- — Cum s-au rezolvat pro cărbune a fost îndeplinit pe primele locuri. Astfel, de-acum de practică.
cenaclurile literare pionie
e apă de vîrf, sau, poate blemele producţiei în con în mai puţin de 5 luni, în reşti „Muguri“ din Hune dezvoltarea spiritului
mai concret spus, un an de diţiile unor eforturi atit de urma consultării cu brigă doara şi „Meşterul Mano- de creativitate 1,6 milioane Iei
hotar, de trecere masivă la mari pentru realizarea pro zile de mineri ne-am pro le“ (al clasei a IV-a F) de beneficii suplimentare
la Şcoala generală nr. 4
mecanizarea complexă a lu gramului dc mecanizare ? Deva au fost distinse cu
pus ca în cinstea celei de-a
Din loialul do 527 obiec
Dînd continuitate succe
crărilor din abataje şi de — Printr-o dozare echi 35-a aniversări a eliberării premii colective. tive stabilite in programul selor obţinute lună de lună
la alte categorii de lucrări librată a mijloacelor, forţe României de sub dominaţia La individual s-au remar introducerii progresului în întrecerea socialistă, co
miniere. Fină în acest an, lor şi eforturilor pentru fascistă, să dublăm acest cat poeţii pionieri Rodica tehnic în Combinatul side lectivele de muncă din ca
pionierilor
Casa
Vasiloni,
nu am avut nici un abataj realizarea obiectivelor pe angajament. şi şoimilor pairi ei Hune rurgic de la Hunedoara drul E.M. Deva obţin rezul
oolat cu mecanizare com care ni le-am propus. Pro doara, Elena Maria Şirctca- peşte 200 au fost realizate tate deosebite la principa
plexă.* Ne-a lipsit dotaţia, blema mecanizării nu a fost — Cc dificultăţi aţi în- nu, Şcoala generală nr. \ deja, ceea ce a condus pe lii indicatori de plan. în
Petroşani şi Simina Dan
cit şi experienţa în acest considerată ca un scop în tîmpinat în realizarea pro ci», Şcoala generală nr. 4 de o parte la depăşirea perioada trecută din acest
domeniu. Cu toate acestea, sine, ci ca mijlocul, facto gramului de mecanizare şi Deva, care au primit diplo planului fizic, precum şi la an planul la producţia ne
lărgirea gamei sortimenta tă a fost realizat în pro
într-un răstimp de numai rul hotărîtor al realizării cum reuşiţi să le rezolvaţi ? me speciale şi distincţia le de produse destinate be porţie dc 111,12 la sută,
„Cheia de aur“ a revistei
trei luni din cele 5 care integrale a sarcinilor de — Dificultăţi au fost şi „Luminiţa“. neficiarilor interni şi do iar prevederile la produc
s-au încheiat din acest an, creşterea producţiei de căr sînt încă multe. Una clin peste hotare. Pe de altă tivitatea muncii au fost
am introdus şi pus în func bune. ele a fost lipsa cadrelor MECI AMICAL : parte, efectele economice depăşite cu 6,5 la sulă.
ţiune trei complexe meca — în ce măsură aţi reu pregătite în aceste domenii, MUREŞUL — obţinute pe seama realiză în aceste condiţii, prin re
nizate de susţinere, tăiere, şit ? cit şi a experienţei necesa F.C. CORVINUL rii temelor de cercetare, de ducerea consumurilor spe
încurcare şi transport, iar — Credem că am reuşit re. Credem că am învins-o inginerie tehnologică şi cifice, în special, în prime
creaţie ştiinţifică se ridică le patru luni minerii de
Astăzi, cu începere de la
în cursul lunii iunie, va fi în bună măsură. Planul ex în bună măsură şi o învin- orele 17,30, stadionul „Ceta în perioada trecută din a- veni au obţinut economii
pus în funcţiune cel de-al tracţiei de cărbune a fost te“ din Deva va găzdui cest an ia peste 100 mili la cheltuielile materiale de
patrulea. Fină la sfîrşilul îndeplinit în toate lunile Convorbirc consemnată dc meciul amical dintre echi oane lei, ponderea acestor producţie în valoare de
pele Mureşul şi F.C. Cor-
anului va fi pus în func din acest an, realizînd un CONSTANTIN IYIAGDAUIN vinui. realizări deţinînd-o intro 3,7 milioane lei, beneficii
ţiune al cincilea complex plus de 5 500 tone în con ducerea noilor tehnologii şi le suplimentare ridicindu-se
extinderea tehnologiilor a- la peste 1,6 milioane lei.
mecanizat, iar pentru inten diţiile îndeplinirii planului (Continuare în pag. o 2-a) ___________ ___________
ÎN ZIARUL DE AZI : BOŞOROD: Trecut de legendă, prezent s
i s
• Meşterii cilindrilor de laminoare • Interviu de i înnoitor, viitor de împliniri comuniste I
spre Forumul pionieresc • Rezultatele tombolei „Cos- Satele Boşorod, Chitid, biecte diferite, datind de „G"-ul s-a transformat muna ieri, cum a crescut *1
teşti '79 v Atenţie, părinţi ! • Semnal • Meridiane i Bobaia, Luncani, Ursiei, la sfîrşitul epocii bronzu în ,,d“ şi numele sa in anii noştri ? I *
lui şi începutul epocii fie
tului a fost de-acum sta
— Cînd m-am pomenit
i Cioclovina, Alun, Tirsa, rului. In vremea statului bilit. învingînd veacurile eu copil — ne spune moş \
Prihodişte, 9 la număr,
la prăşital porumbului şi insilozatul furajelor formează comuna Boşorod, dac, teritoriul comunei a in scurgerea lor... Lazăr — era rău. Bucate
nu aveam. Casele erau
una dintre aşezările rurale
i despre care s-a scris şi mici, cu pereţi din nuiele * 1
* s-a vorbit mult. ca despre împletite, lipiţi cu pămint.
o comună de vază de pe Drumurile erau vai ş-amar, I S
I
umblam pe jos ia Călan,
Acţiuni energice, i harta judeţului nostru. Oa Haţeg, la Orăştie, la Hu I
menii acestor meleaguri
nedoara.
sir.t cumpăniţi, harnici şi
întreprinzători. Slin bine — Eram copii mulţi, N
I
tainele lucrării şi rodirii
organizare ireproşabilă! I pămînlului, ca şi ale creş fost inclus în zona fortifi Prezentul înnoitor... n-aveam nici ce lua în pi l
cioare — continua moş Pa
cată de apărare a Sarmi-
terii animalelor, pomicul
i tura şi pădurii. Asemenea zegetusei Regia. Există şi Pe moş Lazăr Toantă tru. Cînd murea cîte o va it
că, ţin minte că tata usca
I
urme incontestabile ale
* îndeletniciri au aici vîrsta castrelor temporare care a- l-am găsit la coasă. în o- pielea, o argăsea, apoi tăia S
numărată în veacuri, in grada casei. împlineşte cîte o porţiune şi ne făcea
Raid în consiliile unice agroindustriale I milenii... dăposteau armata romană peste scurtă vreme 90 de încălţări. Un fel de opinci. I %
in timpul celor două răz
ani. Este cel mai virslnic
lila şi Dobra i Trecut de legendă... boaie de cucerire a Da locuitor al Boşorodului şi N-aveam sobă în casă, fă I
ceam foc într-un căloi,
ciei.
Boşorodul a ţinut piept la cei 90 de ani se simte mincam toţi dintr-un blid. s
i Din paleoliticul mijlociu şi invaziilor turceşti. Se încă in putere. La o altă — Uilaţi-vâ cum a cres I
’(¡forturile oamenilor mun mari decalaje între praşi- există urme-dovezi ale spune eă şi denumirea lo casă am stat de vorbă cu cut satul in ultimii ani. %
Dacă s-ar scula părinţii
existenţei aşezărilor ome
calităţii vine de la o ase
cii de pe ogoare, con lele mecanice şi manuale I neşti pe aceste meleaguri. menea luptă : turcii au moş Patru Pesterean, care \
centrate asupra lucrărilor semnalăm şi la Burjuc (125 •Săpăturile arheologice fă robit toată populaţia tină- a trecut de 30 de ani. Cine GH. I. NEGREA
de stringentă actualitate, au hectare), Gurasada (nimic cute la peştera Cioclovina ră, în sal răminînd numai ar putea şti mai bine ca
-
condus la unele realizări din 70 hectare), Cîmpuri i au scos apoi ia lumină o- „boşorogii *, adică bătrînii. dumnealor cum arăta co (Continuare în pag. a 2-a) \
notabile şi în consiliile u- Surduc (tot nimic din 50 s J
nice agroindustriale Ilia şi hectare), Zam şi Sălciva. I I
Dobra. Se poale, de pildă, Am căutat, la C.A.P. Gura %
sublinia faptul că în majo sada, să aflăm ce măsuri I I
ritatea unităţilor coopera se întreprind pentru im * *
tiste din consiliul Ilia pra pulsionarea şi accelerarea I I
ştia a Il-a mecanică la po lucrărilor de întreţinere, dar *
rumb este încheiată, rămî- a fost imposibil. Inginerul
neri în urmă semnalîndu-se şef al cooperativei este în I I
*
doar la Brîznic (întreaga concediu, iar preşedintele,
suprafaţă de 47 ha). Burjuc -tovarăşul Sorinca, care este I I
(30 ha dih 125 ha), Gura- s >1
şi şef al sectorului de me
sada şi Sălciva (20 şi, res canizare, cînd îl . cauţi la \ I
pectiv 30 ha). În schimb, C.A.P. se află la-., sector, *
între realizările mecaniza cînd îl cauţi aici este lâ i !
torilor şi eforturile proprii *
ale cooperatorilor diferen cooperativă şi deci — cum
tele apar substanţiale cînd spunea însuşi prim-vieepre- s \ ! *»
ne referim la praşila ma şedintele consiliului unic
nuală. Iată, cooperatorii I * !
din Sîrbi au reuşit să sape NICOLAE STANC'IU s
porumbul a doua oară pe I O secvenţă din Boşorodul de astăzi I
10 hectare din cele 110. Dar (Continuare în pag. a 2 a) Foto : VIUGIU ONOIU
i
