Page 56 - Drumul_socialismului_1979_06
P. 56
rag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 722 • SÎMBAtA, 16 IUNIE 1979
1 Din socialiste
M
m
5 MOSCOVA. — Complexul In acest scop, s-au făcut in
V i e n a La Academia din Atena 2 industrial ce se construieşte vestiţii de circa 10 milioane
dinari, destinaţi, în princi
■ în micul orăşel lituanian
S Kapsulcas va grupa 20 de pal, ridicării nivelului da
A PREZENTAREA CÂRTII ACAD. DR. ING. ¡importante unităţi de pro- mecanizare a extracţiei,
Intilnire leonid Brejnev—Jimmy Carter ELENA CEAUSESCU : „CERCETĂRI ; ducţie. Complexul se reali-
» zează în conformitate cu
1
ÎN DOMÉNIUL SINTEZEI SI Z programul complex pe ter- ■A"
VIENA 15 (Agerpres). — tri Ustinov, membru al Bi ; men lung de dezvoltare a
BERLIN. — Construcţia
Leonid Brejnev, secretar roului Politic, secretar al CARACTERIZĂRII COMPUŞILOR ¡ forţelor de - producţie din- hidrocentralei cu acumulara
gen.eral al C.C. al P.C.U.S., C.C. al P.C.U.S., ministrul a- »R.S.S. Lituaniană, program din apropiere de localitatea
preşedintele Prezidiului So părării, Konslantin Cernen- MACROMOLECULARI" ! ce va aduce schimbări im Markersbach, R.D. Germa
vietului Suprem al U.R.S.S., ko, membru al Biroului portante în'„geografia indus nă, a intrat într-o fază im
şi preşedintele Statelor U- Politic, secretar al C.C. al ATENA 15 (Agerpres). — volta şi mai mult în inte trială“ a republicii. portantă : s-a încheiat um
nite, Jimmy Carter, au sosit P.C.U.S., precum şi de Ni- In cadrul manifestărilor de resul ambelor popoare, a j Astfel, se creează noi cen- plerea lacului de acumulare
la Viena unde — după cum. kolai Ogarkov, şeful Statu dicate în Grecia celei de-a păcii şi prieteniei în Bal Z Ire industriale in afara cen superior, cu un volum de
informează agenţia TASS — lui Major General al For 35-a aniversări a eliberării cani şi în lume. trelor urbane cu profil in- şase milioane metri cubi.
urmează să fie semnat Tra ţelor armate-, prim-adjunct României de sub dominaţia A luat apoi cuvîntul aca ¡ dustrial, ceea ce va asigu- Din acest lac de acumu
tatul dintre U.R.S.S. şi al ministrului apărării al fascistă, Academia din Ate demicianul Leonidas Zervas, ; ra o ameliorare a structurii
S.U.A. cu privire la limita U.R.S.S. na a dedicat o şedinţă spe directorul general al Centru * economiei naţionale a repu- lare, situat la o altitudine
rea armelor strategice ofen Jimmy Carter este însoţit cială prezentării cărţii tova lui naţional de cercetări şti : Micii, va reduce migrarea de 850 metri, apa va fi di
sive (SALT-II) şi să aibă de secrelarul de stat, Cyrus răşei academician doctor in inţifice, care a relevat va S populaţiei spre oraşele care rijată spre cele şase turbi
loc, de asemenea, un’schimb Vance, şi de ministrul apă giner Elena Ceauşescu —, loarea deosebită, pe plan 2 uu atins deja proporţii opti- ne ale centralei, cu o pu
de opinii în legătură cu as rării, I-Iarold Brown. „Cercetări. în domeniul sin teoretic şi practic, a lucrării * me. tere de 175 MW fiecare.
pecte de principiu ale rela Vineri seară, la Palatul tezei şi caracterizării com prezentate, contribuţia re
ţiilor bilaterale şi cu o se Hofburg, din centrul Vienei, puşilor macromoleculari“, : ★ *
rie de probleme internaţio a avut loc o întîlnire proto tradusă în limba greacă. marcabilă pe care o aduce 1 BEIJING. — Creşterea
nale importante, de interes colară între Leonid Brejnev In descinderea şedinţei, la o abordare nouă în acest ¡producţiei de energie elec- ULAN BATOR. — In Mon
reciproc. şi Jimmy Carter. Cei doi preşedintele . Academiei ele domeniu de cercetare. La 2 trică'fiind unul din obicc-ti- golia se transpune în viaţă
Leonid Brejnev este în şefi de stat s-au întîlhit apoi rînckil său, academicianul “ vele prioritare ale' activită cu succes programul de in
soţit de Andrei Gromîko, cu preşedintele Austriei. Itu- ne, Kezar Alexopoulos, a a- Nicolaos Louros, a evocat ţii economice actuale din troducere a învăţămînfului
dus un omagiu activităţii şti
membru al Biroului Politic dolf Kirchschlaeger, şi cu inţifice a tovarăşei acade activitatea ştiinţifică a tova ¡R.P. Chineză, ministerele şi obligatoriu do opt ani. !n
al C.C. al P.C.U.S., minis cancelarul . federal, Bruno mician doctor inginer Elena răşei Elena Ceauşescu, a In “ celelalte organe, de resort ultimii ani. in satele şi:
trul afacerilor externe, Dmi- Kreisky. stitutului Central de Chi sele republicii au fost .con
Ceauşescu, subliniind contri » au adoptat o serie de măsuri struite zeci de şc-oli noi. La
buţia pe care cercetarea şti mie. Academicianul Panayo- £ menite să asigure utilizarea
Dedaraţia U.R.S.S. şi a Republicii India inţifică şi tehnologică româ t’is Caneltopoulos, fost prim- rcit mai-eficientă a agregate- ora actuală, şcolile de oul
şi zece ani reprezintă 80 !a
nească o aduce, în toate ra mjnistru, a adus un vibrant ■ lor centralelor electrice.
MOSCOVA 15 (Agerpres). Sint menţionate aspecte con murile industriei şi econo elogiu prieteniei tradiţiona ■ sută din totalul instituţiilor
Z Drept rezultat, după cum
— Declaraţia U.R.S.S. şi a crete ale conlucrării econo miei, la dezvoltarea' Româ le româno-elene, legăturilor şcolare existente în ţară.
Republicii India, semnată cu mice, comerciale şi tehnico- niei în ritmuri dintre cele ştiinţifice dintre cele două 2 anunţă agenţia China Nouă,
prilejul vizitei la Moscova a ştiinţif ice, inclusiv acordul mai înalte pe plan mondial. ţări la dezvoltarea cărora o producţia de curent elec- ■k
primului ministru al Indiei, semnat în cursul vizitei pri Referindu-se la orientările o contribuţie de seamă o 2 trie, pe întregul sistem na
afirmă dorinţa părţilor de a actuale ale ştiinţei rofnâ- aduce activitatea tovarăşei ţional, a. sporit, în primele VARŞOVIA, — în cei 12
întări pe mai departe cola vind' construirea unui com neşli, vorbitorul a relevat academician doctor inginer ani de existenţă, Biroul de
borarea bilaterală strînsă. binat de oţel în India. prestigiul pe care aceasta o Elena Ceauşescu. membră a 2 cinci luni ale anului, cu 11 patente pentru tinerel din
are în lume, exprimîndu-şl prestigioase instituţii ştiin £ la sută, comparativ cu ,â- Polonia a desfăşurat o rod
convingerea că bunele rela ţifice internaţionale, printre * ceeaşi perioadă a anului nică activitate de stimulare
Afac sud-african în sudul Ango’ei ţii dintre oamenii de ştiinţă care şi a academie' din A- ; trecut, ceea ce a echivalat
români şi eleni se vor dez tena. £ cu un surplus de energie de a iniţiativei creatoare a ti
LUANDA 15 (Agerpres). — au fost avariate. într-un £ trei miliarde kilow.ati-orâ. nerilor şi chiar copiilor.
Aviaţia armatei rasiste sud- comunicat al ministrului a- Pînă la ora' actuală, au fost
africane a atacat, la începu părării, I-Ienrique Teles Car- : = analizate peste 29 000 de idei
tul acestei săptămâni, loca reira, se menţionează că în CIPRU: Re'uarea convorbiil!of i;yte;'?om 'trtaro şi propuneri de invenţii ve
ultimul timp actele de vio
litatea Humbe Xin, din pro lare a spaţiului aerian al BELGRAD. — La mina nite din partea tinerilor.
NICOSIA 15 (Agerpres). —
vincia Cunene, în sudul An- Angolei de către aviaţia Corespondenţă de la Ion luate, vineri dimineaţa, con ¡'„Damian“, din apropierea c- Din acest total, experţii B -
:
vorbirile intercomu-nilare a-
golei, a anunţat joi postul sud-africană s-au intensifi Madoşa : La hotelul „Ledra- supru viitorului politic al Z rarului iugosiav Skop’e, au roului au selectat aproape
de radio angolez. In urma cat. La frontiera namibiano- Palace“, din Nicosia — situat ¡nsulei. Negocierile js-e des t fost adoptate măsuri de im- 1 000. concepţii tehnice inte
atacului, trei persoane şi-au angoleză pot fi observate în zona neutră care separă, făşoară. ca şi cele prece
pierdut viaţa, 14 au fost ră puternice concentrări de în prezent, cele două comu dente, sub auspiciile secre Jbunătăţirea procesului de resante şi propuneri de ra
nite, iar numeroase locuinţe trupe, relevă comunicatul. nităţi cipriote — au löst re- tarului general a! O.N.C., ţ producţie, menite .să asigure ţionalizare. Vîrsla autorilor
,------------------------------------------------------------------------------------------- 2 obţinerea, in cursul acestui — intre 12 şi 18 ani. Cei mai
Portughez, la care a fost mici, fără comunişti). Ei s-a rea tuturor problemelor liti £ an, a unei cantităţi de buni silit distinşi cu diplo
examinată situaţia politică pronunţat în favoarea re gioase in conformitate cu 2 120 000 -tone de minereu de me şi premii, primesc, in
din ţară. Plenara a adoptat lansării „unei • politici de so principiile Cartei O.N.U. —
documentul „Cu privire la lidaritate naţională 4 *, cu co se arată in' comunicatul co Z m-ienetitâ, ceea ce va re- tr-un’ cadru festiv, aşa-nu-
criza politică din Portugalia laborarea comuniştilor. mun iridoneziano-nigerian pu 2 prezenta o creştere conside- mite „Patente ale tineretu
şi căile de depăşire a ei". blicat la încheierea vizitei ia » rabilâ Cată de anul trecut. lui“.
Sg Fn perioada care a tre Jakarta a lui Hcnry Ade-
H) La Bremen s-au des cut din 1974, în Franţa au fope, comisar federal pentru ;
50 Vineri s-au deschis Ia chis, vineri, lucrările celui fost lichidate, în diferite ra externe al Nigeriei.
Sydney lucrările celui de-al de-al 30-lea congres federal muri industriale, peste 500 000
26-lea Congres naţional al al Partidului Liber Demo locuri de muncă. Numai în B3 în intervalul , anuar ie
Partidului Comunist. din crat, partenerul din coaliţia ultimul an,. ca rezultat al — mai 1979, in Suedia pre
Australia, la care participă guvernamentală din R.I’.G, al restrîngerii producţiei în în ţurile la burniri'.c de larg i
şi reprezentanţi ai unor par Partidului Social Democrat. treprinderile industriale ale consum au crescut cu 3,4 la j
tide comuniste şi muncito Pe agenda congresului figu ţării, au fost concediaţi peste sută, a anunţat Comitetul de |
reşti din diferite ţări ale lu rează un discurs cu caracter 110 000 muncitori şi funeţio*- Stat pentru controlul preţj- i
mii. Partidul Comunist Ro programatic al preşedintelui nări. iar numărul şomerilor rilor şi al cartelurilor. Chi- |
mân este reprezentat de to partidului. Hans-Dietrich Gen a crescut cu aproape 16 la riile şi plata pentru servi- '■
varăşul Cornel Onescu, mem scher, precum şi dezbateri sută. ciile comunale s-au majorat
bru al C.C. al P.C.R. pe temele abordate — politi cu aproape 7 U» sută
ca. energetică, problema im Si Un mare grup de per PRIMA VACANŢĂ PENTRU ELEVII -
R5j La Beijing s-au des pozitelor şi a asigurărilor de soane au manifestat, la : m ln cadrul măsurilor de
chis vineri lucrările celei băt'rîneţe ctc. Frakfurt pe Main, pentru a economisire a combustibilu- |
de-a doua sesiuni a celui protesta împotriva reuniunii lui, guvernul cipriot a inter- \ SPORTIVI Al ŞCOLII GENERALE NR. 7 DEVA
de-al V-lea Comitet Naţional ■ Desclilzind lucrările re Partidului naţional democra zis vinzarea benzinei în zile- t
al Consiliului Consultativ uniunii Direcţiunii Partidului tic vest-german (PND) de le de duminică, anunţă a-
Popular (CCPP) al R.P. Chi Socialist Italian, consacrată extremă dreaptă, programată genţia cipriotă CNA. Ieri au intrat în prima iare. De pildă, Elena AfloJ
neze — transmite agenţia examinării situaţiei politice iă se desfăşoare la s/îrşitul lot vacanţă- şi elevii Şcolii rii, care; prin titlurile' cu
: China Nouă. La sesiuhe sint posteleclorale din Italia, Bet- săptâmînii în acest oraş — generale nr. 7 Deva, în ca cerite la Piteşti, se reco
; discutate probleme legate de tino Craxi. secretar general acţiunea mareînd ..tendinţele drul căreia se pregătesc — mandă drept o mare spe
: procesul modernizării socia- *ut/m*itatflste si fasciste pres
■j liste a Chinei. al acestui partid, a exclus, cind? din R.F.G.“. la învăţătură şi sport — ranţă a atletismului nostru.
„revenirea la centru-stînga“
■5' La Lisabona a avut Ioc (guvern democrat-crestin, so m Indonezia şi Nigeria se cele mai bune gimnaste Antrenată la Şcoala gene
plenara Partidului Comunist cialist şi cu alle partide mai pronunţă^ pentru reglementa • ale ţării, alături de „pro rală nr. 7 Deva de' prof.
moţia. Devei“ a-şcolii româ Florin NicUleSCU, tânăra
neşti de gimnastică — ele atletă, elevă a Liceului pe
vele care au terminat clasa dagogic Deva. a făcut ca
Economiştii capitalişti Din lumea capitalului sî-nt de pe acum evidente, întîi, selecţionate în anul renumitul liceu să figureze
vorbesc, în prezent, tot Astfel, în luna martie, in trecut de profesorii Marta pe locul 5 pe ţară în cla'-
mai insistent de ceea ce dicele general de creştere şi Bela Karolyi. safnent-ul liceelor prezente
ei numesc „anticipări in ÍÍ- a preţurilor în ţările Pie De asemenea, aici â func la campionatele şcolal-e. în
flaţioniste-'. Că nu. este o ţei comune s-a majorat ţionat în cursul anului şco Cadrul festivităţii prilejuite
simplă impresie o dove cu 0,8 la sută; după o ma lar secţia de atletism, care
deşte faptul că aceste an jorare' similară înregistra reuneşte' cele mai talentate de închiderea altului şco
ticipări sint consemnate şi dentale va înregistra în 7,8 la sută, faţă de 7,7 ia tă în februarie, ceea ce elemente din şcolile DOvej. lar. au fost decernate cttne,’
de anchetele organizate, 1979 o scădere faţă de sută în 1978. „Ratele in semnifică o rată anuală a remarcate şi în recentele medalii şi diplome celor
în lunile martie şi aprilie, 1978, de la 3,7 la- sută la flaţiei în ţările industria inflaţiei dfe 8.4 la sută. campionate republicane şco- mai buni sportivi ai şcolii.
în- ţările membre ale 3,41 la sută şi nu- va per le' occidentale — scrie re Cele mai importante ma
Organizaţiei pentru Coo mite astfel stăvilirea ten vistă americană „New jorări de preturi s-au în 2 DE AZI, LA DEVA „CUPA ROMÂNIEI''
perare Economică, şi Dez dinţelor de agravare a şo sweek" — vor rămîne la registrat în Marea Brita
voltare (OECD). Acestea majului, apreciază exper niveluri care, recent, ar fi nie — 9,8 la sută. Franţa' LA ATLETISM
avertizează că, în cele 24 ţii economici ai OECD. fost considerate ca inac — 10; 1 la sută; Irlanda —
de ţări capitaliste mem Cei mai optimişti dintre ceptabile din punct de 10;9 la sută şi Italia — 13 ; Sîmbătă: între orele 15— La întreceri iau parte e-
1
bre ale acestei organiza aceştia speră doar într-o vedere politic. în ţările la sută. J 19.45 şi duminică riiminea- chipe reprezentative ale ju
ţii, „situaţia social-econo- frânare, în 1979, a- spira occidentale dezvoltate rata Aceste evoluţii demon Z ţa, de la 9 la 12, la sladio- deţelor Braşov, Timiş. Bi
mică va continua să poar lei şomajului sau, în cel creşterii, lentă dar persis strează că, în pofida po riul ..Cetate“ din Deva se hor, Caraş-Severin, Mara
te amprentele crizei". O mai fericit caz, în men tentă) va fi în jur de 3-4 tenţialului economic şi a Z va desfăşura etapa a II-a
asemenea prognoză se în ţinerea lui la acelaşi ni la sută. Aceasta reprezin resurselor de care dispun, ¡ a competiţiei de atletism mureş, Sibiu. Arad. Mureş,
temeiază pe bilanţul ne vel. Or, mai mult ca si tă cu 50 ia sută mai pu ţările occidentale indus ¡ „Cupa Roniânisi“. şi Hunedoara^
satisfăcător al eforturilor gur, afirmă majoritatea ţin decît ratele de creşte trializate' sîrit confruntate mţ-
de relansare economică experţilor economici, anul re anterioare şocurilor de cu necesitet'e'a reorganiză
întreprinse de ţările oc acesta şomajul va conti la începutul anilor ’70 şi rii structurii economice
cidentale industrializate nua să ia proporţii, afec- înseamnă o - încetinire a interne şi a sistemului de
în cursul anului trecut, e- tînd în al‘doilea trimestru creşterii economice com reiaţii economice externe.
forturi care nu au • dus peste 18 milioa'ne de oa parativ cu 1978. Este şi aceasta o expresie ANUNŢ DE FAMILIE
decît în mică măsură la meni, adică 5,5 la sută In ce priveşte creşterea a necesităţii afirmate cu
înlăturarea efectelor crţ- din populaţia activă a ţă preţurilor; bunurilor de tărie de ţările în curs de lrina, soţie anunţă în
zei ce a răbufnit cu acui rilor capitaliste, faţă de larg. consum,. se aşteaptă dezvoltare, de instituire a VÎNZAKI cetarea din Viaţă dujSă o
lungă şi grea suferinţă,
tate în Occident după nivelul actual de 5,25 la o agravare în principalele unei noi ordini economice a iubitului ei soţ
1973—1974, sută. ţări occidentale : Statele internaţionale', care să cr © Vînd nutrii; toate cu
BICA IOSIF LUDOVIC
Analizînd „moştenirea" In studiile prezentate Unite — 8,2 la sută, faţă iere baze mai juste, mai lorile, gestante şi pui. Alba în vîrstă de 91 ani.
economico-socială a anu Comitetului de politică e- de 0,8 la sută ; Franţa — echitabile pentru desfăşu Iulia, telefon li040, clupă
lui 1978, experţii OECD conomică al OECD, ex 9,7 la sută, faţă de 9,73 rarea relaţiilor economice orele 17.' (072) Inniormînfaren va avea
prevăd pentru acest an o perţii anticipează, de ase la sută ; Marea Britanie dintre state, în beneficiul Marţi, 19 iunie ora 9,00, loc duminică 17 iunie
1979, ora 12, în cimitirul
încetinire, a creşterii eco menea, o uşoară reactiva — 10,3 la sută, faţă de tuturor ţărilor, al dezvol se vinde prin licUl;ie Vol din comuna Ţinea jude
nomice a ţărilor occiden re a inflaţiei, a cărei ra 8,5 la sută ; Italia — 13 tării lor armonioase. ga. Deva, strada E. Văcă- ţul Bihor.
tale. Ritmul activităţii e- tă medie pe ansamblul lu la sută, faţă de 12 la su rescu, 42, telefon 15228. (071)
conomiee a ţărilor occi mii capitaliste vă ii de tă. Aceste pronosticuri CONSTANTIN OPRICA (669)
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA, Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane : 11275, 11585, 20708. TIPARUL : Tipografia Dev„, str. 23 August nr. 257. I 41 063