Page 5 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 5
Proletari din toate ţările, uniţi-vă î
ANUL XXXI
NB. 6 710
SÎMBATA,
2 IUNIE
1979
4 pagini — 30 bani
LA DISPOZIŢIA
POPULAŢIEI
Conducerea I.T.A. Deva a
luat o seamă ele măsuri
pentru buna servire a călă
torilor In perioada sezonu
lui estival. Prihtre acestea
se numără .şi stabilirea le
găturilor cu autobuzele ^ in
tre oraşele muncitoreşti şi
staţiunile balneoclimaterice
Geoagiu-Băi şi Vaţa-Băi.
Din Deva -pleacă zilnic trei
mm trei se întorc. Alte autobu
autobuze Ia Vaţa-Băi şi tot
ze fac legătura Deva—Geoa
giu-Băi. De asemenea, s-au
stabilit bune legături intre
Hunedoara şi Haţeg cu ce
le două staţiuni, mult soli-
Convorbire cu maistrul principal FLORIAN GIURCA,
secretarul comitetului de partid
de la oţelăria electrică nr. 1 a C.S. Hunedoara
Printre alte realizări, în primele cinci luni ale anu PENTRU MINERI
lui colectivul Oţelăriei nr. 1 din Combinatul siderur I.M.C. Deva, secţia prefabricate linia a IV-a, panouri mari. In fotografie : cîţiva dm
membrii echipei de operatori panouri mari, condusă de harnicul comunist Vasile Ungu-
gic Hunedoara a depăşit cu peste 4 la sută preve I.a I.M. Dilja a intrai in reanu. Foto ; y. ONOIU
derile la productivitatea muncii şi a realizat suplimen funcţiune o unitate spălăto-
rie-uscătoric, reparaţii croi
tar mai mult de 2 200 tone oţel. Economiile totale ob torie, pentru hainele tie pro
ţinute se ridică la I milion lei, iar cele la cheltuielile tecţie ale minerilor. Iu trei CREŞTE PRODUCŢIA DE cărbune peste plan 1 000 duce mai departe re-
materiale — la 000 000 lei. schimburi, unitatea efectu numele colectivului de
ează aceste operaţii ia a- Şi cea de a cincea lună post. Este semnificativ fap muncă de la I.M. Orăştie.
proape 300 salopete. din acest an minerii Văii tul că toate cele 11 brigăzi
— Gradul cfe îndeplinire otel produsă — şi la fero- Alături tic asigurarea me Jiului au încheiat-o cu din sectorul IV al minei
a principalilor indicatori de siliciu. In ce ne priveşte, pe sei calde consistente la in planul îndeplinit şi depăşit Lupeni -au încheiat luna PESTE 5 400 TONE
plan cerţii leu eforturile de de o parte sîntem deficitari trarea in şut, prevenirea o- la producţia de cărbune mai cu planul depăşit, cu DE COMBUSTIBIL
ricăror forme de accidente
puse de colectivul dumnea aici prin fatpul că nu reu în subteran, noua măsură net, obţinînd de la începu cele mai mari realizări CONVENŢIONAL
ECONOMISIT
voastră pentru îndeplinirea şim încă să asigurăm o completează grija deosebită tul anului, la acest indica prezentîndu-se brigăzile în Paralel cu realizarea e-
cu rcsironsabilitate a angaja funcţionare corectă a me care se acordă vieţii şi tor de bază mai bine de zestrate cu complexe meca xemplară a sarcinilor de
nizate, cum sînt cele con-
muncii minerilor de ia Dil
mentelor luate in întrecere. canismelor portelectrod, iar ja, din Valea Jiului. (PE 3 100 tone de cărbune. Şase
din cele 10 mine din ba
,Se poate spune că aseme pe de alta maiştrii condu TRU GAinA, corespondent). zin au încheiat luna mai 19Wi-1979 * 1 CONGRESUL
nea realizări sini caracteris cători ai procesului tehno cu rezultate foarte bune,
tice tuturor cerinţelor impu logic nu calculează totdea PROCES totalizînd un plus de OMAGIUL NOSTRU WM
se de noul mecanism ec.o- una feroaliajele pe limita CINEMATOGRAFIC 14 500 tone de cărbune
nomico-fir.anciar ? medie prescrisă, sau sub u- Punctul cinematografic brut. In frunte se detaşea
— In ceea ce priveşte ceaslă medie. din Haţeg şi casa de cultu ză şi luna apeasla minerii JlLiÜuL
producţia fizică am reuşit Dar tot atit de adevărat ră din localitate au organi de la Lupeni, cei care au HD
să realizăm, încă de pe a- este că, la depăşirea aces-. zat, la Căminul cultural din chemat la întrecere socia duse de . Constantin Lupu-
Nălaţvad, un proces cine
cum, angajamentul anual. La lor consumuri, intervin şi matografic pe tema „Prie listă pe toţi minerii ţării, lescu, loan Sălăgean, Teo producţie şi a angajamen
telor asumate în întrecerea
fel de stăruitor este colecti cauze care nu ne aparţin. tenie, dragoste, răspundere“ urmaţi de minerii de la dor Boncalo, Valentin 'Po socialistă, siderurgiştii de
Vulcan, Petrila, Uricani,
vul nostru şi pe linia creş Aşa de pildă, calitatea ne pc marginea filmului „Re l’aro.şeni, Lonea. iană. la C.S. Hunedoara acţionea
găsire“. Procesul a fost sus
terii coeficientului de scoa corespunzătoare a electrozi ţinut de Ion Stegărcscu, Pe La nivelul sectoarelor, ză cu fermitate pentru re
tere a metalului, încadrîn- lor — cu care ne confrun tre Farcaşiu, Alexandru cele mai bune realizări le-a STRUNGUL 1000 ducerea consumurilor mate
au-se pînă acum în nivelul tăm de mai mult timp — dă Chiriţ.ă, Silvia Morarii, An obţinut sectorul IV al mi Ieri, la I.M. Orăştie, a riale, pentru obţinerea de
planificat de 83,5 la sută. naştere în mod direct la gela Macra, Aneta Florea, nei Lupeni, care totalizează ieşit de pe banda de mon economii. Astfel, de la în
loan Agache, Tiboriu Ciz
In ansamblu, avem rezulta consumuri ridicate. Dc a- ma.? şi 'i’cofil Meiconi şi s-a 22 000 tone cărbune peste taj strungul cu numărul ceputul anului siderurgiştii
te bune — am putea spu semenea, ferosiliciul — uti bucurat de mult succes. plan, spor obţinut pe sea 1 000. Bun pentru a fi folo au economisit peste 5 400
ne — şi, totuşi, nu ne pu lizat la dezoxidare —- ne (NICU SBUCHEA, corespon ma sporirii productivităţii sit în cele mai diverse uni tone combustibil convenţio
dent).
tem declara mulţumiţi. A- vine de o granulaţie foarte muncii cu peste 800 kg pe tăţi economice, strungul nal.
ceasta, pentru că avem şi fină (cc.a 80 la sută este
unele nereuşite, care afec sub formă de pulbere); la
tează în final munca noas introducerea sa în cuptor Apărarea terenurilor şi a culturilor
tră. este antrenat de curenţii in
— Să Înţelegem prin a- teriori şi evacuat fiind ast
ricnsla că este vorba de e- fel necesare cantităţi supli
licicntu muncii ? mentare pentru a ne în agricole - îndatorire patriotică
— întocmai. Mă refer în cadra în analiza prescrisă.
principal la consumurile
specifice la electrozi de gra SABIN IONESCU a fiecărui cetăţean
fit — unde avem depăşiri
de circa 1,5 kg po tona de (Continuare în pag. a 2-a) Trecerea la aplicarea pro gunoaielor. Fireşte, toate a-
gramului săptăminii de lucru ceste situaţii constituie con
reduse, precum şi stabilirea travenţii pentru care, potri
orei oficiale de vară au creat vit prevederilor legale, tre
j ÎNZIARUL DE AZI : | disponibilităţi în bugetul de buie aplicate sancţiuni împo
* «, timp al familiilor pentru o- triva. celor vinovaţi. Aspecte
> • Viaţa de partid : Acţiuni ferme şi consecvente > dihnă şi reereere, acestea de felul celor amintite se
\ pentru creşterea productivităţii muncii 9 Prestări care J constituind măsuri de o deo întîlnesc îndeosebi în luncile
sebită însemnătate economi- rîurilor Mureş, Strei, Grisul
J să răspundă nevoilor reale ale populaţiei • Manifes- | co-socială, o expresie a gri Alb şi Râu Mare, a pîriuriior
- ţări prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 Iunie • Car- , jii pe care partidul şi sta Orăştie, Roşcani, Luncoi şi
tul nostru o poartă oameni altele, unde zeci de hectare
| tea şi ecranul • Semnal • Sport lor muncii, ridicării bună de păşuni şi fineţe sînt trans
Complex« comerciale, bine aprovizionate, întregesc noile
cartiere ale Petrilei. Foto : A. LICIU stării lor materiale şi spiri formate în terenuri de joacă
tuale. Cum este şi firesc, a- sau mai ales de învăţare
ceste zile însorite de vară, a conducerii automobilelor.
mai ales simbăta şi dumini Este adevărat că nici orga
ca, sînt folosite pentru ieşiri nele locale ale puterii de
masive în aer liber, ia iarbă stat nu.au luat peste tot mă
Sertnîzegetusa Regia — centru metalurgic dacic verde. în vederea petrecerii suri pentru a preîntâmpina
în mod plăcut şi recreativ a
timpului liber s-au făcut şi asemenea manifestări, deli-
mitind şi mareînd locurile de
Despre centrul politic şi rii şi cetăţii care, în urmă fecţionării uneltelor şi arme re a fierului. Treptat şe con se fac în continuare eforturi acces pentru autoturisme, in-
cultural al Daciei preroma- cu 2050 de ani, era capitala lor, a fierului. Dar la Sarmi- turase părerea că în ceea ce şi în judeţul nostru pentru stalînd tăbliţe şi panouri de
ne, Sarmizegctusa Regia, se Daciei burebislane. zegetusa, lucryrile n-au evo dezvoltarea şi amenajarea avertizare şi interzicere a
poale afirma că, în cele trei încă de la primele secţi luat în această privinţă ca şi se considera a fi un centru bazelor de agrement. trecerii sau a aprinderii fo
decenii care s-au perindat uni trasate de arheologi pe aparte, destinat în primul îmbucurător este faptul că. cului.
de la începutul cercetării sa în alte aşezări geto-dace, în rînd activităţilor de ordin marea majoritate a oameni Cind ieşim să ne petrecem
le prin săpături arheologice terasele Dealului Cetăţii,-îm care apăreau in cel mai frec poli tic-mili tar şi religios, lor muncii înţeleg că ieşirea timpul liber la iarbă verde
sistematice, s-au obţinut da în aer liber nu înseamnă ne este necesar să ne gindim
socotirea regulilor de com
te şi elemente care permit fiinţase şi un „cartier“ meşte portament civilizat, a legilor fiecare că pămîntul este mij
reconstituirea cu apreciabilă şugăresc, care desigur deţi şi actelor normative privind locul hotărilor de producţie
fidelitate, atit a aspectului nuse un important rol în protecţia mediului înconjură în agricultură şi silvicultură,
din vremea strămoşilor daci, viaţa economică dacică. tor, apărarea fondului fun că el 'reprezintă un bun* na
cit şi a fazelor sale'de dez Ulterior, cu prilejul altor ciar şi a culturilor agricole. ţional de care este slrîns le
voltare: Dar, cu toate că de preună cu alte urme de cul vente, cazuri obiecte finite campanii de săpături siste S-aii înlilnit şi se mai în- gată creşterea reală a bună
ţinem pînă în prezent foar tură materială, au apărut o din fier, şi destul de rar u- matice, pe terasa denumită tilnesc însă şi cazuri eînd stării întregului popor. Nu
te multe detalii în legătură serie de obiecte realizate din nelte specifice prelucrării a- convenţional a XX-a. se ob •unii cetăţeni devin adevăraţi putem cere să avem mai
multe produse agricole din
devastatori ai naturii, rupînd
cu acest important obiectiv fier. Nimic mai firesc, fiind cestui metal. Pe măsură ce ţinuseră noi elemente în . sau tăind crengi şi chiar moment ee degradăm păinîn-
antic de la Grădiştea Mun- că marele neam daco-getic se extindea aria investiga pomi fructiferi sau copaci, Hil. Iată considerente care
invită; pe fiecare c.etătean la
celului, studierea şi mai a- constituit in aria earpato-da- ţiilor apăreau tot mai frec privinţa stabilirii altei fiinc- aprinzind după plac focuri în reflecţii, dar mai ales la o
apropiere de păduri sau obi
profundată a fondului de nubiano-pontică prin secole vent diverse ciocane avînd LIVIU MARCHITAN ective economice, făciind tot atitudine fermă a opiniei pu
vestigii relevă încă aspecte le IX—VIII î.e.n., îşi înleme- mărimi şi forme diferite, cercetător la- Muzeul felul de drumuri pe păşuni, blice faţ.ă de cei care intr-un
inedite ce vin să sublinieze iase întreaga sa dezvoltare cleşti de diverse aspecte, de Istorie al K.S.K. fineţe şi chiar prin culturile fel sau altul degradează pă
cu şi mai multă pregnanţă economică, pe cunoaşterea şi precum şi alte piese utiliza agricole, poluind şi degra- mîntul sau apele, eauzînd
dind apele şi pămîntul prin
multipla Importanţă a aşeză utilizarea in procesul- con bile în procesul de prelucra- [Conîinuare în pag. a 3-a) ; spălarea autoturismelor sau pagube producţiei agricole,
nesocotesc regulile de protec
aruncarea la întîmplare a ţie' a mediului înconjurător.
