Page 46 - Drumul_socialismului_1979_06

Pag. 2 DîlUMUL SOC1ALISMULU

liiil 1979, as de trecere

masivă ii mecanizarea

17.00 Ti
17,0.5 Ti
cempfexă a 17,23 Cil
17,45 1*1
17.50 Ti
la misii Uricani St
Pl
lo
ta
(Unwărc din pag. 1) conlucrare şi colaborare, 18.15 Fi
s-au ■ găsib solujii potrivite 18,85 Fi
Pi
care au condus' la. Tntroclti- di
gem în continuare prînir-o 19.00 Ti
muncă atentă, desfăşurată cerca intr-un timp record 19.15 A
buriţ. 3 cora -, lil
comitetului de partid, peii- plexului mecanizat, 19.50 O
tru selecţionarea persona­ — Care este terenul cel 20,35 T.
Ill
lului care întruneşte cele mai fertil al acestei colabo­ in
mai bune calităţi politico- rări ? 21,13 Pi
ro
morale, profesionale şi bio- — Abatajul. Şi să va de iii
r
psihoiogice pentru a li- se monsţrez printr-un exem­ 21,35 T
încredinţa noile utilaje de plu. Introducerea, primului
mare capacitate şi înaltă complex, în sectorul III,
tehnicitate, prin organiza­ stratul • 17-18 a constituit I.M.C. Deva. Echipa de fierari betonişti conduşii de comunistul Ignat Naghy execută armături pentru repere pre-
rea studierii aprofundate a pentru Uricani o premieră, fabricate necesare halelor industriale. lofco : VIRGIL ON O IU
documentaţiilor tehnice şi Utilajul a fost încredinţat
cuîîoaşterii temeinice a uti­ uneia din cele mai expe­
lajelor, prin trimiterea u- rimentate brigăzi de mi­ BUC
nor cadre de muncitori, in­ neri, cea condusă de tova­ meşterii ciumiiOR de uumm diopro
gineri şi tehnicieni la spe­ răşul Gheorghe Durlă, care U.ulio.l
cializare la firmele furni­ a fost întărită şi cu alte piesei;
diilor;
zoare. De asemenea, am cadre. Dar această măsură Intr-un decor natural re robotesc printre cilin­ stare brută din oţel, fontă tează lagărele pe cilindrii 9.03 Ki
trecut la repartizarea unor nu s-a dovedit suficientă. greii de închipuit în' inima drii uriaşi, printre maşinile sau oţel arâmit. .Sînt tre­ . care apoi sînt trimişi prin­ lor; 1(
oameni să lucreze tempo­ Introducerea, montarea şi unei platforme industriale care sapă forme adinei în cuţi prin strung, maşina de tr-un tunel subteran spre 10.03 11
rar Sn formaţiile de lucru punerea în funcţiune a uti­ cum este .cea a grupului inima metalului, forme ce rectificat, maşina de fre­ fiecare laminor in parte. lor; 11
Evaluarea priceperii oame­
gărulu
zat, li se fac lăcaşuri pen­
din alte unităţi miniere do­ lajului cereau mai. mult de laminoare, din cadrul vor da naştere altor forme tru pană etc. nilor de aici se face după Consta
C.S. Hunedoara, înconjura­
de oţel laminat,' profil etc.
tate, cu utilaje similare şi efort şi mai multe cunoş­ tă de arbori şi iarbă ver­ Utecistul Ion Ungureanu, Am intrat in atelierul de categorie. Inginerul Oliviu folclor
condiţii asemănătoare de tinţe, găsirea de soluţii de, sănătoasă, am poposit frezor, Sn vîrstă de 22 de şabloane. Sute şi mii de Topliceanu, şeful secţiei, ştiri;
Iladio-
zăcămînt, precum şi la ex­ pentru rezolvarea unor pentru a vizita secţia strun- ani, îmi spune că este aici forme pentru verificarea mi-a spus că au foarte ştiri; 1
tinderea cursurilor de cali­ probleme noi, necunoscute. găria de cilindri şi a. sta doar de citeva luni dar că dimensională şi geometrică mulţi meşteri de categorie eloruli
ficare. Nu putem conce­ Minerii din brigadă, elec- de vorbă cu oameni de se simte ca acasă, în sinul a cilindrilor în timpul pre­ maximă — adică a şasea. re int
la 1 la
pe mecanizarea, extinderea trolăcătuşii, sub îndrumarea aici. Secţia cuprinde două acestui colectiv. Oamenii lucrării. Aici, policalifica­ Unii s-au calificat prin 20; ÎS,
mecanizării, modernizarea inginerului Doru Mihăilă, bale încăpătoare : Btrungă- mai în vîrstă sînt foarte de rea este o noţiune de'mare cursuri de scurtă durată, Tehnic
alţii au venit ca ucenici,
actualitate. Comunistul Da-
tehnologiilor de lucru fără şeful sectorului şi a altor ria nr. 1 cu atelierul de treabă, săritori şi mai ales vid Grigor, de exemplu, căpătînd aici priceperea grieult
pricepuţi în meserie. Tova­
Komâr
ridicarea nivelului pregăti­ cadre tehnico-inginereşti, finisat fusuri şi strungăria răşul Petru Bularda, şef de cunoaşte toate meseriile şi necesară. îmi şi dă citeva ştiri;
numărul 2 cu atelierul de
rii teoretice şi practice a prin gîndireă şi priceperea lagăre Morgoill. echipă lăcătuşi, mi-a atras maşinile din dotarea sec­ nume: Mihai Lstrate, Flo- 17,30 1
cadrelor de muncitori, in­ colectivă a muncitorilor şi Pe inginerul Oliviu To- atenţia de la început că la ţiei. Poate lucra pe oricare. rea Mortu, Ion Roturu, Io­ 18,U0 C
li valul
gineri şi tehnicieni la ni­ cadrelor tehnico-inginereşti pliceanu, şeful secţiei, l-am dînşii precizia, fineţea şi Dumitru Răscolean e un tî- nel Popa, Ioan Cismaş, Io- Român
velul tehnicii moderne din s-au rezolvat repede şi bine întilnit între cele două sec­ rezultatul lor — calitatea năr înalt, bine legat şi e se­ sif Covaci, Remus Ştefan, timpul
dotare. De aceea, punem toate problemele privind ţii, dînd o mină de ajutor — slnt probleme fundamen­ cretarul organizaţiei U.T.C. Alexandru Feher şi Con­ nore;
stantin Greceanu sînt citaţi
tale.
din secţie. E foarte mulţu­
calităţii
Problema
23,00
celor ieşiţi la amenajarea
accent pe policalificare la montarea şi punerea în ex­ zonelor verzi. întîmplarca produselor realizate aici a mit de „băieţii lui“, ute- separat. Aflu că sînt tineri Ictln d
toate categoriile de perso­ ploatare a complexului. a făcut ca primul om pe fost discutată şi în ultima ciştii, care au preocupări meşteri ai cilindrilor de stop n
nal, pe calificarea mineri­ In spiritul noilor cerinţe care l-am întilnit în hală adunare generală de partid serioase legate de meserie, laminoare în care se pun
lor în meseriile de mecanici şi pe baza experienţei do- să fie o femeie — tovarăşa de către toţi comuniştii, o viaţă echilibrată, civili­ mari speranţe. Ciţiva au şi
şi electricieni şi a acestora bîndite, ne-am orientat ca Elena Pascal, lăcătuş SDV, unde s-au făcut propuneri zată, atxt în secţie' cit şi fost primiţi în partid pen­
din urmă în meseria de în fruntea brigăzilor din a- fruntaşă în întrecerea so­ dintre cele mai îndrăzneţe în afara ei. Strungarul tru meritele deosebite in­ TIM1
tr-ale meseriei. Cind am
miner. batajele dotate cu complexe cialistă. Lucrează Sn mese­ şi mai constructive. Nu de Ioan Bordei, şef de echipă, plecat din acest colectiv, lit&tea
de tun
are o vechime de peste 20
— Vorbind de dificultă­ să promovăm cadre cu pre­ rie de 20 de ani. Soţul său mult, la strungăria de ci­ de ani în meserie. inginerul Topliceanu a ră­ scrip ţii
lindri s-a înregistrat 0 zi
e oţelar şi au doi copii.
ţile întâmpinate, ce aveţi în gătire multilaterală, maiştri însoţit de preşedintele record : 10—12 la sută lu­ In atelierul de lagăre . îi mas mai departe afară, lin­ P.C.R.
cării n
vedere în mod deosebit ? electromecanici cu pregăti­ comitetului de sindicat, to­ crări în plus faţă de nor­ întilnesc pe comuniştii loan gă hala n doua, care s-a nla;
— Cea mai mare dificul­ re temeinică şi în minerit varăşul maistru principal mă. Maistrul principal Mo­ Pavel şi maistrul principal ridicat odată cu venirea sa Botoea
tate, pe lîngă cele legate de care au dovedit răspunde­ Moro Francisc, încerc să to Francisc îmi dă detalii Iuliu Junie. Amîndoi mă aici. eonom
in din
asigurarea, pregătirea şi re competentă, capacitate lnă apropii de oamenii ca- exacte. Cilindrii vin în lămuresc că aici se mon­ VALERIU IîARGAU ) invenţl
perfecţionarea personalului profesională, talent organi­ punea
care urmează să exploateze zatoric, cum sînt maiştri e- 1 rea cli
noile utilaje, o constituie lectromecanici Gheorghe L«a prăşitul porumbului Uadion
lipsa micii mecanizări a- Şerbu din sectorul II, Va-
decvate pentru transportul, sile Giurgiu din sectorul
montarea şi demontarea a- III şi alţii. şi însilozatul furajelor
cestor utilaje, îndeosebi a — Cum va arăta mina
dispozitivelor pentru ridicat Uricani în următorii doi-
şi transport. Am fost ne­ trei ani ? (Urmaro din pag. I) planurile de însilozare nu
voiţi să rezolvăm aceste — O mină puternic me­ au fost şi — mai rău ! — DEV/
probleme în cele mai multe canizată, cu un avansat nici nu pot fi îndeplinite. • Ins
U'ia); ,
cazuri, cu mijloace impro­ grad de automatizare, cu agroindustrial, ing. Petru Astfel, în consiliul Ilia ac­ . seriile
vizate. Mina a făcut ce i-a condiţii de muncă şi de Puia — e greu de găsit. Am ţiunea de însilozare se va 190 Alt/
stat în putinţă prin insta­ securitate minieră mult îm­ aflat totuşi că ar fi pe la încheia doar cu circa 7 000 (Fiaeăt
mine c
laţiile de monorai şi prin bunătăţite, care să creeze Cîmpuri, dar şi de acolo a tone cu o restanţă de 800 Ace! .
alte dispozitive concepute posibilitatea obţinerii unei dispărut, undeva pe malul tone, în timp ce la Dobra dat <C<
şi realizate în atelierul productivităţi fizice cu mult Mureşului „la nişte tractoa­ se estimează că se vor în- 3 ANI;
(Unire:
propriu. Datorită spiritului sporite, cu un înalt nivel re“. Oricum, praşila a 11-a siloza doar vreo 3 000 tone rille I
inovator şi iniţiativei ca­ de eficientă economică, si- manuală este mult întîrzia- din 4 000 tone plan. Cu Zbor i
drelor de mineri, mecanici, tuîndu-se la nivelul reali­ tă şi cultura reclamă in­ restanţe mai mari se înre­ LUPEI*
ingineri şi tehnicieni, care zărilor de vîrf pe bazinul Fruntaşul în muncă Nieolae Muntean, rectificator Ia I.C. tervenţia cu sapa, pentru că gistrează unităţile din Sîrbi, — seri
VULCZ
au acţionat într-o strînsă Văii Jiului. OrAştle, lucrează Ia o matriţă pentru injectat mase plastice. se constată că nici trata­ G-urasada şi Burjuc. (Sim­ toarcei
mentele chimice n-au prea NEA: (
dat rezultate. plă coincidenţă între „rea­ Pialniţ
Insistînd în ideea de a lizările“ la cele două ac­ TUIOA
(Munci
ţiuni de care ne ocupăm în
BOŞOROD: Trecut de legendă, prezent afla ce motive au dus la aceste unităţi ? !). CăsătO'
HICAN
rămînerea în urmă la pră­
Sigur, în privinţa nerea-
şitul manual şi la Burjuc, Uzărilor la siloz se invocă mu de
BRAD:
(Stcaui
înnoitor, viitor de împliniri comuniste ghinionul ne-a însoţit din faptul că în zonele greu ac­ ZA ;
nou : nici la C.A.P., nici la
primărie n-am putut afla, cesibile mijloacelor meca­ (Miner
(Urmare din pag. I) soţiei. Nu-i mare, dar e înseamnă fundamentul pu­ lectrificare, magazin fores­ fiindcă — am fost asigu­ nice de recoltare s-a făcut oglinzi
Brigad
bună. Mai creştem anima­ ternic ai viitoarelor împli­ tier, drum. (Petru Ilîmbe- raţi —, preşedintele şi pri­ în schimb fin, iar deficitul GF.OAI
le, contractăm cu statui, niri comuniste. tea, deputat). marul au plecat împreună de suculente va fi comple­ linişte
noştri n-ar crede ochilor, avem grădină, avem ce ne Dar să menţionăm, în — Alun : şcoală, electri­ în cîmp, dar nu se prea tat cu sfeclă furajeră, că HAŢEC
că nu ne vine nouă, celor trebuie pentru viaţa de fiecare sat în parte, care ficare, canalizare, pod, ma­ ştie în ce Ioc anume. E a- diferenţele se vor compen­ ca stele
care am trăit şi văzut, am toate zilele. Noi ne trecem sînt treptele urcate in anii gazin. (Tudor Neagu, se­ sa la coasa a Il-a, „dacă O faU
pus mina la treabă, să din viaţă. Viitorul e- al noştri. O facem cu ajuto­ cretarul organizaţiei săteşti devărat, ora raidului nostru CALAI
sa de
credem — completa moş vostru, al tinerilor. Traiul rul celor mai destoinici — ora amiezii — era cam permite timpul“, sau din tînărul
Lazăr. Oamenii fac case vostru, viaţa voastră de gospodari. de partid). nepotrivită... Poate că aici culturile duble, succesive SIMER
—
Tirsa : şcoală de 8
cu fundaţii puternice, pe­ astăzi şi de mîine sînt o- — Boşorodul a fost elec­ ani, drum de legătură cu a fost ghinionul. orzului. Motive se găsesc, ardar
reţi de cărămidă, încinşi meneşti, garantate... trificat, drumurile asfalta­ Boşorodul. (Petru I'ilimo- In raza de activitate a dar la toamnă, la iarnă nu noaroa
cu brîu de beton, acoperi­ te s-a ridicat magazin u~ ncscu, deputat). consiliului Dobra, sub as­ se mai găsesc furaje, numai n el Bl
LARI:
te toate cu ţiglă. De pildă, Viitor de împliniri niversal cu bufet, şcoală de — Prihodişte: şcoală de pect cifric, realizările la pe bani, cumpărate de la I partal
eu cu feciorul meu : Casa 3 ani, cămin cultural, in­ 4 ani, drum ’ bun ’ de legă­ alţii, care n-au căutat mo­ citores
părintească veche am stri­ ! comuniste... ternat. (Ioan Dăniloi, de­ tură cu satul de centru. praşila a Il-a mecanică sînt tive şi nu aşteaptă ce o să
cat-o, am ridicat-o pe asta, putat). (Nicolae Cugercan, depu­ mai mici, dar tovarăşul
cu mai multe camere. A- — Chitidul — electrifi­ tat). prim-vicepreşenite al consi­ aducă vremea bună şi coa­
De peste 18 ani, Ieronim
vem televizor, radio, mo­ Grecu este alesul obştei, cat, cămin cultural, case liului, ing. Axente Guţia, sa a Il-a, ci au recoltat şi
bilă, tot ce ne trebuie, la omul din fruntea comunei. noi, peste 81 la sută, pod — Ultimele două cincina­ ne asigură că starea cultu­ au însilozat furaje aşa cum
care nici nu visam. Nepo­ — în 1961, cînd am fost nou. (Victor Tirinescu, de­ le au însemnat ani de vîrf rilor nu reclamă stringent se cere, aşa cum cer ani­
tul e student la Braşov. numit la fostul sfat popu- - putat). pentru comuna noastră — efectuarea lucrării. în malele clin grajduri. Mai
Primul din neam. Cine ar Iar, aveam o singură or­ — Bobaia: electrificare, continua tovarăşul Grecu, schimb, interlocutorul re­ ales la iarnă, cînd nu mai Timr
fi crezut vreodată. Şi ciţi ganizaţie de partid formată şcoală nouă, apă potabilă primarul comunei. 87 la ziua c
copii din satul nostru-nu-s din 5 membri — ne spu­ introdusă la 39 din cele 41 sută din totalul caselor marca eforturile cooperato­ iese nici planul de lapte... Sn gen
lă cu i
duşi pe la şcoli înalte/.. nea tovarăşul Grecu. Astăzi de case, cîte are satul. sînt noi şi cu adăugiri. rilor dLn Roşcani, care au Sperăm că cei în drept Local
— Ce _ mai _ încoace, în­ sîntem_ peste 250 de co­ (Lazăr Stoicoi, secretarul Puterea economică a spo­ încheiat lucrarea, compara­ din unităţile şi comunele ploaia
colo, măi Lazăre, zice moş munişti, în fiecare sat fiind organizaţiei săteşti de rit, viata cultural-artistică tiv cu situaţia necorespun­ vizate nu vor mai căuta Cescări
şi-a înteţit mereu tradiţia,
Pătru. Uită-te cum se îm­ cîte o organizaţie de bază, partid). Boşorodul a fost an de an zătoare din unităţile Dobra, motive, nu se vor mai pier­ slab Îs
rul cs
bracă oamenii, ce mănîneă, la care trebuie adăugaţi — Luncani: şcoală nouă, printre fruntaşii judeţului, Fintoag, Lăpuşnic, cu faptul de „în grup" cu treburi, ci ratura
cum trăiesc. Ciţi n-au te­ peste 200 de comunişti din­ cămin, magazin sătesc, chiar ai ţării. 22 de diplo­ că din 815 hectare cu po­ îşi vor organiza activitatea ÎS gra-
levizoare, radiouri, mobile. tre muncitorii navetişti ai canton silvic, zona de a- me obţinute pentru locuri rumb doar 250 au fost pră­ în aşa fel ca un primar şi 24 şi 2
Da case noi cîţi şi-au fă­ comunei. Pentru satele co­ grement Luncăniţa, electri­ de frunte pe judeţ şi pe ţa iz o;
cut ? Mai bine spus, ciţi munei Boşorod, ca pentru ficare. (Ileana Grecu, de­ ţară, păstrate Ia loc de şite manual — situaţie cu un preşedinte să nu se afle
nu şi-au făcut ? Aşa că toate satele României, cei putată). totul nesatisfăcătoare. în acelaşi loc deodată, iar
le-aş spune tinerilor cam 35 de ani care au trecut — Ursici: *ise noî, • mare cinste, dovedesc cu Concomitent cu întreţine­ un preşedinte să fie plecat
puterea convingerii că oa­
aşa : N-am gîndit că voi de la eliberarea patriei, au drum de legătură eu sa­ rea culturilor, în cooperati­ cu problemele profesionale, La r
trăi asemenea zile la apu­ însemnat tot atîtea trepte tul de centru. (Ionel Rîm- menii Boşorodului trăiesc vele agricole de producţie de mecanizare, în timp ce lă, cu
deplin momentele prezen­
sul vieţii mele. Pentru anii pe drumul deschis de betea, secretarul organiza­ tului, păşesc cu încredere se desfăşoară şi campania inginerul e în concediu... O ros zii
munciţi în C.A.P., statul Partidul Comunist Român. ţiei săteşti de partid). în viitorul atît de limpede de recoltare şi însilozare a organizare mai bună a con­ de pli
nala c
îmi dă pensie şi mie şi Realizările şi înfăptuirile ■— Cioclovina: şcoală, e- hotărît de partid... furajelor. Se constată, însă, ducerii acţiunilor se impu­
în cele două consilii, că ne ! ■