Page 55 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 55
® SÎMEATA, 19 IUNIE 1979 Pag. 3
ŞUiii Andras : „TREI DRAME“
Faptul că Editura „Kri- rug“ dezbate conflictul in
terion“ a publicat în vo compatibilităţii dintre tră
lum monumentala trilogie irea in trecut a lui Calvin,
dramatică a iui Şiito An- cel ce voieşte s.â anuleze,
drăs este un act de cultu prin credinţa sa absurdă
1 spanle- ră de primă magnitudine. in perfecţiunea absolută a
Lectura în paralel a dra operei înfăptuite, celelalte
bă frân melor „Floriile unui geara- două dimensiuni uie timpu
• ÎN INTIMPINAREA zeee-douăzeci de minute. Ar bn.ş“, „O stea pe rug“ şi lui (negînd evoluţia) şi vii-
ţi»/ CELEI DE A 35-A ANI Ce ne poale oferi o cronică a unei localităţi în- ţi bine dacă s-ai- face pu „Cain şi Abel“ relevă im torismul lui Şervet. ’ Ştit6
l jude- VERSARI A ELIBERĂRII Ir-o zi ? Ideea este, desigur, tentantă. Orice locuitor, ţină ordine în această di presionanta disponibilitate analizează şi aici interde
PATRIEI. Dintr-un dialog mare sau miq, doreşte să afle ce sc întîmplă în oraşul recţie, deoarece nu ne con a scriitorului de a exami pendenţa dintre ipostaza
ional cu tovarăşul Loghin Dineş, său, care sint cele mai importante evenimente, cc vine să pierdem timp cînd na, prin prisma crezului teoretică şi practică a re
nâiiiei" prim-secretar al Comitetu preocupări au oamenii muncii, care sint rezultatele acasă, în agricultură este său ideologic şi estetic, ra voluţiei, dintr-o largă per
it de a- lui orăşenesc Brad al P.C.R., atita treabă, în această pe portul complex dintre om spectivă ideologică şi etică.
primarul oraşului şi cu Ioan activităţii lor în toate domeniile, ce gânduri de vii rioadă. şi categoriile morale de „Cain şi Abel“ pune în
». Komâ- Manaţe, secretar al Comite tor au, ce ştiri sint la ordinea zilei. Cu-alic cuvinte, Bine şi Rău. „Floriile u- discuţie, de asemenea, re--
Sji Cupa tului orăşenesc de partid, ani o cronică citadină, periodică, poate fi de un larg in nui, geambaş“ este o primă laţia antitetică dintre Bine
ida de aflat că planul şi angaja teres. Călăuziţi tocmai de această idee, nc-ain consti • 20 GRADE LA UM demonstraţie a dialecticii şi Rău, ' intr-un înţeles
mentele colectivelor din tuit într-un grup de cronicari şi ne-am deplasat, pen BRA. Joi, la orele 12, la sociale a evidenţierii Bi profund modern, în virtu-'
iral-artis- industria oraşului se în tru început, în oraşul Brad. Brad erau 26 de grade la nelui. Soarta " lui Michael tea căreia vocaţia omului
deplinesc cu succes. Pină umbră şi ia toneta din Kolbaas statuează pilda op nu este acceptarea oarbă a
re.asci în prezent, din angaja faţa cofetăriei se găseau ţiunii dintre entuziam şi . destinului prestabilit, ci
ulu mentul anual de 19 milioa tor, alţi 64 de mecanizatori dului participă la edifica răcoritoare la gheaţă. politica realistă. Kolhaas aceea de a-şi. asumu liberul
mică in- ne lei la, producţia indus mineri,, lăcătuşi, strungari rea obiectivelor aflate în pierde totul, pină cînd în arbitru. Ideaţia densă,.dia
laţionali trială; s-au realizat 14 mi vor termina această şcoală construcţie, la îngrijirea ţelege că învăţăturile lui logul aforistic, impunătoa
lioane lei, la producţia şi vor intra în producţie. parcurilor, a rondurilor de • COMERŢUL STRADAL. Luther despre triumful o- rea arhitectură dramaturgi-
marfă, din 10 milioane lei, flori. -în primele 5 luni Joi — zi de tirg. Comer •biectiv al Binelui sint false, că fac din dramele lui
respousa- s-au realizat 9. milioane, ale anului valoarea muncii ţul a ieşit în... strada, în că destinul omului nu se Şţiid Andrăs un moment
:a(ie .Jar la producţia netă, din • ODIIINA ŞI TRATA patriotice realizate • se ri faţa unităţilor, cu tonete vntilne.şte legic cu Binele dintre cele mai importante
!la "angajamentul majorat la MENT. Anul acesta, 831 de dică la peste 10 milioane încărcate cu mărfuri. Co pe terenul suferinţei pasi ale teatrului contemporan,
..Rădă- c 8 milioane lei, s-au reali- oameni ai muncii din in lei, Bradul fiind hotărît ca merţul stradal cunoaşţe în ve, ci prin integrarea exis.- strălucirea căruia sporeşte
1 4 «at peste 6 milioane lei. dustria oraşului vor be în acest an să cucerească Brad o vie dezvoltare, cu- tenţei individuale, „pe Prin acordarea Premiului
sîmbătă ,..\1. Barza, K. M. Ţebea, neficia, priri sindicate, de un loc fruntaş în întrece prinzînd cele mai diverse drumul cel mai scurt“ — Horeicr dramaturgului.
iXU.M.R. Crişcior, E.C.C.L., biiete de odihnă şi trata rea patriotică pe ţară, din produse, de ia alimentare, cum spune Mtinzer — di-\
Fabrica de mobilă au cele ment. Pină acum au ple tre localităţile urbane pe la industriale. namicij istoriei. „O stea pe* C. ALEXANDRU
. mai mari contribuţii la a- cat, în diferite staţiuni din tema -gospodăririi şi înfru I
eeste înfăptuiri. ţară, 419 oameni ai mun museţării.
cii. • DIRECTORUL I.C.S.M:
Brad, Nicolae Zăhuţ, a
O INDICATORII DE EFI
CIENŢA au fost, ele ase © „BOLNAVII“ DE PA « COMERŢUL DIN BRAD împlinit, joi, 51 de ani.
menea, înfăptuiţi şi dppăşiţi. RAZITISM. în oraş,-in con este bine aprovizionat cu La mulţi ani şi belşug in
unităţile comerciale.
'Productivitatea muncii cal trast cu majoritatea co- articole de îmbrăcăminte „STEPA”
şi încălţăminte de sezon. In
6,00 Ka- culată la producţia globală virşitoare a celor ce mun magazinele de încălţăminte
uclii; 7,0i) s-a realizat în proporţie de cesc, ciţiva indivizi su- © UNIVERSITATEA CUL- Filmul sovietic „Stepa“ nu o dată -a demonstrat
Revista 103,9 la sută. Cheltuielile •feră de „boala“ parazitis din oraş au intrat recent TURAL-ŞTiINŢIITC A a în
ui tnelo- la 1 000 lei producţie marfă, mului. Oricât au insistat noi sortimente de sandale, ceput joi, la orele 15,30... este, fără. îndoială, o re- disponibilitatea sa do ex
de ştiri; pe 4 luni, au fost reduse cu aduse de la Cluj. In uni ultima oră de curs. 600 de | velaţie a actualei stagiuni cepţie de a transmuta pe
o; 10,00 13.G* lei la total şi cu 11,2 organele locale, oricîte lo tatea nr. 40 confecţii din cursanţi la 27 de cursuri * cinematografice estivale. ecran, într-un limbaj ' pur
10,05 Ke curi de muncă li s-au ofe oraşul nou a intrat zilele I Intr-un anumit sens, lucru! cinematografic, marile va
lt; 10,10 lei la cele materiale. rit, aceştia au rămas în au încheiat anul de învăţă- .pare firesc: rareori avem lori literare.
11,00 llu- continuare „oile negre“ trecute marfă în valoare mînt. Organizatorii s-au v prilejul să întîlnim pe ge-
,05 Atlas ffl, PLANUL CINCINAL — ale oraşului. Intre ei, cei de circa 130 000 lei. Stăm şi gîndit ca noul an al uni în ideaţia filmului locul
Discoteca IN 3 ANI ŞI 9 LUNI. Da mai îndărătnici sîrit: Mir- de vorbă cu Nicolae. Bă- versităţii să fie deschis cu | neric atîtea nume de preş- central este ocupat de ceea
premiero, duţ, responsabilul unităţii. 30 de cursuri. J tigiu, ca pe acela al „Ste- ce se numeşte — intr-o ter li
uictin de torită activităţii neobosite cea Beidea (lăcătuş-meca- — Ce marfă aţi adus, la Î pei“. Autorul bazei literare minologie consacrată — le
toara fol- a colectivelor de oameni ai nic), Gheorghe Căldăraş, ultima aprovizionare? — o nuvelă cu totul extra- gătura dintre om si natu
.2,45 Mc- muncii din oraş, a hărniciei Marcu Cîrpaci, Laurenţiii >. ordinară a literaturii' cia- ră. Această relaţie com
; 13,00 13 o lor tradiţionale, a conduce Vătămăniuc (care este mi — Costume subţiri de • APROAPE 1 000 DE sice ruse — este Cehov ; plexă, presup’unînd rapor
tleridian- rii competente din partea ner şi are 4 copii), Traian vară, rocii iţe şi compleuri VIZITATORI, în majori Î
iojurnal ; organelor şi organizaţiilor Tudoran (cu 26 de ani lu pentru femei,’ pantaloni tate elevi, s-au perindat scenariul şi regia sint .sem- turi umane adine înriurite
Si 18,00 de partid, sarcinile de blugi, cămăşi cu minecă prin faţa exponatelor din Î ' nate de Serghei Bondar- de structuri temperamenta
Romanţe, craţi şi cu 2 copii), Costieă scurtă etc. expoziţia „Muncă şi crea ciulc, categoric cel mai in- le la riadul lor decisiv de
tună şi pian din actualul cincinal, Rostaş, Dumitru Varga, ţie"“ a elevilor şi cadrelor * teresant şi mai polivalent terminate de universul ste
:e; 20,30 inclusiv angajamentul su- . Delu Gîrleanu, Octavian cineast sovietic, personali pei, este văzută prin ochii
20,40 Ca •plimentar, vor fi realizate Căciulă. didactice din oraş. Expo « tate de seamă în contextul unui copil de o rară re
ll .■ tdio- la sfîrşitul trimestrului al • COFETĂRIA „GAKO- ziţia se închide astăzi. k
de dans; IH-lea din acest an, adică FIŢA“ se numără printre cinematografiei, universale ceptivitate. Este vorba,
iri; 0,05— e BLOCUL NR. 6 cu unităţile de alimentaţie pu t contemporane: interpreţii deci, de darul de a pătrun
leal noc- cu 1 an şi 3 luni mai re blică din oraş 'care obţin © FORMAŢIA DE TEA * filmului sînt Innokenti de sufletele .oamenilor şi
pede. 55 de apartamente din cen TRU a Casei de cultură Smoktunovski, Irina Skob- de a capta nemijlocit, sub
trul oraşului, se află in sta rezultate bune. în perioada Brad a prezentat, la Baia Î ţeva, Natalia Andreicenko, tilele nuanţe ale emoţiilor
« INVESTIŢIILE. In cin diul ultimelor finisări. în trecută din acest an uni de'Criş, un spectacol cu v Oleg Kuzneţov, Vladimir şi sentimentelor, de a în
tatea şi-a depăşit planul
ci luni din acest an, la to aceste zile constructorii, de desfacere cu peste 77 000 piesa „Vulpea' şi strugurii“. j Sedov şi natural, Bondar- ţelege o viaţă.
tal construcţii, planul a sub conducerea maistrului iei. Joi, 14 iunie, unitatea » ciuk însuşi (lista de actori Nu sc poate încheia co
,00 Ac- . fost realizat în proporţie Ioan Roman şi. instalatorii a desfăcut circa 1 200 sticle ' e_ incompletă), care ne ofe- mentariul acestui film fă
1,10 Hora de 102,7 la sută, iar la coordonaţi de maistrul Ni- • JUDECĂTORIA DEVA | ră o galerie de personaje ră să amintjm imaginea
populară conştrucţii-montaj, in pro eoiae Mateş, lucrează eu cu suc, 100 litri citronadă, şi-a ţinut, conform tradi ' greu de uitat. antologică, a lui Leonid
aaţionali- . porţie de 108,3 la sută. Ne hărnicie pentru a termina 160 kg îngheţată., circa ţiei, şedinţa de judecată la Ca specie, „Stepa“ este Kalaşnikov, în absenţa că
re; 18,30 în timp cit mai scurt con 2 000 cafeluţe şi multe, Brad. între cauzele' aflate (
•ele lui cazuri sint la realizarea strucţia. foarte multe prăjituri. un poem cinematografic dc reia „Stepa“ nu ar £1 ceea
<?; 19,00— investiţiilor consiliului po — Intenţia noastră — ne pe rol, şi un... veteran pro - mare sensibilitate despre ce este : una din. cele mai
¡onor. pular orăşenesc. Din pla cesoman : Nicolae Bunea, Î natura rusă si despre me bune pelicule văzute de
nul de locuinţe de 235 spunea Nicolae Mateş — este © NOI NĂSCUŢI. Dr. care tot cere cu încăpăţî- lancolia slavă', care străba„ noi în ultima vreme.
apartamente, se vor pre să predăm blocul pină la Fluviu Roşu, medicul -şef nare revizuirea unui pro î te imaginile pastelate " ojr
da, în decurs de O lună, sfîrşitul acestei luni. Mobi al maternităţii din Brad, ces în care a fost inculpat, I ecouri biînde. Bondarciuk AL. COVACI
100 de apartamente. lizarea de forţe ce ani asi luptând pentru o cauză I
gurat-o; aici este o garan iubeşte mult copiii. In sec pierdută. Dar omul pex'se-
ţie că ne vom ţine cuvân ţia pe care o conduce au
Inspec- • C.A.P. BRAD. O acti tul dat. venit pe lume, în perioada verează... Umăr Sa umăr cu fofi ceiăfenii
la); Al vitate lăudabilă se depu trecută din acest an, 282-
- seriile ne de către membrii coo de bebeluşi — băieţi şi
DOARA ; perativei agricole de pro fete. In ziua de 14 iunie • A.S. „AURUL“ BRAD (Urmare din pag. t) ajută. In 1978, am făcut lu
Flacăra); • LA MIJLOC DE IU LA 45 DE ANI. Oraşul se crări în valoare de peste 1,4
e (Sidc- ducţie, cu sprijinul con NIE, oraşul nou, cum i se s-a născut cel de al treilea pregăteşte intens pentr.u a milioane lei, construind cu
gil după cret , al colectivului de la mai spune cartierului de ■ copil al familiei Costina — sărbători aniversarea a 45 tatul circumscripţiei, aflat forţe proprii şi un magazin
3 (Arta); I.M. Barza, pentru redre blocuri din Brad, este foar tatăl lucrător la mina din de ani de la înfiinţarea acum la. a doua legislatură. alimentar pe slr. Chizid.
ren blin- sarea economico-finahcia- te frumos. Trandafirii au Valea Arsului, mama mun — Anul acesta — ne spunea
;PETRO- ră a unităţii. Din volu citoare la Fabrica de pîine Asociaţiei sportive „Aurul“. Nici anul acesta nu vom ră-
; revoltă, mul de investiţii de 3,5 înflorit, arborii ornamen — un băieţaş de 3,9 kg. Manifestările cultural-spor deputatul — cetăţenii din cir mine mai prejos.
es — se- tali, gardul viu stau de tive dedicate evenimentului cumscripţie au efectuat mai Cum îl apreciază cetăţeni?
lembrie); milioane lei pe acest an, strajă, parcă, lingă ron Natalitatea în zona Bra încep astăzi, de ia orele mult de 5 000 ore de muncă pa pe deputatul lor ? Să-i ascul
tubllca) ; s-au realizat deja 2,7 mi durile de flori, aler etc. dului este în continuă creş 9.30, la stadionul din Brad. triotică la curăţitul şi între tăm :
•thon 357 lioane lei, concretizaţi ' în Blocul A 2 se numără prin tere. Faţă de aceeaşi perioa Tot azi se vor desfăşura ţinerea zonelor verzi, la să- Valer Frîncu, str. V. Babeş.
lultura!); trei fînare, anexe gospo tre blocurile cele mai fru dă a anului trecut s-au năs pat şanţuri pentru canaliza
(Munci- dăreşti, 3,5 ha solar, sai cut cu 29 copii mai mulţi. şi finalele Cupei „Aurul „Peste tot am simţit şi sim
Expresul van şi altele. Aflăm că . moase din acest punct de 45“ ia volei, handbal, bas re. Aceasta pentru că avînd ţim mina, ajutorul, spriji
Itoresc) ; vedere. Stăm de vorbă cu chet, popice, tenis, fotbal, sprijinul consiliului popular nul şi iniţiativa deputatului.
tinerul) ; se amenajează, cu spriji Marioara Vlad. • AUTOGARA DIN iar miine, la şah şi atle municipal, continuăm execu El este totdeauna în fruntea
og peste nul U.U.M.R. Crişcior, o — Cine a creat aceste BRAD. Autobuze vin, au tism. Mîine, de la orele tarea lucrărilor de canaliza acţiunilor noastre“.
)'; u- seră de 0,5 hai Mai aflăm frumuseţi ? 9.30, la stadion în 'deschi re şi alimentare cu apă în Remus Gruiţă, str. Steja
î Nolem- că la lucrările de investi — Noi, locatarii blocului, tobuze pleacă. Mulţi oameni cepute în anii trecuţi, tra- rilor. „îşi merită învestitu
lţ.ia este ţii, participă, prin muncă în aproape fiecare zi ieşim ieşiţi din primul schimb dere, se va juca meciul de
şle); O- patriotică, meseriaşi de la aşteaptă pe peron maşinile olds-boy Aurul Brad — „U“ ducînd astfel în viaţă, eu ra. Peste tot dă sfat, pune
linzi pa- în spaţiul din faţa blocu ce urmează să-i ducă ia Cluj-Napoca, după care, participarea efectivă a locui mina. Cînd s-a simţit nevoia
lada spe- I.M. Barza, în frunte cu lui eu, Bota Estera, Vero- casele .lor. Ne spune Vio la 11,00, va începe meciul torilor, propunerile făcute de ne-a încurajat“.
lOAGlU- inginerul Nicolae Man şi nica Iga şi alţii şi îngrijim de .campionat Aurul — „U“ ei in acest sens. Am trans Acesta este deputatul N..
oraşului maistrul Ioan Grof. Pro florile. rica Râşeuţa, lucrătoare la Cluj-Napoca. Manifestările portat şi împrăştiat zgură Iacob care a înţeles că da- i
II (Casa ducţia de lapte în C.A.P. I.C.S.M.Brad: pe unele străzi, ' altele sînt t.oria sa este de a fi per
! : Oraşul este depăşită, la zi, cu — Nii ştiu ce se întîmplă continuă cu întreceri de pavate sau asfaltate. De ase
BRAZI: 200 hi. © ACŢIUNI DE GOSPO în ultima vreme, dar în a- motorete şi ciclism şi se manent în slujba eeior" ca
i ferici- DĂRIRE şi înfrumuseţare proape fiecare zi autobu vor încheia cu o serbai'e menea, s-au făcut reparaţii re i-au încredinţat manda
a Mărin câmpenească. la trotuare şi pe străzi, am tul de a-i reprezenta în con
cultură); © ABSOLVENŢI. .Şcoa au loc în fiecare zi, în zele ce trebuie să plece spre plantat arbuşti ornamentali. siliul popular. Şi o face cu
irin mi- la profesională de pe lingă toate cartierele oraşului. localităţile din jur între Ci IT. PAVEL, N. STANCH),. Oamenii mă înţeleg şi mă cinste.
ILIA: Liceul industrial Gurabarza La chemarea consiliului orele 15,30 — 16,00 vin lâ
1894 (Lu- va fi absolvită de 31 de popular, avîndu-i în frunte autogara tîrziu. Uneori în- T. BONDOK
ircenarul elevi. In februarie anul vii pe deputaţi, cetăţenii Bra tîrzierea- e de ordinul a Foto : V. ONOIU S¡f¡-1 cu încredere că e îi
vărat ! ;i
singurul drum adevărat,
(E. üomian, corespon
mOSSM dent).
UNII LA LUCRU,
ALŢII LA PAHAR !
w „PASĂRI“ Muncitori de la Í.G.C.L.
CARE POLUEAZĂ...'
Hunedoara muncesc cu
pentru floarea Mazilii — 20 sirguintă Ia reparaţiile
Vremea
: va răci de ani, o condamnare, unor blócuri din oraşul
tempo- rost căsătorită ; Marincla muncitoresc. Chiar şi du
dea ploi Hortopan — 27 de ani, pă orele de program,
lă de a- 3 condamnări, 2 copii, parchetarii Zo/cci Maici
eseăteări
: grindi- iără ocupaţie; Valeria şi Matei Vaida muncesc
a mode- Vodilă — 3? de ani, în continuare. Dar cole
L tempo- două condamnări, uri co gii lor Gheorghe Rotarii
rectorul
minimă pil, iară ocupafie, Arti- şi Andrei Ddrvaşi nu se
le, tem- heza Gugeneafă — 17 prea omoară cu Urca
intre 21 ani, Iără ocupaţie, sînt nici în timpul progra
1
,.păsări'. care poluează mului. Trec drumul ade
ssţt» ,'-5fee
atmosfera morală a mu seori Ia restaurantul
nicipiului Petroşani. Bău ,,CorvinuN şi dau zor
tură, aventuri, ţigări. cu... sticlele do bere.
instabi-
nult no- Muncă ? Nicidecum ! Oa Nu-i cinstit deloc: unii
rersc de meni de hună credinţă la muncă, alţii la bău
escărcărl încearcă să ic arate dru tură... (V. Marincscu,
Modernul centru al oraşului Brad. mul drept al vieţii. Pă- corespondent).