Page 53 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 53
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ f
ANUL XXXI
NR. 6 722
SÎMBATA,
16 IUNIE
1979
4 pagini — 30 bani
în spiritul Cuvintării secretarului general al
IN PAGINA A H-A
partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la
Pentru accelerarea rit- |
mului de execuţie în |
Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R.,- construcţii, respectarea fi
termenelor de punere in
din luna mai a.c. funcţiune a obiectivelor,
diversificarea şi asigura
rea materialelor de
îmbunătăţirea necontenită construcţii pc plan local.
(Proiectul planului do
măsuri ce va £1 supus
a calităţii producţiei — sarcină dezbaterii Plenarei Comi
tetului judeţean de partid
primordială în fiecare colectiv şt sesiunii Consiliului
popular judeţean în şedin
ţa comună din 18 lu- f
nle a.c.).
muncitoresc Simeria. Vedere din noul cartier al brasului. Foto : VIRGIL ONOIU
Convorbire cu tovarăşul GHEORGÎIE RESIGA,
inspector şef al Inspectoratului judeţean pentru SUCCESELE mu-wQ CONGRESUl RANDAMENTE
controlul calităţii produselor SUPERIOARE
CONTINUA OMAGIUL NOSTRU
— Cunoaşteţi, tovarăşe vire asupra activităţii de Acţionînd în spiritul an LA LAMINARE
inspector şef, că Ia Consfă control a! calităţii produse gajamentelor luate în în La liniile de laminare a
tuirea de lucru dc Ia C.C. lor desfăşurată pe primele trecere, furnaliştii de l-a XXXV oţelului de Ia C.S. Hune
al P.C.R., din luna trecută, cinci luni din acest an, cum I.V. Călan dezvoltă, cu doara se face simţită în a-
secretarul general al parti s-ar prezenta acest tablou ? fiecare zi, succesele dobîn- ceste zile o mai intensă
dului nostru, tovarăşul — Creşterile calitative ale dite în sporirea producţiei pildă, la I.V. Călan au jele E.M. Ghelari acţionea preocupare pentru ridica- i
de metal. Eforturile, lor
Nicolae Ceauşescu, sublinia: produselor ce se fabrică în sînt îndreptate mai cu fost turnate peste plan a- ză ferm pentru sporirea rea randamentului acesto- '
proape 140 tone maşini şi
„liste necesar să acordăm unităţile economice ale ju seamă pe înfăptuirea exi Utilaje pentru industria producţiei de minereu. Fo ra, concomitent cu îmbu
losirea cu randamente su
mult mai multă atenţie ca deţului sînt incontestabile, gentă a măsurilor ce vi metalurgică, precum şi' perioare a mijloacelor me nătăţirea calităţii produse
lor. Cea mai concretă do
lităţii producţiei, ridicării se bucură de aprecierile u- zează creşterea indicilor cilindri pentru laminoare. canizate din dotare, în ca vadă o constituie faptul
nivelului ei tehnic. ...Se im nanime ale beneficiarilor de utilizare ă furnalelor. drul general al perfecţio că, de la începutul lunii
pune, de asemenea, să întă din ţară şi de peste hotare. .Pe această cale, in prim-a PODUCTIVITATE nării continue a modului de iunie şi pînă în prezent
rim exigenţa şi răspunde Dar nu asupra lor aş vrea jumătate a lunii iunie fur- organizare a producţiei şi sarcinile de plan revenite
naliştii de aici au obţinut
rea controlului de calitate să mă opresc, ci asupra ne o depăşire medie a sarci SPORITA în a muncii, se concretizează pe ansamblul Uzinei nr. 4
— aţii a celui, propriu al ajunsurilor care mai per nilor zilnice de. plan de ABATAJELE în primele cinci luni din au fost depăşite cu peste
,întreprinderii, cit şi a con sistă în exercitarea contro aproape 75 tone fontă, ceea acest an. în realizarea pro 4 400 tone laminate finite.
ductivităţii muncii planifi
Se remarcă îndeosebi co
trolului dc stai“. în lumina lului de calitate, atît pe ce ridică producţia supli GHELARIULUI lectivele de muncă de la
acestor cerinţe, ce acţiuni fluxurile tehnologice de mentară obţinută, de ta în cate în proporţie de 101,1*4 laminoarele de 650 -şi de
se întreprind ? ■producţie, cit şi la recep ceputul anului si pînă în In întrecerea pentru în la sută. în principal pe a- 800 mm, de la liniile de
— Activitatea lucrătorilor ţiile finale. Astfel, Valo_area prezent la peste 7-200 to deplinirea angajamentelor ,ceasta cale, minerii glielă- sirmă, benzi şi profile fi
ne fontă.
luate in cinstea celei de a
■inspectoratului nostru, al reclamaţi ¡lor înregistrate în în pas cu furnaliştii 35-a aniversări’ a eliberării ■reni au extras suplimentar ne, care împreună au rea
lizat peste 60 la sută din
celor din compartimentele cinci luni depăşeşte 14 mi merg şi colectivele din patriei si a celui de al 2 290 tone minereu livrînd producţia suplimentară a-
he control al calităţii din lioane lei. sectorul turnătorii. în pe Xll-lea Congres al parti peste prevederi mai mult mintită.
întreprinderi este orientată — întrebarea următoare rioada 1-15 iunie a.c., de dului, brigăzile din abala- de 700 tone fier în minereu. oşe
spre aplicarea neabătută în se impune dc Ia sine : ce
practică a indicaţiilor se măsuri se iau în aceste u-
cretarului 'general al parti nităţi, în altele nemenţio
dului. t.o.varbşul Nicolae nate aici, pentru îmbunătă Mandat«! de deputat — onorat cu înaltă responsabilitate
Oeauşescu. indicaţii care vi ţirea calităţii produselor ? CERC ŞTIINŢIFIC
sează în principal : întări — înainte de toate, res
re:, răspunderii organelor pectarea întocmai a instruc INTERDISCIPLINAR
tic. control pentru creşterea- ţiunilor tehnologice şi de Umăr la uiăr cu Mi cetăţenii
In
cadrul
-fn voiului calitativ al între control calitativ pe întregul -> > cultural-ştiinţifice a Universităţii
muni
gii producţii materiale, pen flux al producţiei, cit şi la cipiului Hunedoara, acade
Zi caldă şi frumoasă de
tru ca pe poarta unităţilor recepţia finală, eliminarea iunie. Facem un popas în muncii şt vredniciei oameni tru înfrumuseţarea străzilor micianul Nicolae Teodores-
lor, în frurrte cu deputatul
economice' sâ nu -pornească oricăror tendinţe de îngă circumscripţia electorală nr. lor, ing. Nicolae laCob, al i-am cunoscut pe Ioan Prise- cu, preşedintele ştiinţă Asociaţiei
caru, Vaier Frîncu, Ioan
din
de
oamenilor
sure beneficiarii interni si duinţă, lipsă de răspundere 22 din municipiul Hunedoa întrecerii care se desfăşoa R.S.U., a susţinut expune
externi decît produse de şi exigenţă din partea lu ra. Peste tot domneşte or ră sub deviza „Strada noas Furdui, Constantin Toma, rea „Creativitatea şi inter-
Ioan Crăciunescu, Victoria
cerceta
disciplinalilatea
calitate. în urma recentelor crătorilor C.T.C.-işti, înzes dinea, curăţenia, frumosul. tră ca o floare“. Renţe-a, Ioan Niculiţa şi pe rea ştiinţifică In contempora
indicaţii, am examinat cri trarea mai bună- a între Este o dovadă a faptului că Toţi cetăţenii din această alţii. Sînt oameni care pun nă“. La reuniunea la care
tic şi autocritic întreaga prinderilor cu aparatură de aici locuiesc oameni gospo circumscripţie, muncind u- suflet in tot ceea ce fac. în au participat cadre didac
noastră activitate, stabilind măsură şi control, mai mul dari şi harnici. Pe strada măr la umăr, a vin ci în de mijlocul lor, la m.uncă, l-am tice, ingineri, medici, eco
nomişti etc. s-a liotărlt
măsuri concrete, a căror a- tă fermitate în determina Carol Davila. ori Victor putatul lor un bun organi găsit şt pe N. Iacob, depu-
plicare va determina o coti rea conducerilor de între itabes. pe Primăverii sau zator -şi îndrumător, un om
Brazilor, peste tot pe cele
tură radicală pe. linia creş prinderi în ceea ce priveşte 23 de străzi din zona Chizi- de acţiune şi b-ue-nrîndu-se N. BADIU
terii răspunderii, exiasn-ei Convorbire realizată de de sprijinii! primăriei;- au I. VEAD,
si eficientei controlului teh GÎI. I. NEGREA cfuluh toate cu case cochete, transformat această lozincă corespondent
intr-o realitate vie. în ziua
construite în majoritate de
nic de calitate. cetăţeni cir ajutorul statu vizitei noastre, între cei ca
— Dacă am arunca o pri fConhnwo'8 in oag. o 2-al lui, am- în’titnit noul, rod al re munceau cu dăruire' pen- (Continuare în pag. a 3-a)
constituirea, la Hunedoara,
a uniri cerc ştiinţific inter-
disciplinar, afiliat la Aso
ciaţia oamenilor de ştiinţă
Cu toate că în ultimele La zi în agricultură grădina de legume ar fi. din R.S.R. Reuniunea s-a
7.\\q au căzut ceva ploi, mai Ne gîndim însă că o ase îascris în acţiunile desfă
ales în averse, păfnîntui tot menea situaţie putea fi şurate sub egida de „Tribunei
ideilor
1«
înaintate“
mai cere apă. în aceste con preîrtlîmpinată, prin anti Hunedoara.
diţii, natura trebuie ajutată Pămîntul cere apă, dar sistemele de ciparea unei posibile sece
-si, între ploile care nu a- te care reclama funcţiona „SA CREŞTEM
;trn-g, frigarea mai cu sea irigaţii nu prea funcţionează... rea din plin a sistemului ODATA CU ŢARA*
mă a culturilor ce reclamă de irigaţie dar care ducea
In
cadru!
manifestărilor
nevoia de apă, cum ar fi însă mutată înspre canalul şi la Bacea “au început lu molit şi n-a prea făcut şi la secarea văii din care organizate cu prilej«! „A-
legumele, trebuie să consti de irigare. De la S.M.A. crările de mutare a albiei, treabă. Deci, preocupare se ia. apa. Şi atunci, „sur nuliii internaţional al copi
tuie o- preocupare zilnică a Ilia s-a trimis un escavator dar eseavatorul s-a împot pentru asigurarea apei la sa de rezervă" la care s-a lului“, la căminul cultural
lucrătorilor d-în legumicul apelat ar fi trebuit să fie din Ilia a avut loc un spec
tura, a unităţilor coopera pregătită din timp. Uni tacol intitulat „Să creştem
odată cu ţara“. La reuşita
tiste. tatea mai are în dota acestuia au contribuit şoimi
"ntr-un recent raid prin re un al doilea agregat de ai patriei de la grădiniţele
-cîteva cooperative mari pompare a apei, care însă din Bretea Mureşană, Ba
producătoare de legume, e folosit doar Ia păşune cea şi Ii ia, precum şi ele
vii claselor I din aceleaşi
ciin consiliile unice agroin pentru aducerea apei nece localităţi.
dustriale Ilia şi Dobra, am sare adăpării' animalelor.
urmărit cum sînt folosite, Căci la grădină nu poate „LAMPA MINERULUI
cum funcţionează instalaţi fi folosit chiar dacă ar fi IERI ŞI AZI**...
ile de irigare. La C.A.P. apă, fiindcă unitatea nu are
Ilia, care are o suprafaţă nici conductele necesare şi ...este genericul sub care.
nici posibilitatea materială s-a deschis la Petroşani o
de 90 hectare afectate gră apreciată expoziţie. Organi
dinii de legume, pe cele 30 să le procure. zată la Muzeul mineritului
din Petroşani in cadrul ma
hectare prinse în sistemul între timp ploile căzute nifestărilor poIitic.o-educMîi-
de irigare în ziua de 12 iu au adus ceva apă pe vechea ve ce premerg împlinirea a 1
albie de alimentare şi ing.
nie apa n-a curs, pentru Ciobanu ne-a asigurat' că ăO de ani ele Ja eroicele
că a secat valea din care a fost adusă şi a doua lupte ale minerilor de la
se pompează apa.' în con Lupeni din 1929, expoziţia
este o evocare a condiţi
secinţă, preşedintele coope pompă la grădină, dar de ilor grele de muncă ale
bitul e.xis'terît nu satisface.
rativei, Gheorghe Suba, şi C.A.P. Ilia reclamă insă că oamenilor Văii Jiului, dar
inginerul şef al unităţii, Va şi a noului, a progresului
care a pătruns în, adincu
lentin Ciobanu, au căutat o NICOLAE STANCÎÎJ rile de cărbune şi în viaţa
soluţie. Şi au găsit o altă minerilor de azi.
Vale a cărei albie trebuie
