Page 55 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 55

® SÎMEATA, 19 IUNIE 1979                                                                                                                                         Pag. 3




                                                                                                                                 ŞUiii Andras : „TREI DRAME“
                                                                                                                             Faptul  că  Editura  „Kri-  rug“  dezbate  conflictul  in­
                                                                                                                           terion“  a  publicat  în  vo­  compatibilităţii  dintre  tră­
                                                                                                                           lum  monumentala  trilogie  irea  in  trecut  a  lui  Calvin,
                                                                                                                           dramatică  a  iui  Şiito  An-  cel  ce  voieşte  s.â  anuleze,
                                                                                                                           drăs  este  un  act  de  cultu­  prin  credinţa  sa  absurdă
  1 spanle-                                                                                                                ră  de  primă  magnitudine.  in  perfecţiunea  absolută  a
                                                                                                                           Lectura  în  paralel  a  dra­  operei  înfăptuite,  celelalte
  bă frân­                                                                                                                 melor  „Floriile  unui  geara-  două dimensiuni uie timpu­
                •   ÎN  INTIMPINAREA                                                        zeee-douăzeci  de  minute.  Ar   bn.ş“,  „O  stea  pe  rug“  şi  lui  (negînd  evoluţia)  şi  vii-
  ţi»/        CELEI  DE  A  35-A  ANI­    Ce  ne  poale  oferi  o  cronică  a  unei  localităţi  în-   ţi  bine  dacă  s-ai-  face  pu­  „Cain  şi  Abel“  relevă  im­  torismul  lui  Şervet.  ’  Ştit6
  l jude-     VERSARI  A  ELIBERĂRII    Ir-o  zi  ?  Ideea  este,  desigur,  tentantă.  Orice  locuitor,   ţină  ordine  în  această  di­  presionanta  disponibilitate  analizează  şi  aici  interde­
              PATRIEI.  Dintr-un  dialog   mare  sau  miq,  doreşte  să  afle  ce  sc  întîmplă  în  oraşul   recţie,  deoarece  nu  ne  con­  a  scriitorului  de  a  exami­  pendenţa   dintre   ipostaza
  ional       cu  tovarăşul  Loghin  Dineş,   său,  care  sint  cele  mai  importante  evenimente,  cc   vine  să  pierdem  timp  cînd   na,  prin  prisma  crezului  teoretică  şi  practică  a  re­
  nâiiiei"    prim-secretar  al  Comitetu­  preocupări  au  oamenii  muncii,  care  sint  rezultatele   acasă,  în  agricultură  este   său  ideologic  şi  estetic,  ra­  voluţiei,  dintr-o  largă  per­
  it de a-    lui orăşenesc Brad al P.C.R.,                                                 atita  treabă,  în  această pe­  portul  complex  dintre  om  spectivă  ideologică  şi  etică.
              primarul oraşului şi cu Ioan   activităţii  lor  în  toate  domeniile,  ce  gânduri  de  vii­  rioadă.       şi  categoriile  morale  de  „Cain  şi  Abel“  pune  în
  ». Komâ-    Manaţe, secretar al Comite­  tor  au,  ce  ştiri  sint  la  ordinea  zilei.  Cu-alic  cuvinte,               Bine  şi  Rău.  „Floriile  u-  discuţie,  de  asemenea,  re--
     Sji Cupa   tului orăşenesc de partid, ani   o  cronică  citadină,  periodică,  poate  fi  de  un  larg  in­           nui,  geambaş“  este  o  primă  laţia  antitetică  dintre  Bine
    ida de    aflat  că  planul  şi  angaja­  teres.  Călăuziţi  tocmai  de  această  idee,  nc-ain  consti­  •  20  GRADE  LA  UM­  demonstraţie  a  dialecticii  şi  Rău,  '  intr-un  înţeles
              mentele   colectivelor   din   tuit  într-un  grup  de  cronicari  şi  ne-am  deplasat,  pen­  BRA.  Joi,  la  orele  12,  la   sociale  a  evidenţierii  Bi­  profund  modern,  în  virtu-'
  iral-artis-  industria  oraşului  se  în­  tru început, în oraşul Brad.                   Brad  erau  26  de  grade  la   nelui.  Soarta  "  lui  Michael  tea  căreia  vocaţia  omului
              deplinesc  cu  succes.  Pină                                                  umbră  şi  ia  toneta  din     Kolbaas statuează pilda op­  nu  este  acceptarea  oarbă  a
  re.asci     în  prezent,  din  angaja­                                                    faţa  cofetăriei  se  găseau   ţiunii  dintre  entuziam  şi  .  destinului  prestabilit,  ci
  ulu         mentul  anual de 19 milioa­  tor,  alţi  64  de  mecanizatori   dului  participă  la  edifica­  răcoritoare la gheaţă.  politica  realistă.  Kolhaas  aceea de a-şi. asumu liberul
  mică in-    ne  lei  la,  producţia  indus­  mineri,,  lăcătuşi,  strungari   rea  obiectivelor  aflate  în              pierde  totul,  pină  cînd  în­  arbitru.  Ideaţia  densă,.dia­
  laţionali   trială;  s-au  realizat  14  mi­  vor  termina  această  şcoală   construcţie,   la   îngrijirea             ţelege  că  învăţăturile  lui  logul  aforistic,  impunătoa­
              lioane  lei,  la  producţia   şi vor intra în producţie.  parcurilor,  a  rondurilor  de   • COMERŢUL STRADAL.  Luther  despre  triumful  o-  rea  arhitectură  dramaturgi-
              marfă,  din  10  milioane  lei,                     flori.  -în  primele  5  luni   Joi  —  zi  de  tirg.  Comer­  •biectiv al Binelui sint false,  că  fac  din  dramele  lui
  respousa-   s-au realizat 9. milioane,                          ale  anului  valoarea  muncii   ţul  a  ieşit  în...  strada,  în   că  destinul  omului  nu  se  Şţiid  Andrăs  un  moment
  :a(ie      .Jar la producţia netă, din   •  ODIIINA  ŞI  TRATA­  patriotice  realizate  •  se  ri­  faţa  unităţilor,  cu  tonete   vntilne.şte  legic  cu  Binele  dintre  cele  mai  importante
  !la        "angajamentul majorat la   MENT. Anul acesta, 831 de   dică  la  peste  10  milioane   încărcate  cu  mărfuri.  Co­  pe  terenul  suferinţei  pasi­  ale  teatrului  contemporan,
    ..Rădă-   c  8 milioane lei, s-au reali-   oameni  ai  muncii  din  in­  lei,  Bradul  fiind  hotărît  ca   merţul  stradal  cunoaşţe  în   ve,  ci  prin  integrarea  exis.-  strălucirea  căruia  sporeşte
  1 4         «at peste 6 milioane lei.   dustria  oraşului  vor  be­  în  acest  an  să  cucerească   Brad  o  vie  dezvoltare,  cu-   tenţei   individuale,   „pe  Prin  acordarea  Premiului
   sîmbătă    ,..\1. Barza, K. M. Ţebea,   neficia,  priri  sindicate,  de   un  loc  fruntaş  în  întrece­  prinzînd  cele  mai  diverse   drumul  cel  mai  scurt“  —  Horeicr dramaturgului.
              iXU.M.R. Crişcior, E.C.C.L.,   biiete  de  odihnă  şi  trata­  rea  patriotică  pe  ţară,  din­  produse,  de  ia  alimentare,   cum  spune  Mtinzer  —  di-\
              Fabrica de mobilă au cele   ment.  Pină  acum  au  ple­  tre  localităţile  urbane  pe   la industriale.     namicij istoriei. „O stea pe*   C. ALEXANDRU
            . mai mari contribuţii la a-   cat,  în  diferite  staţiuni  din   tema  -gospodăririi  şi  înfru­  I
              eeste înfăptuiri.         ţară,  419  oameni  ai  mun­  museţării.
                                        cii.                                                  •  DIRECTORUL  I.C.S.M:
                                                                                            Brad,   Nicolae   Zăhuţ,  a
               O INDICATORII DE EFI­
              CIENŢA  au  fost,  ele  ase­  ©  „BOLNAVII“  DE  PA­  « COMERŢUL DIN BRAD     împlinit,  joi,  51  de  ani.
             menea, înfăptuiţi şi dppăşiţi.   RAZITISM.  în  oraş,-in  con­  este  bine  aprovizionat  cu   La  mulţi  ani  şi  belşug  in
                                                                                            unităţile comerciale.
             'Productivitatea  muncii  cal­  trast  cu  majoritatea  co-   articole  de  îmbrăcăminte                                       „STEPA”
                                                                  şi încălţăminte  de sezon. In
   6,00 Ka-   culată  la  producţia  globală   virşitoare  a  celor  ce  mun­  magazinele  de  încălţăminte
  uclii; 7,0i)   s-a  realizat  în  proporţie  de   cesc,  ciţiva  indivizi  su-             ©  UNIVERSITATEA  CUL-             Filmul sovietic „Stepa“  nu  o  dată  -a  demonstrat
    Revista   103,9  la  sută.  Cheltuielile   •feră  de  „boala“  parazitis­  din  oraş  au  intrat  recent   TURAL-ŞTiINŢIITC A a în­
  ui tnelo-   la 1 000 lei producţie marfă,   mului.  Oricât  au  insistat   noi  sortimente  de  sandale,   ceput  joi,  la  orele  15,30...   este, fără. îndoială, o re-  disponibilitatea  sa  do  ex­
   de ştiri;   pe 4 luni, au fost reduse cu                       aduse  de  la  Cluj.  In  uni­  ultima  oră  de  curs.  600  de   | velaţie a actualei stagiuni  cepţie  de  a  transmuta  pe
  o;   10,00  13.G*  lei  la  total  şi  cu  11,2   organele  locale,  oricîte  lo­  tatea  nr.  40  confecţii  din   cursanţi  la  27  de  cursuri   * cinematografice estivale. ecran,  într-un  limbaj  '  pur
  10,05 Ke­                             curi  de  muncă  li  s-au  ofe­  oraşul  nou  a  intrat  zilele                 I   Intr-un anumit sens, lucru!  cinematografic,  marile  va­
  lt; 10,10   lei la cele materiale.    rit,  aceştia  au  rămas  în                        au  încheiat  anul  de  învăţă-   .pare  firesc:  rareori  avem  lori literare.
  11,00  llu-                           continuare   „oile   negre“   trecute  marfă  în  valoare   mînt.  Organizatorii  s-au   v   prilejul  să  întîlnim  pe  ge-
  ,05  Atlas   ffl, PLANUL CINCINAL —   ale  oraşului.  Intre  ei,  cei   de  circa  130  000  lei.  Stăm   şi gîndit ca noul an al uni­             în  ideaţia  filmului  locul
  Discoteca   IN  3  ANI  ŞI  9  LUNI.  Da­  mai  îndărătnici  sîrit:  Mir-   de  vorbă  cu  Nicolae.  Bă-   versităţii  să  fie  deschis  cu   |  neric  atîtea  nume  de  preş-  central  este  ocupat  de  ceea
  premiero,                                                       duţ, responsabilul unităţii.  30 de cursuri.          J tigiu, ca pe acela al „Ste-  ce se numeşte — intr-o ter­  li
  uictin  de   torită  activităţii  neobosite   cea  Beidea  (lăcătuş-meca-   —  Ce  marfă  aţi  adus,  la              Î pei“.  Autorul  bazei  literare  minologie  consacrată  —  le­
  toara  fol-   a  colectivelor  de  oameni  ai   nic),  Gheorghe  Căldăraş,   ultima aprovizionare?                       —  o  nuvelă  cu  totul  extra-  gătura  dintre  om  si  natu­
  .2,45  Mc-   muncii  din  oraş,  a  hărniciei   Marcu  Cîrpaci,  Laurenţiii                                           >. ordinară a literaturii' cia-  ră.  Această  relaţie  com­
  ; 13,00 13 o   lor  tradiţionale,  a  conduce­  Vătămăniuc  (care  este  mi­  —  Costume  subţiri  de   •  APROAPE  1  000  DE   sice  ruse  —  este  Cehov  ;  plexă,  presup’unînd  rapor­
  tleridian-   rii  competente  din  partea   ner  şi  are  4  copii),  Traian   vară,  rocii  iţe  şi  compleuri   VIZITATORI,  în  majori­  Î
  iojurnal  ;   organelor  şi  organizaţiilor   Tudoran  (cu  26  de  ani  lu­  pentru   femei,’   pantaloni   tate  elevi,  s-au  perindat   scenariul şi regia sint .sem-  turi  umane  adine  înriurite
  Si  18,00   de   partid,   sarcinile   de                       blugi,  cămăşi  cu  minecă   prin  faţa  exponatelor  din   Î '  nate  de  Serghei  Bondar-  de  structuri  temperamenta­
  Romanţe,                              craţi  şi  cu  2  copii),  Costieă   scurtă etc.    expoziţia  „Muncă  şi  crea­   ciulc,  categoric  cel  mai  in-  le  la  riadul  lor  decisiv  de­
  tună   şi   pian  din  actualul  cincinal,   Rostaş,   Dumitru   Varga,                   ţie"“  a  elevilor  şi  cadrelor   * teresant şi mai polivalent  terminate  de  universul  ste­
  :e;   20,30  inclusiv  angajamentul  su-  .   Delu  Gîrleanu,  Octavian                                                cineast  sovietic,  personali­  pei,  este  văzută  prin  ochii
  20,40 Ca­  •plimentar,  vor  fi  realizate   Căciulă.                                     didactice  din  oraş.  Expo­  «  tate  de  seamă  în  contextul  unui  copil  de  o  rară  re­
  ll  .■  tdio-   la  sfîrşitul  trimestrului  al                   •  COFETĂRIA  „GAKO-    ziţia se închide astăzi.    k
  de  dans;   IH-lea  din  acest  an,  adică                      FIŢA“  se  numără  printre                               cinematografiei,  universale  ceptivitate.   Este   vorba,
  iri; 0,05—                             e BLOCUL NR. 6 cu        unităţile de alimentaţie pu­                          t   contemporane:   interpreţii  deci,  de  darul  de  a  pătrun­
  leal noc-  cu  1  an  şi  3  luni  mai  re­                     blică  din  oraş  'care  obţin   ©  FORMAŢIA  DE  TEA­  * filmului sînt Innokenti  de  sufletele  .oamenilor  şi
              pede.                     55 de apartamente din cen­                          TRU  a  Casei  de  cultură   Smoktunovski,  Irina  Skob-  de  a  capta  nemijlocit,  sub­
                                        trul oraşului, se află in sta­  rezultate  bune.  în  perioada   Brad  a  prezentat,  la  Baia   Î  ţeva,  Natalia  Andreicenko,  tilele  nuanţe  ale  emoţiilor
               «  INVESTIŢIILE.  In  cin­  diul  ultimelor  finisări.  în   trecută  din  acest  an  uni­  de'Criş,  un  spectacol  cu   v  Oleg  Kuzneţov,  Vladimir  şi  sentimentelor,  de  a  în­
                                                                  tatea  şi-a  depăşit  planul
              ci  luni  din  acest  an,  la  to­  aceste   zile   constructorii,   de desfacere cu peste 77 000   piesa „Vulpea' şi strugurii“.  j  Sedov  şi  natural,  Bondar-  ţelege o viaţă.
              tal  construcţii,  planul  a   sub  conducerea  maistrului   iei.  Joi,  14  iunie,  unitatea             »  ciuk  însuşi  (lista  de  actori   Nu  sc  poate  încheia  co­
  ,00 Ac-    .  fost  realizat  în  proporţie   Ioan  Roman  şi.  instalatorii   a desfăcut circa 1 200 sticle          '  e_  incompletă),  care  ne  ofe-  mentariul  acestui  film  fă­
  1,10 Hora   de  102,7  la  sută,  iar  la   coordonaţi  de  maistrul  Ni-                   • JUDECĂTORIA DEVA        |  ră  o  galerie  de  personaje  ră  să  amintjm  imaginea
  populară    conştrucţii-montaj,  in  pro­  eoiae  Mateş,  lucrează  eu   cu  suc,  100  litri  citronadă,   şi-a  ţinut,  conform  tradi­  ' greu de uitat.  antologică,  a  lui  Leonid
  aaţionali- .   porţie de 108,3 la sută. Ne­  hărnicie  pentru  a  termina   160  kg  îngheţată.,  circa   ţiei,  şedinţa  de  judecată  la   Ca   specie,   „Stepa“   este  Kalaşnikov,  în  absenţa  că­
  re; 18,30                             în  timp  cit  mai  scurt  con­  2  000  cafeluţe  şi  multe,   Brad.  între  cauzele'  aflate   (
  •ele lui    cazuri  sint  la  realizarea   strucţia.            foarte multe prăjituri.                                  un  poem  cinematografic  dc  reia  „Stepa“  nu  ar  £1  ceea
  <?; 19,00—   investiţiilor  consiliului  po­  —  Intenţia  noastră  —  ne                 pe  rol,  şi  un... veteran  pro­  - mare sensibilitate despre  ce  este  :  una  din.  cele  mai
  ¡onor.     pular  orăşenesc.  Din  pla­                                                   cesoman  :  Nicolae  Bunea,   Î   natura  rusă  si  despre  me­  bune  pelicule  văzute  de
              nul  de  locuinţe  de  235   spunea Nicolae Mateş — este   © NOI NĂSCUŢI. Dr.  care  tot  cere  cu  încăpăţî-   lancolia  slavă',  care  străba„  noi în ultima vreme.
              apartamente,  se  vor  pre­  să  predăm  blocul  pină  la   Fluviu  Roşu,  medicul  -şef   nare  revizuirea  unui  pro­  î  te  imaginile  pastelate  "  ojr
             da,  în  decurs  de  O  lună,   sfîrşitul  acestei  luni.  Mobi­  al  maternităţii  din  Brad,   ces  în  care  a  fost  inculpat,   I ecouri biînde. Bondarciuk  AL. COVACI
             100 de apartamente.        lizarea  de  forţe  ce  ani  asi­                   luptând  pentru  o  cauză                                                      I
                                        gurat-o;  aici  este  o  garan­  iubeşte  mult  copiii.  In  sec­  pierdută.  Dar  omul  pex'se-
                                        ţie  că  ne  vom  ţine  cuvân­  ţia  pe  care  o  conduce  au
   Inspec-     •  C.A.P.  BRAD.  O  acti­  tul dat.               venit  pe  lume,  în  perioada   verează...           Umăr Sa umăr cu fofi ceiăfenii
  la);   Al   vitate  lăudabilă  se  depu­                        trecută  din  acest  an,  282-
  -   seriile   ne  de  către  membrii  coo­                      de  bebeluşi  —  băieţi  şi
  DOARA  ;   perativei  agricole  de  pro­                        fete.  In  ziua  de  14  iunie   •  A.S.  „AURUL“  BRAD   (Urmare din pag. t)    ajută.  In  1978,  am  făcut  lu­
  Flacăra);                              •  LA  MIJLOC  DE  IU­                             LA  45  DE  ANI.  Oraşul  se                           crări  în  valoare  de  peste  1,4
  e  (Sidc-   ducţie,  cu  sprijinul  con­  NIE,  oraşul  nou,  cum  i  se   s-a  născut  cel  de  al  treilea   pregăteşte  intens  pentr.u  a    milioane  lei,  construind  cu
  gil  după   cret  ,  al  colectivului  de  la   mai  spune  cartierului  de   ■ copil al familiei Costina —   sărbători  aniversarea  a  45   tatul   circumscripţiei,   aflat   forţe  proprii  şi  un  magazin
  3  (Arta);   I.M.  Barza,  pentru  redre­  blocuri din Brad, este foar­  tatăl  lucrător  la  mina  din   de  ani  de  la  înfiinţarea   acum la. a doua legislatură.  alimentar  pe  slr.  Chizid.
  ren  blin-   sarea   economico-finahcia-   te  frumos.  Trandafirii  au   Valea Arsului, mama mun­                     — Anul acesta — ne spunea
  ;PETRO-    ră  a  unităţii.  Din  volu­                         citoare  la  Fabrica  de  pîine   Asociaţiei  sportive  „Aurul“.                 Nici  anul  acesta  nu  vom  ră-
  ;  revoltă,   mul  de  investiţii  de  3,5   înflorit,  arborii  ornamen­  —  un  băieţaş  de  3,9  kg.   Manifestările  cultural-spor­  deputatul — cetăţenii din cir­  mine mai prejos.
  es  —  se-                            tali,  gardul  viu  stau  de                        tive  dedicate  evenimentului   cumscripţie  au  efectuat  mai   Cum  îl  apreciază  cetăţeni?
  lembrie);   milioane  lei  pe  acest  an,   strajă,  parcă,  lingă  ron­  Natalitatea  în  zona  Bra­  încep astăzi, de ia orele  mult de 5 000 ore de muncă pa­  pe deputatul lor ? Să-i ascul­
  tubllca)  ;   s-au  realizat  deja  2,7  mi­  durile  de  flori,  aler  etc.   dului este în continuă creş­  9.30, la  stadionul  din  Brad.   triotică  la  curăţitul  şi  între­  tăm :
  •thon 357   lioane  lei,  concretizaţi  '  în   Blocul A 2 se numără prin­  tere. Faţă de aceeaşi perioa­  Tot  azi  se  vor  desfăşura   ţinerea  zonelor  verzi,  la  să-   Valer  Frîncu,  str.  V.  Babeş.
  lultura!);  trei  fînare,  anexe  gospo­  tre  blocurile  cele  mai  fru­  dă a anului trecut s-au năs­               pat  şanţuri  pentru  canaliza­
   (Munci-   dăreşti,  3,5  ha  solar,  sai­                      cut cu 29 copii mai mulţi.  şi  finalele  Cupei  „Aurul                          „Peste  tot  am  simţit  şi  sim­
  Expresul   van  şi  altele.  Aflăm  că  .   moase  din  acest  punct  de                  45“  ia  volei,  handbal,  bas­  re.  Aceasta  pentru  că  avînd   ţim  mina,  ajutorul,  spriji­
  Itoresc)  ;                           vedere.  Stăm  de  vorbă  cu                        chet,  popice,  tenis,  fotbal,   sprijinul  consiliului  popular   nul  şi  iniţiativa  deputatului.
  tinerul)  ;   se  amenajează,  cu  spriji­  Marioara Vlad.       •   AUTOGARA     DIN     iar  miine,  la  şah  şi  atle­  municipal,  continuăm  execu­  El  este  totdeauna  în  fruntea
  og  peste   nul  U.U.M.R.  Crişcior,  o   —  Cine  a  creat  aceste   BRAD.  Autobuze  vin,  au­  tism. Mîine, de la orele  tarea  lucrărilor  de  canaliza­  acţiunilor noastre“.
  )'; u-     seră  de  0,5  hai  Mai  aflăm   frumuseţi ?                                   9.30,  la  stadion  în  'deschi­  re  şi  alimentare  cu  apă  în­  Remus  Gruiţă,  str.  Steja­
  î Nolem-   că  la  lucrările  de  investi­  —  Noi,  locatarii  blocului,   tobuze pleacă. Mulţi oameni               cepute  în  anii  trecuţi,  tra-   rilor.  „îşi  merită  învestitu­
  lţ.ia este   ţii,  participă,  prin  muncă   în  aproape  fiecare  zi  ieşim   ieşiţi  din  primul  schimb   dere,  se  va  juca  meciul  de
  şle);  O-   patriotică,  meseriaşi  de  la                      aşteaptă  pe  peron  maşinile   olds-boy  Aurul  Brad  —  „U“   ducînd  astfel  în  viaţă,  eu   ra.  Peste  tot  dă  sfat,  pune
  linzi  pa-                           în  spaţiul  din  faţa  blocu­  ce  urmează  să-i  ducă  ia   Cluj-Napoca,   după   care,   participarea  efectivă  a  locui­  mina.  Cînd  s-a  simţit  nevoia
  lada  spe-   I.M.  Barza,  în  frunte  cu   lui  eu,  Bota  Estera,  Vero-   casele  .lor.  Ne  spune  Vio­  la  11,00,  va  începe  meciul   torilor,  propunerile  făcute  de   ne-a încurajat“.
  lOAGlU-    inginerul  Nicolae  Man  şi   nica  Iga  şi  alţii  şi  îngrijim               de  .campionat  Aurul  —  „U“   ei  in  acest  sens.  Am  trans­  Acesta  este  deputatul  N..
   oraşului   maistrul  Ioan  Grof.  Pro­  florile.               rica  Râşeuţa,  lucrătoare  la   Cluj-Napoca.  Manifestările   portat  şi  împrăştiat  zgură   Iacob  care  a  înţeles  că  da-  i
  II  (Casa   ducţia  de  lapte  în  C.A.P.                       I.C.S.M.Brad:                                         pe  unele  străzi,  '  altele  sînt   t.oria  sa  este  de  a  fi  per­
  ! : Oraşul   este  depăşită,  la  zi,  cu                        —  Nii  ştiu  ce  se  întîmplă   continuă  cu  întreceri  de   pavate  sau  asfaltate.  De  ase­
   BRAZI:    200 hi.                     © ACŢIUNI DE GOSPO­      în  ultima  vreme,  dar  în  a-   motorete  şi  ciclism  şi  se                  manent  în  slujba  eeior"  ca­
  i   ferici-                           DĂRIRE  şi  înfrumuseţare   proape  fiecare  zi  autobu­  vor  încheia  cu  o  serbai'e   menea,  s-au  făcut  reparaţii   re  i-au  încredinţat  manda­
  a  Mărin                                                                                  câmpenească.                la  trotuare  şi  pe  străzi,  am   tul  de  a-i  reprezenta  în  con­
  cultură);     ©  ABSOLVENŢI.  .Şcoa­  au  loc  în  fiecare  zi,  în   zele ce trebuie să plece spre                   plantat  arbuşti  ornamentali.   siliul  popular.  Şi  o  face  cu
  irin  mi-   la  profesională  de  pe  lingă   toate  cartierele  oraşului.   localităţile  din  jur  între   Ci IT. PAVEL, N. STANCH),.  Oamenii mă înţeleg şi mă  cinste.
    ILIA:    Liceul industrial Gurabarza   La   chemarea   consiliului   orele  15,30  —  16,00  vin  lâ
  1894 (Lu-   va  fi  absolvită  de  31  de   popular,  avîndu-i  în  frunte   autogara  tîrziu.  Uneori  în-   T. BONDOK
  ircenarul  elevi. In februarie anul vii­  pe  deputaţi,  cetăţenii  Bra­  tîrzierea-  e  de  ordinul  a  Foto : V. ONOIU                         S¡f¡-1  cu  încredere   că e îi
                                                                                                                                                                    vărat ! ;i
                                                                                                                                                   singurul  drum  adevărat,
                                                                                                                                                   (E.   üomian,   corespon­
                                                                                      mOSSM                                                        dent).
                                                                                                                                                      UNII LA LUCRU,
                                                                                                                                                      ALŢII LA PAHAR !
                                                                                                                        w        „PASĂRI“           Muncitori  de  la  Í.G.C.L.
                                                                                                                            CARE POLUEAZĂ...'
                                                                                                                                                   Hunedoara  muncesc  cu
    pentru                                                                                                                  floarea  Mazilii  —  20   sirguintă   Ia   reparaţiile
   Vremea
   : va răci                                                                                                              de  ani,  o  condamnare,   unor  blócuri  din  oraşul
    tempo-                                                                                                                rost  căsătorită  ;  Marincla   muncitoresc.  Chiar  şi  du­
   dea ploi                                                                                                               Hortopan  —  27  de  ani,   pă   orele   de   program,
    lă de a-                                                                                                              3  condamnări,  2  copii,   parchetarii  Zo/cci  Maici
  eseăteări
   : grindi-                                                                                                              iără   ocupaţie;   Valeria   şi  Matei  Vaida  muncesc
   a mode-                                                                                                                Vodilă  —  3?  de  ani,   în  continuare.  Dar  cole­
  L tempo-                                                                                                                două  condamnări,  uri  co­  gii  lor  Gheorghe  Rotarii
   rectorul
   minimă                                                                                                                 pil,  iară  ocupafie,  Arti-   şi  Andrei  Ddrvaşi  nu  se
   le, tem-                                                                                                               heza  Gugeneafă  —  17   prea  omoară  cu  Urca
   intre 21                                                                                                               ani,  Iără  ocupaţie,  sînt   nici  în  timpul  progra­
                                                                                                                                 1
                                                                                                                           ,.păsări'.   care  poluează   mului.  Trec  drumul  ade­
  ssţt» ,'-5fee
                                                                                                                          atmosfera  morală  a  mu­  seori   Ia   restaurantul
                                                                                                                           nicipiului  Petroşani.  Bău­  ,,CorvinuN  şi  dau  zor
                                                                                                                           tură,   aventuri,   ţigări.   cu...   sticlele   do   bere.
   instabi-
  nult  no-                                                                                                                Muncă  ?  Nicidecum  !  Oa­  Nu-i  cinstit  deloc:  unii
  rersc  de                                                                                                                meni  de  hună  credinţă   la  muncă,  alţii  la  bău­
  escărcărl                                                                                                                încearcă  să  ic  arate  dru­  tură...   (V.   Marincscu,
                                       Modernul centru al oraşului Brad.                                                   mul drept al vieţii. Pă-  corespondent).
   50   51   52   53   54   55   56   57   58   59   60